Toti judecatorii si procurorii care una-doua se simt jigniti si rup usa CSM pentru apararea reputatiei profesionale ori a independentei sistemului judiciar din orice nimic (sau – mai grav – chiar si in cazul unor dezvaluiri de presa bine documentate), la fel si magistratii care se dedau la represalii impotriva celor care ii critica pe ei sau solutiile lor (a se vedea cazul Udrea), sunt datori sa citeasca hotararea pronuntata marti, 9 martie 2021, de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului. O hotarare care imbogateste deja-generoasa jurisprudenta a CEDO in materie de protejare a libertatii de exprimare.

Ne referim la cauza Benitez Moriana si Inigo Fernandez impotriva Spaniei (cererile nr. 36537/15 si 36539/15), in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a obligat guvernul spaniol la plata a cate 6.000 de euro daune morale catre doi activisti ecologisti condamnati pentru insulta doar pentru ca si-au permis sa critice public, in presa, hotararea unei judecatoare. (In Spania, spre deosebire de Romania, insulta si calomnia sunt fapte penale.)

Nu vom insista asupra situatiei de fapt. (O gasiti, de exemplu, in Clujust.ro). Pe scurt, ideea este urmatoarea: intr-un dosar in care compania miniera WBB intentiona sa obtina o licenta, judecatoarea María Elena Marcén Maza de la sectia de contencios administrativ a Judecatoriei din Teruel a pronuntat o hotarare care a nemultumit doi activisti de mediu – Benitez Moriana si Iñigo Fernandez. Cei doi au publicat in presa o scrisoare deschisa adresata magistratei, in care o acuzau pe aceasta de neprofesionalism si de partinire. A urmat un proces de insulta, in care activistii au fost condamnati la plata unei amenzi penale. Cei doi au incercat sa-si gaseasca dreptatea, ajungand chiar si in fata Curtii Constitutionale a Spaniei, in cadrul procedurii de „recurs de amparo” (cuvant care inseamna „refugiu” si „protectie”). Acolo, tandemul Moriana-Fernandez le-a explicat judecatorilor constitutionali ca le-a fost incalcat dreptul fundamental la libera exprimare. Nicio sansa – pentru judecatori a cantarit mai greu dreptul la reputatie profesionala al magistratei Maria Maza.

Vazand asa, ecologistii s-au indreptat catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului. La randul ei, CEDO a obligat guvernul de la Madrid sa le plateasca lui Benitez Moriana si Inigo Fernandez cate 6.000 de euro daune morale de fiecare (plus sumele reprezentand amenzile penale si cheltuielile de judecata).

Mai exact, instanta de la Strasbourg a stabilit ca activistilor de mediu le-a fost incalcat dreptul ocrotit de articolul 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Iata ce prevede acesta:

„Libertatea de exprimare

1. Orice persoana are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie si libertatea de a primi sau a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica Statele sa supuna societatile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege care, intr-o societate democratica, constituie masuri necesare pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii, a moralei, a reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea informatiilor confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti”.

In esenta, CEDO nu a facut decat sa-si reia argumentele din stufoasa jurisprudenta pe dreptul la libera exprimare: scrisoarea deschisa publicata de catre activistii de mediu continea judecati de valoare cu o minima baza factuala, iar nu atacuri personale gratuite, cum au considerat instantele spaniole. In plus, scrisoarea reprezenta un comentariu corect asupra unei chestiuni de importanta publica, iar judecatoarea Maria Maza, careia ii era adresata scrisoarea, ar fi trebuit sa se astepte la critici, prin prisma calitatii de magistrat pe care o detine.

Mentionam ca hotararea a fost pronuntata de catre judecatorii CEDO Paul Lemmens (presedinte – foto), Georgios A. Serghides, Georges Ravarani, María Elósegui, Darian Pavli, Anja Seibert-Fohr si Peeter Roosma, cu opinia separata a judecatorilor Serghides si Elosegui, in sensul respingerii actiunii inaintate de catre ecologisti.

