Au aparut si reactiile din partea institutiilor statului dupa publicarea de catre Comisia Europeana a Raportului MCV pe anul 2016. Un raport facut pentru institutiile de forta din Romania, laudate ca de fiecare data, in timp ce instiutia simbol a unei democratii, Parlamentul, este criticata pe motiv ca nu se supune in totalitate dorintei procurorilor.

Astfel, la cateva ore dupa publicarea Raportului MCV, Directia Nationala Anticoruptie a emis un comunicat de presa in care subliniaza inca de la inceput ca documentul Comisiei Europene remarca rezultatele „impresionante” in combaterea coruptiei la nivel inalt si evidentiaza atentia acordata de catre DNA identificarii coruptiei la nivel local. La randul sau, CSM apreciaza ca obiectiv modul in care raportul reflecta evolutiile inregistrate de Romania. Iar sefa ICCJ, Livia Stanciu, e multumita ca Raportul MCV ar evidentia progresele facute de instanta suprema.

In ceea ce-l priveste pe presedintele Romaniei Klaus Iohannis, acesta ne-a anuntat ca Raportul MCV confirma ca Romania se afla pe o directie ascendenta, iar principalele institutii din domeniul judiciar si de integritate au continuat sa obtina rezultate impresionante in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. Nici Guvernul Romaniei nu s-a lasat mai prejos. Executivul condus de Dacian Ciolos sustine ca Raportul MCV arata caracterul durabil al reformei in justitie, precizand totodata ca ar trebui luata in calcul renuntarea la acest mecanism de cooperare si verificare. Pe aceeasi linie a fost si pozitia ministresei Justitiei, Raluca Pruna, care a vorbit tot despre rezultatele “impresionante” constatate in Raportul MCV.

Tariceanu, singurul care nu a fost dat pe spate

Singurul care nu se incadreaza in acest peisaj de “impresionati” este presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu. Acesta a precizat ca nu i se par corecte criticile din Raportul MCV, in conditiile in care Romania a facut progrese enorme in ultimii ani. Tariceanu a dezvaluit ca priveste cu tot mai putin interes toate aceste rapoarte, care i se par tot mai putin obiective:

“Nu am sa comentez acum criticile MCV. Am de multe ori senzatia ca in loc ca Mecanismul de Cooperare si Verificare sa functioneze ca atare, asa cum a fost conceput, el s-a transformat numai intr-un mecanism perpetuu in care sunt anumite tinte puse Romaniei si tintele se indeparteaza. Nu mi se pare deloc corect modul in care procedeaza Comisia Europeana fata de progresele enorme pe care le-a facut Romania in ultimii ani in toate privintele si, de aceea, va spun ca privesc cu din ce in ce mai putin interes aceste rapoarte care nu mi se par deloc obiective”.

Iata comunicatul DNA:

“Raportul Comisei Europene remarca rezultatele 'impresionante' in combaterea coruptiei la nivel inalt ce implica 'politicieni de marca si functionari publici de rang inalt', evidentiaza atentia acordata de catre DNA identificarii coruptiei la nivel local si remarca o consolidare a sprijinului public de care beneficiaza DNA, reflectata de numarul tot mai mare de sesizari din partea populatiei si de sondajele de opinie.

Pe de alta parte insa, in raport se reia observatia consemnata si in raportul anterior, si anume ca raspunsurile Parlamentului la cererile formulate de DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari (pentru a permite initierea de anchete sau aplicarea masurilor de arest preventiv), sunt lipsite de criterii obiective, neexistand o justificare clara si consecventa in fiecare caz, in special pentru refuzuri. In acest context, se noteaza ca, in anul 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunitatii unor parlamentari.

Trimiterea in judecata: Se consemneaza faptul ca, in cursul anului 2015, DNA a trimis in judecata peste 1.250 de inculpati, printre acestia numarandu-se prim-ministrul, fosti ministri, parlamentari, primari, presedinti ai Consiliilor judetene, judecatori, procurori si o gama larga de inalti functionari. De asemenea, se noteaza ca DNA si-a intensificat masurile intermediare de inghetare a averilor in aceste cazuri, cuantumul averilor inghetate fiind de 452 de milioane euro. Combaterea practicilor de coruptie in sistemul judiciar a reprezentat o prioritate pentru DNA si pentru autoritatile judiciare. Numarul de cazuri scoase la iveala a crescut in ultimii ani si sistemul judiciar a aratat din ce in ce mai mult ca doreste sa demonstreze ca are standarde inalte de integritate.

