Senatorii si deputatii romani ar trebui sa constientizeze ca se agita degeaba cu votarea celor trei proiecte de legi ale justitiei, sperand in van ca astfel Comisia Europeana va ridica Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) impus Romaniei si apoi ne va primi in spatiul Schengen.

Apelul a fost lansat sambata, 24 septembrie 2022, de catre avocatul Adrian Toni Neacsu (foto), care a avertizat ca pompierismul de care parlamentarii dau dovada in votarea pachetului de acte normative nu va face altceva decat sa arunce in aer justitia romana. Mai precis, vor readuce justitia sub jugul unor sefi autoritari si a unor caste de putere si privilegii, in timp ce judecatorii si procurorii obisnuiti vor sta timorati in fata „nomenclaturii judiciare”, a punctat avocatul. Pe scurt: ne vom intoarce in epoca in care ministru al Justitiei era Rodica Stanoiu (in guvernul Adrian Nastase), a subliniat maestrul Neacsu.

In acelasi context, fostul judecator si membru CSM a explicat de ce Romania nu trebuie sa se astepte la primirea in Schengen in 2022: aceasta admitere depinde de ridicarea MCV. Or, MCV nu poate fi ridicat decat in urma unor consultari intre reprezentantii Comisiei Europene si cei ai sistemului judiciar romanesc, dar si ai societatii civile. Discutiile, fireste, se vor concentra pe noile legi ale justitiei, trimise in Parlament de regimul Ciuca-Predoiu. Un semnal rau-prevestitor a aparut deja, prin criticile publice exprimate de catre Forumul Judecatorilor din Romania fata de cele trei proiecte de legi. Iar FJR nu poate fi banuit de pesedism, din moment ce in 2017-2018 a protestat impotriva modificarilor la aceleasi legi ale justitiei operate de catre PSD-ul lui Liviu Dragnea, a amintit Toni Neacsu.

Redam postarea de pe Facebook a avocatului Adrian Toni Neacsu:

„Un fel de scrisoare deschisa adresata parlamentarilor romani – opriti simulacrul pe legile justitiei!

Evaluarile tuturor expertilor pe care ii cunosc spun ca nu exista nicio sansa reala ca Romaniei sa i se ridice in cursul acestui an MCV-ul si implicit sa fie acceptata in spatiul Schengen.

PSD-PNL si presedintele Iohanis au facut au facut o tinta politica importanta din atingerea aceste doua obiective, considerand ca le-ar aduce un important capital electoral. Probabil strategii lor considera ca atingerea unor tinte nationale vechi de mai bine de un deceniu ar fi o gura de oxigen pentru ei in anul preelectoral 2023.

In anul crizelor sociale, al protestelor de amploare si al panicii economice, alimentare si energetice care va fi 2023, imi e teama ca nici nu va mai conta. Establishment-ul politic, desprins de realitati sau incapabil sa le faca fata, pariaza pe cai morti.

Ce se intampla acum in Parlament cu legile justitiei propuse de Catalin Predoiu este garantia certa ca Romania va pierde anul acesta ambele obiective.

Ca sa intelegeti usor: mascarada legiferarii pe repede inainte are loc intrucat cele doua mari partide au impus parlamentarilor lor ca obligatii de partid trecerea accelerata a pachetului de legi.

In comisia pentru avizarea legilor, dar si in plenul camerelor, la vot, nimeni nu gandeste, nimeni nu caraie, nimeni nu rationeaza. Doar voteaza, caci e comandament de partid. Dupa bunul obicei romanesc, incercam iarasi sa ducem de nas europenii, oferindu-le rapid ceea ce vor, adica noi legi ale justitiei. Bifam laudaros cateva termene cu speranta ca forma bate iar fondul si ca expertii UE nu se prind de cat de nocive sunt in realitate noile reglementari. De mai bine de doua decenii, politicienii nostri inca nu au invatat ca smecheria noastra balcanica, de care sunt atat de mandri (Petre, fa-te ca lucrezi!) nu tine in fata structurilor hiper-birocratice de la Bruxelles.

Pentru atingerea unor obiective de partid, PSD-PNL si aliatii lor sacrifica pentru ani intregi justitia, careia i se pregatesc legi atat de retrograde, incat pentru cineva ca mine, care a prins dinauntru vremurile in care ministru al Justitiei era Rodica Stanoiu (inainte de 2004), este doar o intoarcere dureroasa in timp. Justitia va fi dominata iar de sefi autoritari, se vor crea caste de putere si privilegii, iar judecatorii si procurorii obisnuiti vor deveni simple instrumente timorate in fata nomenclaturii judiciare.

In consecinta, chiar continutul acestor legi reprezinta certitudinea ratarii ambelor obiective.

Pentru Schengen, datele posibile de anul acesta sunt 13-14 octombrie (evident, nerealist) si 8-9 decembrie, cand se intruneste Consiliul JAI. Indiferent de semnalele publice favorabile date de Germania sau Finlanda, rostogolite in presa ca mari succese ale diplomatiei noastre, o decizie privind acceptarea noastra in Schengen nu se va lua inainte de ridicarea MCV.

In acest moment, Comisia de la Venetia (o autoritate tehnica respectata de Comisia Europeana) este deja sesizata cu privire la cele 3 legi ale justitiei si este o certitudine juridica ca opinia ei va fi extrem de aspra, pentru ca din punct de vedere tehnic nu poate fi altfel. Guvernul si-a incalcat deja propria promisiune din programul de guvernare (trecuta acolo evident ca urmare a intelegerii cu Comisia Europeana): de a nu trimite legile in Parlament decat insotite de acest aviz al Comisiei de la Venetia. Incalca in continuare recomandarile din raportul privind statul de drept in UE de a asigura “consultari publice eficace inainte de adoptarea proiectelor legislative”. Comisarul pe justitie al UE a lansat deja un avertisment dur: „Am reamintit ca Comisia Europeana este in contact cu autoritatile romane pentru a discuta reformele si ca recomand sa astepte avizul Comisiei de la Venetia asupra proiectelor de legi ale justitiei inainte de a le adopta, pentru a se asigura ca sunt in conformitate cu standardele europene”.

Raportul MCV aferent acestui an va fi intocmit ca urmare a unor vizite ale expertilor la Bucuresti si dupa consultari largi cu organele judiciare, asociatiile profesionale si societatea civila. Implicarea extrem de critica a Forumului Judecatorilor (asociatia care sta in spatele diabolizarii modificarilor la legi facute de PSD-ul lui Dragnea in 2018 si a hotararilor CJUE impotriva primatului Curtii Constitutionale) este pentru mine garantia ca urmatorul raport pe justitie va fi un esec.

Toata aceasta evolutie negativa pentru Romania fiind previzibila, parlamentarii ar trebui sa realizeze ca participa la un simulacru care dauneaza pur si simplu intereselor nationale. Ca tara, pierdem mult si nu castigam nimic, decat poate inca un mic soclu pentru promotorul legilor, ministrul justitiei Catalin Predoiu. Avem nevoie de legi noi ale justitiei, dar acestea trebuie adoptate dupa dezbateri ample, reale, cu implicarea specialistilor, a societatii civile si intr-o procedura parlamentara autentica, pentru ca aceasta este garantia calitatii legilor, iar nu vointa autoritara a unui partid sau altul”.