Prezentam principalele pasaje din hotararea CEDO:

„16. Procedura penala impotriva reclamantilor a fost initiata din oficiu de parchet. Printr-o hotarare din 10 iulie 2012, un judecator din Teruel i-a gasit pe reclamanti vinovati de o insulta grava comisa public. Condamnarea a inclus o amenda zilnica de 8 euro pentru o perioada de zece luni, cu o pedeapsa alternativa de privare de libertate, ale carei modalitati au fost urmatoarele: neplata amenzii datorate timp de doua zile, adica 16 euro, ar avea ca rezultat o privare de libertate de o zi. Reclamantilor li s-a ordonat publicarea hotararii in acelasi ziar care le publicase comentariile, pe cheltuiala lor. Amenda totala a fost de 2.400 EUR pentru fiecare dintre solicitanti, iar costul publicarii a fost de 2.758,80 EUR. De asemenea, acestia au trebuit sa plateasca despagubiri judecatoarei pentru prejudiciul moral cauzat, in valoare de 3.000 EUR fiecare. (...)

18. Reclamantii au formulat recurs. Printr-o hotarare pronuntata la 29 ianuarie 2013, Curtea Provinciala din Teruel a confirmat hotararea atacata. (...)

19. Reclamantii au depus un recurs amparo la Curtea Constitutionala, invocand incalcarea dreptului lor la libertatea de exprimare.

20. La 6 februarie 2015, parchetul a intervenit in procedura din fata Curtii Constitutionale in sprijinul argumentelor reclamantilor si a solicitat instantei respective sa concluzioneze ca a avut loc o incalcare a dreptului lor la libertatea de exprimare si sa declare nule si neavenite hotararile atacate din 10 iulie 2012 a judecatorului penalist din Teruel, respectiv din 29 ianuarie 2013 a Curtii Provinciale din Teruel.

21. Printr-o hotarare din 13 aprilie 2015, Curtea Constitutionala a respins recursul amparo. Curtea s-a referit la limitele dreptului la libertatea de exprimare. (...)

22. Curtea Constitutionala a mentionat ca Constitutia protejeaza si viata profesionala. (...)

23. Curtea Constitutionala a mentionat ca dreptul la libertatea de exprimare nu cuprinde dreptul la jigniri. Instanta a subliniat ca Constitutia spaniola nu interzice utilizarea remarcilor prejudiciabile in toate circumstantele. Cu toate acestea, libertatea de exprimare nu protejeaza observatiile vexatorii care, indiferent de veridicitatea lor, erau jignitoare si umilitoare si nu erau pertinente in scopul transmiterii opiniilor sau informatiilor in cauza. (...)

24. In ceea ce priveste functionarii publici si, in special (...), Curtea Constitutionala a subliniat ca judecatorii se afla intr-o anumita pozitie, intr-o asemenea masura, in care prejudiciul adus onoarei lor in cazul discreditarii nefondate ar fi, de asemenea, legat inextricabil de increderea in justitie in general. (...)

25. Hotararea a fost adoptata cu o majoritate de patru judecatori. Doi judecatori au facut opinie separata. (...)

50. In ceea ce priveste cazul de fata, Curtea Europeana a Drepturilor Omului considera ca observatiile contestate ale reclamantilor – care se refereau la functionarea sistemului judiciar, in contextul procedurilor care erau inca in curs si intr-o chestiune de relevanta ecologica pentru populatia locala – au aparut in contextul unei dezbateri asupra unei chestiuni de interes public. Mai mult, Curtea a acceptat ca, atunci cand un ONG atrage atentia asupra problemelor de interes public, exercita un rol de caine de paza al interesului public, de o importanta similara cu cea a presei (...) si poate fi caracterizat ca un 'caine de paza' social care, in temeiul Conventiei Europene a Drepturilor Omului, justifica o protectie similara celei acordate presei. (...) Problemele ridicate cu privire la functionarea sistemului de justitie, o institutie esentiala pentru orice societate democratica, intra intr-adevar in sfera interesului public. Observatiile reclamantilor au necesitat astfel un nivel ridicat de protectie a libertatii de exprimare, cu o marja de apreciere deosebit de restransa lasata la dispozitia autoritatilor.

51. Curtea a facut o distinctie intre declaratiile factuale si judecatile de valoare. Existenta faptelor poate fi demonstrata, in timp ce adevarul judecatilor de valoare nu este susceptibil de proba. Cerinta de a dovedi adevarul unei judecati de valoare este imposibil de indeplinit si incalca libertatea de opinie in sine, care este o parte fundamentala a dreptului garantat de articolul 10 din Conventie. (...) Cu toate acestea, atunci cand o declaratie echivaleaza cu o judecata de valoare, proportionalitatea unei interferente (n.r. in libertatea de exprimare) poate depinde de existenta unei 'baze factuale' suficiente pentru declaratia atacata: daca nu, judecata de valoare se poate dovedi excesiva. (...)