Coruptia la nivel local: Raportul subliniaza ca o tendinta specifica a fost identificarea coruptiei la nivel local. incepand cu anul 2013, numarul total de functionari locali trimisi in judecata pentru coruptie se ridica la aproape 100 de primari, peste 20 de presedinti ai Consiliilor judetene si zeci de alti functionari locali.

Finalizarea in instante: Documentul constata ca rezultatele solide au inclus atat punerea sub acuzare cat si solutionarea, cu regularitate, al unor cazuri de coruptie la nivel inalt. Referitor la finalizarea cauzelor, se arata ca, si in cauzele in care exista un mare numar de martori si probe complexe, judecatorii ICCJ – instanta la care ajunge o mare parte a dosarelor anticoruptie - au depus eforturi sustinute pentru a asigura respectarea drepturilor procedurale ale tuturor partilor. Durata procedurilor s-a mentinut, de asemenea, relativ scurta: majoritatea cauzelor finalizate au fost inregistrate in 2014 si 2015.

Raportul noteaza ca condamnarea unui numar mare de politicieni binecunoscuti din Romania pentru coruptie la nivel inalt este un semn ca tendinta subiacenta in ceea ce priveste independenta justitiei este pozitiva si ca nicio persoana care comite o infractiune nu se situeaza mai presus de lege.

Concluzii referitoare la combaterea coruptie la varf: DNA este considerata a fi una dintre institutiile cheie in ceea ce priveste consolidarea credibilitatii si a profesionalismului sistemului judiciar prin obtinerea, in timp, a unor rezultate solide. Totodata, este subliniat rolul important pe care conducerea institutiilor respective l-a jucat in acest sens, persoanele din conducere fiind confruntate cu critici personale puternice.

Raportul concluzioneaza ca 'mentinerea eforturilor institutiilor judiciare care combat coruptia la nivel inalt ramane cel mai important semnal de consolidare a luptei impotriva coruptiei; legislatia in domeniul coruptiei trebuie sa se aplice tuturor in mod egal si la toate nivelurile'.

Mecanismul de cooperare si de verificare (MCV) a fost creat la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in 2007. Incepand cu momentul respectiv, rapoartele privind MCV au evaluat progresele realizate de Romania si au cautat sa ajute la orientarea eforturilor autoritatilor romane prin recomandari specifice, in materie de reforma a sistemului judiciar si de lupta impotriva coruptiei”.

Iata comunicatul CSM:

“Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii apreciaza ca obiectiv modul in care raportul reflecta evolutiile inregistrate de Romania in ceea ce priveste activitatile monitorizate in cadrul acestui mecanism, in special pe aspectele referitoare la activitatea sistemului judiciar si a Consiliului Superior al Magistraturii, ca parte a autoritatii judecatoresti.

Consiliul considera ca fiind observate intr-o dimensiune realista evolutiile, iar in ceea ce priveste durabilitatea progreselor inregistrate, achieseaza asupra faptului ca sustenabilitatea procesului de reforma reprezinta una din conditiile menite sa arate ca un mecanism precum cel in cauza nu mai este necesar.

Referindu-se la activitatea CSM, raportul evidentiaza progresele realizate cu privire la independenta sistemului judiciar si reforma judiciara. Sunt mentionate/notate in acest sens atat demersurile Consiliului pentru modificarea procedurilor de numire a conducerii parchetelor, promptitudinea si celeritatea masurilor luate pentru apararea independentei justitiei, cat si colaborarea si masurile luate pentru implementarea noilor coduri, masurile adoptate in legatura cu Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, activitatile privind formarea profesionala, concursurile pentru ocuparea posturilor, precum si sesizarea ministrului justitiei cu importante propuneri legislative.

In acest context, au fost remarcate eforturile depuse de Consiliu pentru cresterea rolului institutiilor cheie din domeniul justitiei in elaborarea unor proceduri de selectie transparente si bazate pe merit - cu evitarea interferentelor politice - in numirile la varf, avand drept scop asigurarea unei conduceri robuste si sprijinirea independentei justitiei.

Din aceasta perspectiva, recomandarea Comisiei Europene privind reglementarea prin lege a unei proceduri mai robuste si mai independente de numire a sefilor marilor parchete se suprapune viziunii promovate de Consiliul Superior al Magistraturii, prin recentele propuneri legislative inaintate ministrului justitiei.

