Invitate intr-o emisiune TV de miercuri seara, presedintele CSM Alina Ghica si vicepresedintele Oana Schmidt Haineala au vorbit despre prescriere in dosarul Trofeul Calitatii, despre restrictiile mass-media la informatii publice, despre sanctiunile purtatorilor de cuvant din cadrul instantelor si parchetelor care nu vor respecta ghidul presa-magistrati, despre noul rol al ministrului Justitiei care este titularul actiunilor disciplinare, despre noul ghid care va aparea in vara si care va defini concret notiunea de „buna reputatie” a magistratilor, precum si despre controlul managerial de la Inalta Curte. Intrebate daca sunt privite cu misoginism de colegii de sex opus din cadrul CSM, nu au prea comentat, dar au recunoscut ca sunt numite „Barbie” sau „Abba”.

Conducerea CSM sustine ca dosarul Trofeul Calitatii nu s-ar putea prescrie in raport cu o decizie a Inaltei Curti

Aducandu-se vorba in emisiune despre riscul prescrierii in luna iunie a faptelor penale din dosarului Trofeul Calitatii - Adrian Nastase (stire cu care europarlamentara Monica Macovei a invadat recent mass media), presedintele CSM, Alina Ghica a explicat: "Anul trecut, ICCJ a dat o decizie in acest sens, relevata in numeroase rapoarte ale Comisiei Europene si ale Inspectiei Judiciare, in care a stabilit acest lucru: perioada in care o cauza penala s-a aflat pe rolul Curtii Constitutionale ca urmare a invocarii unei exceptii de neconstitutionalitate nu se ia in calculul termenului de prescriptie al cauzei... in acest sens este decizia ICCJ".

Alina Ghica a aruncat pisica moarta a ghidului presa – magistrati pe umerii jurnalistilor

Presedintele CSM, Alina Ghica, a afirmat despre Ghidul privind relatille presa-magistrati ca „s-a incercat punctual cu consultarea acelor reprezentanti mass-media sa se creeze pur si simplu un echilibru, un raport de proportionalitate intre dreptul la informare pe care il recunoastem noi in primul rand magistratii si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale”.

Alina Ghica s-a aratat indignata de faptul ca „la invitatia organizatorilor, din pacate nu foarte multi reprezentanti ai mass-media au dat curs acestui proiect, probabil, netinand cont de importanta acestuia in perspectiva relatiilor dintre Justitie si reprezentantii mass-media”. Intrebata de moderatorul emisiunii de la TVR info, ce este public si ce nu, in Ghid, Alina Ghica a raspuns: „(...) urmarirea penala nu este publica prin esenta, atunci in cadrul acestui ghid s-a hotarat practic aplicarea acestui principiu si la informatiile pe care le putem oferi mass-media din cadrul anchetei penale. Trebuiesc respectate niste principii care sa nu aduca atingere prezumtiei de nevinovatie, care sa nu aduca atingerii tehnici”.

Realitate mistificata

Desi presa a contestat varianta de ghid a Directei Nationale Anticoruptie, considerand ca este una de cenzura, a cerut sa se faca mai multe modificari ale anumitor articole din ghid. Presedintele CSM Alina Ghica a tinut sa sublinieze contrariul: „...avand in vedere faptul ca nu au existat foarte multe solicitari de modificare a prevederilor acestui ghid, se va ajunge la acea solutie de care va vorbeam mai devreme”. La randul sau, vicepresedintele CSM, Oana Schmidt Haineala a vorbit despre accesul presei la informatie, care, din punctul ei de vedere, nu este restrictionat: „Accesul nu este restrictionat. Accesul presei atat in faza de urmarire cat si in faza de judecata se desfasoara practic pe coordonate foarte asemanatoare cu cele care functionau in baza ghidului anterior. Restrictiile sunt cele prevazute de lege, cele care vizeaza ori aflarea adevarului in cauza si pe deplina lamurire a cauzei, ori pe de alta parte chestiuni ce tin de viata privata, ori chestiuni ce tin de minori”.