52. Curtea retine ca, in condamnarea reclamantilor, judecatorul penalist din Teruel a considerat ca reclamantii au depasit limita de a critica hotararea (n.r. hotararea judecatoarei Maria Maza) si au formulat 'idei si observatii care vizau direct [personal] judecatoarei care a redactat [hotararea], fie din motive doar personale, [fie] in [temeiul] comportamentului ei profesional'. Aceasta critica se transformase in 'un atac personal impotriva persoanei care [indeplinise] in mod profesional [functia sa judiciara], transformand articolul intr-o denigrare personala a judecatorului, atribuindu-i o lipsa de competenta, [o lipsa] de cunostinte a jurisprudentei si a practicii profesionale, si chiar a unei atitudini contrare practicii judiciare, mentionand 'partinirea' ei. (...) Curtea Provinciala din Teruel a considerat ca reclamantii nu numai ca au criticat decizia judecatoarei, ci si au pus-o pe seama 'ignorantei, partinirii sau comportamentului nedrept, care i-a afectat direct nucleul demnitatii umane'. (...) Pentru instantele nationale, avand in vedere circumstantele cazului, pare sa fi fost important sa se asigure ca protectia reputatiei judecatorului ar trebui sa prevaleze asupra dreptului reclamantilor la libertatea de exprimare.

53. CEDO considera ca, astfel cum a fost stabilit prin hotararea Curtii Provinciale din Teruel (...), in circumstantele cazului, afirmatiile atacate erau mai mult judecati de valoare decat simple declaratii factuale, avand in vedere tonul general al observatiilor si contextul in care au fost facute, intrucat acestea reflecta in principal o evaluare generala a comportamentului judecatoarei de contencios administrativ (n.r. Maria Maza) in cursul procedurii.

54. Prin urmare, ramane de examinat daca 'baza factuala' pentru aceste judecati de valoare a fost suficienta.

55. In ceea ce priveste textul scrisorii in sine (...), CEDO considera ca expresiile utilizate de reclamanti aveau o legatura suficient de stransa cu faptele cauzei, pe langa faptul ca observatiile lor nu puteau fi considerate inselatoare, iar acest lucru putea fi dedus din hotararea judecatoreasca. In fond, reclamantii i-au adus reprosuri doamnei M.M. (n.r. Maria Maza) din doua motive: pentru luarea deciziilor neloiale si din cauza ca a fost judecatoare 'partinitoare', dupa ce si-a demonstrat 'partinirea si lipsa de competenta'. Curtea observa ca reclamantii nu sunt avocati, iar comentariile lor despre conduita profesionala a judecatoarei trebuie luate in considerare in acest sens, scrisoarea lor deschisa aratand profundul lor dezacord cu deciziile procedurale specifice si cu rezultatul general al cauzei. Curtea reitereaza in acest sens ca libertatea de exprimare 'este aplicabila nu numai informatiilor sau ideilor primite favorabil sau considerate inofensive ori ca o chestiune de indiferenta, ci si celor care jignesc, socheaza sau deranjeaza'. (...) In mod similar, utilizarea unui 'ton caustic' in comentariile adresate unui judecator nu este incompatibila cu dispozitiile articolului 10 al Conventiei. (...) In opinia Curtii, acuzatiile facute de reclamanti in scrisoarea lor erau critici pe care un judecator se poate astepta sa le primeasca in indeplinirea atributiilor sale, nu erau in intregime lipsite de baza factuala si, prin urmare, nu trebuiau considerate ca fiind atacuri personale gratuite, ci un comentariu corect asupra unei chestiuni de importanta publica. (...) Prin urmare, nu pare ca observatiile in litigiu au depasit limita de critici admisibile in acest caz.