Pe fondul frecventelor critici la adresa magistratilor exprimate de catre politicieni si in mass-media, precum si a lipsei de respect fata de unele hotarari judecatoresti - numarul cererilor de aparare a independentei justitiei fiind in crestere - Raportul Comisiei Europene reia o tema recurenta, mentionata pentru prima data in raportul publicat in 22 ianuarie 2014, referitoare la eficienta moderata a mecanismelor efective puse prin lege la dispozitia Consiliului, acestea asigurand doar o compensatie morala, declarativa a magistratilor vizati. Astfel, desi se apreciaza ca 'incheierea cu succes a urmaririi penale si condamnarea unui numar mare de politicieni binecunoscuti din Romania pentru coruptie la nivel inalt corespunde unei tendinte subiacente pozitive in ceea ce priveste independenta justitiei, CSM nu poate asigura un nivel de acoperire in mass-media a comunicatelor sale de presa echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile initiale si, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu ofera ajutor financiar sau juridic magistratilor care cer reparatii in instanta'.

Observarea de catre Comisie a faptului ca autoritatile parlamentare pot avea un rol in ceea ce priveste monitorizarea comentariilor exprimate de alesii in forul legislativ, precum si recomandarea din raportul de anul trecut privind 'includerea in Codul de conduita al parlamentarilor a unor dispozitii clare in ceea ce priveste respectarea independentei sistemului judiciar de catre parlamentari si in cadrul procesului parlamentar' se suprapun viziunii si propunerilor facute de Consiliul Superior al Magistraturii in cadrul activitatilor specifice unor grupuri de lucru cu reprezentanti ai legislativului.

In ceea ce priveste reforma judiciara, la 2 ani de la intrarea in vigoare a codurilor penale, raportul constata, in continuare, lipsa unei stabilitati legislative, generata in principal de procedurile parlamentare recurente.

Raportul evidentiaza eforturile depuse de Consiliu, alaturi de Inalta Curte de Casatie si Justitie, procurorul general, Institutul National al Magistraturii si Ministerul Justitiei pentru a oferi sprijin sustinut tuturor instantelor si parchetelor in scopul facilitarii tranzitiei si al depasirii obstacolelor.

Raportul mentioneaza, cu titlu de noutate, alaturi de instrumentele specifice Inaltei Curti de Casatie si Justitie, eficienta unor masuri manageriale precum reuniunile periodice initiate in anul 2015 a reprezentantilor CSM, INM si curtilor de apel, dar si lansarea portalului de jurisprudenta ROLII, pentru consolidarea unei jurisprudente unitare. Aceste reuniuni se concentreaza asupra chestiunilor cu privire la care exista interpretari divergente, iar solutiile comune se transmit tuturor instantelor.

In ceea ce priveste Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2015-2020, raportul observa stadiul final in care se afla Planul de actiune pentru implementarea acesteia, apreciind ca importanta necesitatea clarificarii masurii in care noul CSM il va considera ca fiind un plan pentru actiunile sale viitoare, afirmand, de asemenea, ca 'actiunile noului CSM pot fi folosite pentru a da un nou impuls reformei', pe coordonate de transparenta si responsabilitate.

Din aceasta perspectiva, in Raport se apreciaza ca 'noul Consiliu ar trebui sa aiba o filosofie colectiva clara pe baza unui nou program'.

Referitor la managementul resurselor si eficienta acestora, Raportul constata valorificarea instrumentelor statistice si a dosarului electronic ce se implementeaza in instante pilot, dar noteaza ca, desi 'modesta', propunerea de inchidere a unor instante mici, a fost blocata in Parlament, Consiliul si Ministerul Justitiei apeland la solutiile alternative de schimbare a unor limite teritoriale ale instantelor, iar in cazul parchetelor, de regrupare a procurorilor la nivel de tribunal si de inchidere a unor parchete de pe langa judecatorii.

In raport se observa, de asemenea, ca modificarile aduse anul trecut in materie civila prevedeau ca hotararile judecatoresti pot fi executate in mod direct de catre executorii judecatoresti in scopul accelerarii procedurii, Curtea Constitutionala anuland, insa, aceste modificari. Se mentioneaza, de asemenea ca, in cadrul planului de actiune pentru perioada 2015-2020, sunt prevazute masuri de imbunatatire a executarii hotararilor judecatoresti, cum ar fi crearea unei baze de date electronice pentru a monitoriza cazurile de executare silita, dar exista dovezi clare ca executarea hotararilor judecatoresti, inclusiv a hotararilor judecatoresti definitive impotriva statului (autoritati centrale sau locale), ramane adesea problematica.

