Desi au ramas doar 11 zile pana la primul tur al alegerilor prezidentiale, judecatorii fug ca de foc de dosarul in care europarlamentara Diana Sosoaca (foto 1), presedinta partidului SOS Romania, contesta scandaloasa hotarare prin care Curtea Constitutionala a Romaniei i-a refuzat dreptul de a candida la presedintie (click aici pentru a citi).

Judecatoarea Bianca Toma-Deliu de la Tribunalul Bucuresti si-a declinat competenta in ceea ce priveste cauza nr. 6788/2/2024, formata dupa ce Diana Sosoaca a atacat Hotararea CCR nr. 2/2024, prin care Sosoaca a fost eliminata din cursa pentru prezidentiale. TMB a decis ca este de competenta Curtii de Apel Bucuresti sa judece o asemenea speta. Problema este ca la 5 noiembrie CAB isi declinase competenta in favoarea TMB. De aceea, acum, Tribunalul Bucuresti a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie cu un conflict negativ de competenta.

Iata minuta hotararii TMB nr. 1415/2024:

„Admite exceptia necompetentei materiale, invocata din oficiu. Declina competenta de solutionare a cauzei, in favoarea Curtii de Apel Bucuresti. Constata ivit conflictul negativ de competenta. Suspenda, din oficiu, judecata cauzei si dispune inaintarea dosarului catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea solutionarii conflictului.

Fara cale de atac. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei, astazi, 13.11.2024”.

Redam minuta hotararii CAB nr. 4/2024:

„Admite exceptia necompetentei materiale, invocata din oficiu. Declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti – Sectiile civile.

Fara cale de atac. Pronuntata azi, 05.11.2024 prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei instantei”.

Lumea Justitiei prezinta actiunea prin care Sosoaca – asistata in instanta de catre avocata Mariana Varga (foto 2), fosta judecatoare si presedinta a Tribunalului Arges – solicita anularea nu doar a Hotararii CCR 2/2024, ci si a proceselor-verbale emise de catre Biroul Electoral Central si obligarea BEC la inscrierea Dianei Sosoaca pe lista de candidati in alegerile prezidentiale.

In esenta, presedinta SOS Romania acuza ca hotararea CCR incalca urmatoarele pasaje din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si din Constitutia Romaniei:

- art. 6 CEDO (dreptul la un proces echitabil, in componenta dreptului de acces la o instanta impartiala si independenta, instituita de lege);

- art. 13 CEDO (dreptul la un recurs efectiv, pe latura posibilitatii de a se adresa efectiv unei instante nationale);

- art. 10 CEDO (dreptul la libera exprimare);

- art. 1 alin. 3 din Constitutie (suprematia drepturilor si libertatilor cetatenesti);

- art. 1 alin. 4 din Constitutie (separatia puterilor in stat).

Prezentam principalul pasaj din contestatia Dianei Iovanovici-Sosoaca:

„Chestiuni prealabile:

In ceea ce privesc regulile de judecata aplicabile prezentei cauze, inteleg sa invoc dispozitiile Articolul 68(1) din Legea 370/2004, astfel:

Judecarea de catre instante a cererilor prevazute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta presedintiala, cu participarea obligatorie a procurorului.

Totodata, consider ca sunt aplicabile dispozitiile art. 2 lit d din Legea 554/2004, aflandu-ne in prezenta unui act administrativ jurisdictional emis de o autoritate administrativa investita prin lege organica cu atributii de jurisdictie aministrativa speciala, in speta Curtea Constitutionala. Legea 47/1992, privind organizarea si functionarea CCR prevede acest aspect in chiar dispozitiile de inceput ale legii, la art 1 alin 2, unde C.C.R. este definita ca o autoritate de jurisdictie.

In fapt, subsemnata mi-am inregistrat candidatura pentru alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024, candidatura admisa de B.E.C. conform Deciziei B.E.C 18/D din 3 oct 2024.

La data de 4 octombrie 2024, au fost inregistrate la sediul paratei de rd 1 un numar de 2 contestatii la inregistrarea candidaturii subsemnatei, contestatii ce au format obiectul Dosarului nr. 3.043F/2024, respectiv 3045F/2024.