(4) Mentinerea autoritatii sistemului judiciar

56. Guvernul a argumentat ca autoritatile judiciare nu aveau niciun drept de raspuns. (...)

57. Intr-adevar, desi se poate dovedi necesar sa se protejeze sistemul judiciar impotriva atacurilor grav daunatoare care sunt in esenta nefondate, tinand seama de faptul ca intr-o serie de tari judecatorii sunt impiedicati sa reactioneze prin obligatia de rezerva, acest lucru nu poate avea ca efect interzicerea persoanelor de a-si exprima opiniile, prin judecati de valoare cu o baza factuala suficienta, pe probleme de interes public legate de functionarea sistemului de justitie, sau de interzicere a oricarei critici a sistemului. In speta, judecatoarea M.M. (n.r. Maria Maza) facea parte dintr-o institutie fundamentala a statului, prin urmare ea era supusa unor limite mai largi de critici acceptabile decat cetatenii obisnuiti. (...)

(5) Sanctiunile impuse

59. In speta, judecatorul penalist din Teruel i-a condamnat pe fiecare dintre reclamanti la o amenda de 2.400 EUR cu o pedeapsa alternativa de privare de libertate in caz de neplata a cuantumului amenzii datorate. Pe langa dispunerea inserarii publicarii hotararii in acelasi ziar, care se ridica la 2.758,80 EUR, magistratul le-a ordonat sa-i plateasca judecatoarei (n.r. Maria Maza) despagubiri pentru prejudiciul moral in valoare de 3.000 EUR. (...) Curtea observa ca sanctiunea impusa reclamantilor nu a fost cea mai usoara posibila, ci a avut, dimpotriva, o anumita semnificatie si ca nu s-a luat in considerare faptul ca observatiile scrise adresate judecatoarei in chestiune nu erau facute de avocati, ci de profani care aveau un interes, chiar daca nu au fost parti in proces. Curtea reaminteste ca, chiar si atunci cand sanctiunea este cea mai usoara posibila, o astfel de acordare a unui 'euro simbolic' ca despagubiri (...), ea constituie totusi o sanctiune penala si, in orice caz, acest fapt nu poate fi suficient in sine pentru a justifica ingradirea libertatii de exprimare a reclamantului. (...) Curtea observa ca o pedeapsa alternativa pentru privarea de libertate ar putea fi impusa si in caz de neplata a amenzii. Astfel de sanctiuni penale, prin insasi natura lor, vor avea inevitabil un efect descurajant. (...) CEDO observa ca, in speta, neexecutarea pedepsei alternative la inchisoare deoarece amenzile au fost achitate nu a sters condamnarea reclamantilor si nici efectele pe termen lung ale unui cazier judiciar. (...)

60. Tinand seama de marja deosebit de restransa de apreciere lasata autoritatilor nationale in astfel de situatii (...), Curtea considera ca condamnarea reclamantilor a fost disproportionata fata de scopul urmarit.

3. Concluzie

61. Avand in vedere cele de mai sus, Curtea constata ca condamnarea penala a reclamantilor a fost o ingerinta disproportionata in dreptul lor la libertatea de exprimare si, prin urmare, nu a fost 'necesara intr-o societate democratica' in sensul articolului 10 al Conventiei.

62. In consecinta, a existat o incalcare a articolului 10 din Conventie. (...)

A. Daune

64. Reclamantii au pretins fiecare 6.779,40 EUR pentru daune materiale. Aceasta suma corespunde sumei de 2.400 EUR fiecare dintre cei condamnati la amenda, 3.000 EUR pentru despagubirea catre judecator pentru prejudiciu moral si 1.379,40 EUR fiecare pentru publicarea hotararii. (...)

66. Curtea constata ca reclamantii au suferit pierderi materiale din cauza sumelor pe care au fost obligati sa le plateasca judecatorului. CEDO acorda fiecaruia dintre reclamanti 6.779 EUR pentru daune materiale.

67. In ceea ce priveste prejudiciul moral, reclamantii au pretins 30.000 EUR fiecare. (...)

69. Hotarand in echitate, Curtea considera ca, in circumstantele cazului, reclamantilor ar trebui sa li se acorde 6.000 EUR fiecare in daune morale.

B. Costuri si cheltuieli

70. Reclamantii au solicitat, de asemenea, 3.341,26 EUR fiecare pentru costurile si cheltuielile suportate in fata instantelor nationale, inclusiv 605 EUR fiecare pentru recursul lor de amparo. Acestia nu au formulat nicio cerere pentru cheltuielile suportate in fata CEDO. (...)