Conducerea Consiliului constata cu satisfactie, aprecierea pozitiva conform careia 'sistemul judiciar in ansamblul sau a continuat sa dea dovada de profesionalism, inclusiv de capacitate de adaptare la schimbarile semnificative ale codurilor civile si penale, de eforturi in vederea unificarii jurisprudentei si de vointa de a apara independenta sistemului judiciar. Romania a continuat sa faca progrese in directia indeplinirii obiectivelor de referinta ale MCV'.

Consiliul ia act de recomandarile formulate de Comisie, in domeniul sau de competente si atributii, privind necesitatea asigurarii unei 'proceduri clare si robuste' pentru numirea in pozitii cheie din magistratura in cursul anului 2016, finalizarii rapide a procedurii de modificare a codurilor, necesitatea elaborarii, impreuna cu Guvernul, a unui plan clar care sa asigure respectarea noilor termene de implementare a dispozitiilor prevazute din Codul de Procedura Civila.

Raportul va fi analizat si discutat in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmand a fi adoptate si publicate masurile necesare, pe domeniul de competenta, pentru continuarea si consolidarea actiunilor monitorizate de Comisia Europeana”.

Iata comunicatul presedintei ICCJ, Livia Stanciu:

„Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat act de Raportul Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, publicat la data de 27 ianuarie 2016.

Raportul evidentiaza, cu obiectivitate, progresele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in domeniul Mecanismului de Cooperare si Verificare si, in special, progresele realizate in unificarea jurisprudentei pe calea sesizarii in vederea pronuntarii hotararilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept si a recursului in interesul legii.

In acest context, Raportul remarca rolul si contributia celor doua mecanisme prevazute in Codul de procedura civila si in Codul de procedura penala in unificarea jurisprudentei la nivel national, precum si caracterul functional al acestor mecanisme de asigurare a unei practici judiciare unitare.

Totodata, Raportul evidentiaza mentinerea ritmului de solutionare a cauzelor de coruptie la nivel inalt, atat de catre Sectia penala a instantei supreme, cat si de catre Completele de 5 judecatori ale inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Instanta suprema va continua eforturile in vederea unificarii jurisprudentei la nivel national, prin mecanismele prevazute in Codul de procedura civila si in Codul de procedura penala, precum si in vederea indeplinirii obiectivelor care revin Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare”.

Iata comunicatul lui Klaus Iohannis:

„Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, apreciaza ca Raportul elaborat de catre Comisia Europeana, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), confirma, pentru al treilea an consecutiv, progresele inregistrate de Romania cu privire la reforma in sistemul judiciar si lupta impotriva coruptiei.

Romania se afla pe o directie ascendenta in indeplinirea obiectivelor din cadrul MCV, angajamentul tarii noastre pentru consolidarea statului de drept si independenta justitiei fiind unul ireversibil.

Presedintele Romaniei constata ca exista, in prezent, o abordare convergenta la nivel european cu privire la progresele semnificative inregistrate de Romania in combaterea coruptiei. Aceste evaluari se regasesc si in raportul GRECO, publicat de Consiliul Europei pe 22 ianuarie a.c.

Raportul dat publicitatii astazi de catre Comisia Europeana arata ca principalele institutii din domeniul judiciar si de integritate au continuat sa obtina rezultate impresionante in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt. Se confirma astfel sustenabilitatea eforturilor autoritatilor romane si determinarea de a face reformele necesare pentru societatea romaneasca.

Presedintele Romaniei sustine cu aceeasi hotarare continuarea demersurilor in domeniul justitiei si combaterii coruptiei si isi exprima convingerea ca anul 2016 va consolida progresele inregistrate, in beneficiul cetatenilor”.

Iata comunicatul Guvernului:

„Raportul privind Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) publicat astazi de Comisia Europeana reconfirma progresele continue si constante inregistrate de Romania in toate domeniile evaluate.

Acest al treilea raport anual consecutiv pozitiv dovedeste caracterul durabil si sustenabil al reformei in justitie si al luptei impotriva coruptiei, fiind un indicator al masurii in care autoritatile romane si-au asumat si au indeplinit obiectivele MCV. In acest sens, consideram ca recunoasterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniata mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizari de catre Comisia Europeana. Astfel, avand in vedere concluziile pozitive ale raportului, consideram ca exista premisele finalizarii procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autoritatilor romane, de exemplu, in structura Strategiei Nationale Anticoruptie.

Reformele prevazute de MCV, inclusiv lupta impotriva coruptiei, sunt si trebuie in continuare intreprinse in primul rand pentru societatea romaneasca, dincolo de reperele stabilite prin acest mecanism de cooperare si verificare. Angajamentul Guvernului de a indeplini aceste obiective, in beneficiul societatii romanesti si al cetatenilor romani, este unul puternic si fara echivoc”.