Despre dosarele de coruptie ale demnitarilor, vicepresedintele CSM a precizat ca „Exista restrictii de acelasi tip. Sunt cele care vizeaza necesitatea de a a afla adevarul in cauza si sunt dosare de exemplu in care avem disjungeri, dosare in care Parchetul trimite o parte din inculpati in judecata si fata de alta parte dispune disjungere”. Conform declaratiilor Oanei Schmidt Haineala, exista aceste retrictii pentru ca „uneori anumite informatii excesiv de publice au atitudinea de a afecta evolutia anchetei care curge in continuare din disjungere”

In sfarsit, conducerea CSM a inteles ca trebuie sa existe si sanctiuni pentru incalcarea dreptului la informare

Vicepresedintele CSM Alina Ghica a mai subliniat ca vor exista sanctiuni in cazul in care instantele si parchetele nu vor respecta acest ghid care ar trebui sa fie aprobat de hotararea plenului CSM, in sedinta din data de 1 iunie 2012. Potrivit afirmatiilor Alinei Ghica, in ceea ce priveste scurgerile de informatii din partea purtatorilor de cuvant, procurori sau judecatori, se vor aplica de asemenea sanctiuni, dar si cand acestia refuza sa comunice presei anumite aspecte si informatii o vor face motivat. „Sunt mai multe etape. Etapa in care se refuza comunicarea acestor informatii pentru prima data. Refuzul procurorului sau judecatorului, purtatorului de cuvand din cadrul instantelor sau parchetelor trebuie sa fie motivat. Deci nu poti refuza comunicarea unei informatii fara motiv pur si simplu. Nu existau asemenea obligatii anterior, deci, cred ca nu vom ajunge in astfel de situatii de care vorbeati. Un refuz de comunicare a unei informatii trebuie sa fie bine argumentat”, a conchis aceasta.

Ministrul Justitiei este titularul actiunii disciplinare

Intrebata despre noul rol al ministrului Justitiei, de titular al actiunii disciplinare, sefele CSM au sustinut: „Atunci cand din punctul de vedere al acestuia sesizeaza o actiune disciplinara savarsita de catre un judecator sau procuror, poate sesiza Inspectia Judiciara in vederea cercetarilor. De asemenea, ministrul poate infirma sau confirma o solutie a inspectiei Judiciare, respectiv daca Inspectia Judiciara hotaraste ca nu exista indiciile abaterii disciplinare, ministrul poate infirma aceasta solutie sau nu”.

CSM nu s-a hotarat inca cum va defini „buna reputatie”

Potrivit celor declarate de Alina Ghica si Oana Schmidt Haineala se va pregati un nou ghid in vara care va face referire la buna reputatie a magistratilor, ghid ce va fi supus dezbaterilor de catre plenul CSM. „Atat timp cat notiunea de buna reputatie nu are o definitie pe lege, acest ghid va trebui luat in calcul obligatoriu de catre Inspectia judiciara. Decamdata ne preocupa definirea acestei notiuni foarte importante”.

Despre hotararile unor magistrati care sunt agramate si ilogice, presedintele CSM a subliniat ca „din punctul de vederea al judecatorului va exista o responsabilizare mai mare in ceea ce priveste motivarile hotararilor judecatoresti (...) In momentul in care inspectia judiciara va hotara ca o hotarare judecatoreasca este insuficient motivata sau cuprinde termeni straini de cauza, va sesiza sectia de judecatori cu privire la aceste abateri”

Laudatio pentru Inalta Curte

Referitor la controlul de fond la Inalta Curte la nivel managerial, Alina Ghica a precizat ca „Sectia de judecatori a CSM a recomandat tuturor instantelor sa solutioneze dosarele penale in conditiile si in ritmul in care functioneaza Sectia penala a Inaltei Curti. Desigur nu-i laudam numai noi si ultimele rapoarte ale Comisei Europene”... „Raportul va fi discutat saptamana viitoare, iar legat de defiicientele instantei supreme, nu pot sa ma antepronunt”.