72. Conform jurisprudentei Curtii, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor si a cheltuielilor numai in masura in care s-a demonstrat ca acestea au fost suportate efectiv si in mod necesar pentru a se apara de incalcarea pretinsa si sunt rezonabile in ceea ce priveste cuantumul. In cazul de fata, avand in vedere documentele aflate in posesia sa si criteriile de mai sus, Curtea considera rezonabil sa acorde fiecarui reclamant suma de 3.341 EUR pentru procedura in fata instantelor nationale ordinare si in fata Curtii Constitutionale”.

UPDATE

Redam scrisoarea deschisa adresata de catre activistii de mediu judecatoarei Marcen Maza:

„Scrisoare deschisa catre doamna Maria Elena Marcen Maza, judecator al Curtii de contencios administrativ din Teruel

Doamna Marcén:

Sentinta nr. 166/2009 pronuntata de instanta dvs. de judecata in procesul dintre compania [miniera] WBB-SIBELCO si Consiliul Municipal Aguilar del Alfambra – pe care o respectam, desi nu este deloc corecta – a demonstrat partinire si lipsa de competenta.

Hotararea arata ca nu ati vrut sa stiti nimic legat de problemele tehnice pe care le judecati. Ati retinut in mod gratuit independenta si impartialitatea expertului insarcinat cu evaluarea proiectului, neinlaturand aberatiile sale tehnice si metodologice. Nu s-a pus in discutie daca ar putea exista ceva indoielnic in opinia expertului, care nu a pledat pentru [orasul] Aguilar si a folosit exclusiv materiale si documentatie furnizate de WBB-SIBELCO.

Pe de alta parte, argumentele cu care expertul delegitimizeaza Consiliul Local nu au fost folosite si in cazul WBB-SIBELCO, in ciuda faptului ca ele sunt echivalente.

Prima preocupare din sentinta dumneavoastra este discreditarea raportului Consiliului municipal intocmit de un arhitect urbanist si un avocat urbanist pentru ca nu sunt ingineri minieri. Cu toate acestea, ati acceptat concluziile unui topograf, a carui provenienta nu este cunoscuta, in care se retine ca reglementarile urbanistice ale orasului Aguilar nu au fost citite si ca topograful nu are competenta de a se pronunta pe probleme urbane, dar in care precizeaza ca este de acord cu WBB-SIBELCO.

De asemenea, discreditati raportul, din cauza legaturii familiale existente intre unul dintre autorii sai si purtatorul de cuvant al Platformei (n.r. Plataforma Ciudadana Aguilar Natural, „Platforma Cetateneasca Aguilarul Natural”, ONG-ul din care fac parte Moriana si Benitez). Ceea ce este inacceptabil este ca nu spuneti nimic despre faptul ca constituirea acestei platforme si alegerea functiilor in cadrul acesteia au avut loc cu mult inaintea pregatirii raportului.

In mod intolerabil, admiteti ca fiind incontestabile marturiile martorului, Lopez Jimeno, care a recunoscut prietenia sa cu presedintele WBB-SIBELCO si care, in chip insultator, a mintit in timpul marturiei, fapt despre care detineti si dovezi.

Dar regretabila dumneavoastra misiune nu s-a oprit aici. Nu cunoasteti practica judiciara si, ceea ce este mai rau, v-ati spalat in mod scandalos pe maini, pentru ca v-ati aflat in posesia dovezilor are aratau contradictia din documentare a expertului, dar nu ati facut nimic. Nu vi s-a miscat nici macar un fir de par in fata faptului ca expertul a lasat neclarificata o chestiune pe care ati ridicat-o.

Doamna judecator, dumneavoastra reprezentati o putere a statului. Deciziile dumneavoastra determina viata oamenilor sau, in acest caz, a unui oras intreg care a fost martor in cauza (cu siguranta ca ati vazut sala plina). O comunitate care a asteptat cu suspans sentinta dumneavoasta si care ar fi meritat rigoare si seriozitate. Ar fi meritat ca dumneavoastra sa faceti o treaba constiincioasa pentru a ajunge la concluzii echilibrate. Dar nu ati vrut sa va complicati viata cu probleme tehnice, astfel incat le-ati ignorat. Dati impresia ca mai intai ati condamnat si apoi v-ati construit argumentele care sa sustina sentinta, bazandu-va pe aparitia solomonica a unui expert-valet. Dna Marcén, reprezentati o putere, dar nu reprezentati justitia”.

* Cititi aici intreaga hotarare CEDO in limba engleza