La data de 5 octombrie 2024, Curtea Constitutionala a Romaniei a solutionat contestatiile formulate de contestatorii Amalia Bellantoni si Mihai Gheorghe Ursa in sensul admiterii lor cu consecinta respingerii inscrierii subsemnatei pe listele de candidature la Presedintele Romaniei conform hotararii nr 2 din 5 oct 2024.

Hotararea pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei este nelegala, pentru urmatoarele:

Pe admisibilitatea prezentei actiuni inteleg sa invoc urmatoarele temeiuri de drept:

Art 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

'Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa. Hotararea trebuie sa fie pronuntata in mod public, dar accesul in sala de sedinta poate fi interzis presei si publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei parti a acestuia in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale intr-o societate democratica, atunci cand interesele minorilor sau protectia vietii private a partilor la proces o impun, sau in masura considerata absolut necesara de catre instanta atunci cand, in imprejurari speciale, publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei'.

Incalcarea art 13 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

Contrar a ceea ce sustine CCR in motivarea hotararii atacate, arat faptul ca prin hotararea atacata se incalca Art. 13 din Conventie – Dreptul la un recurs efectiv: 'Orice persoana, ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta Conventie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instante nationale, chiar si atunci cand incalcarea s-ar datora unor persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale'.

Astfel, subsemnata trebuie sa beneficiez de un proces si de o judecata legala, echitabila, cu atat mai mult cu cat inteleg sa invoc si urmatoarele incalcari grave ale C.C.R. a competentelor Instantelor de Judecata.

Incalcarea art 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului: 'Orice persoana are dreptul la libera exprimare'.

Inteleg sa dau poate cel mai la indemana exemplu, intr-o cauza de notorietate pentru Romania, cauza adusa in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, cauza Kovesi impotriva Romaniei (Cerere 3594/19 – text publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 02 februarie 2021), unde Curtea a statuat:

'211. Pe baza argumentelor de mai sus si tinand seama de importanta cruciala a libertatii de exprimare in ceea ce priveste chestiunile de interes general, Curtea considera ca revocarea reclamantei din functia de procuror sef al DNA nu a urmarit niciunul dintre scopurile legitime enumerate la art. 10 § 2 si, in plus, nu a fost o masura "necesara intr-o societate democratica" in sensul acestei dispozitii.

212. In consecinta, Curtea concluzioneaza ca a fost incalcat art. 10 din Conventie'.

Situatia este similara cu cea a subsemnatei, eu fiind la randu-mi sanctionata prin emiterea actului administrativ nelegal, pentru opinii publice.

Incalcarea art 1 (4) din Constitutia Romaniei: 'Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa executiva si judecatoreasca – in cadul democratiei constitutionale'.

Incalcarea art 1 (3): 'Romania este stat democratic in care drepturile si libertatile cetatenilor reprezinta valori supreme'.

A. Hotararea a fost pronuntata cu incalcarea competentelor conferite prin legea 47/1992, Curtii Constitutionale.

Curtea Constitutionala este o autoritate de jurisdictie constitutionala, independenta fata de oricare alta autoritate, fara a se confunda cu puterea judecatoreasca sau cu Instantele de Judecata.

Curtea Constitutionala nu face parte din puterea judecatoreasca, nu este un organ judecatoresc pentru a putea interzice drepturi si libertati cetatenesti, ceea ce a facut Curtea prin Hotararea pe care o atac, analizand comportamentul subsemnatei ca si candidat la functia de Presedinte al Romaniei, evaluat prin prisma unor conduite, opinii si declaratii publice si consierandu-l contrar Constitutiei, pentru ca nu este un comportament constitutional responsabil si apt sa sustina functia Presedintelui Romaniei de a veghea la respectarea Constitutiei, iar aceasta constatare se concretizeaza intr-o veritabila interdictie de a candida.

Un asemenea act nu este apt din punct de vedere legal, sa produca efecte, intrucat pronuntarea unei hotarari prin care se interzic drepturi cetatenesti de catre un organ care nu are in competenta aceaste atributii expres prevazute de lege – care sunt atributul exclusiv al Instantelor de judecata si nu poate influenta controlul judecatoresc contencios sau sa-l opreasca.

Intreaga practica a Curtii Europene a Drepturilor Omului reclama necesitatea independentei puterii judecatoresti atat fata de puterea executiva si fata de celalalte puteri din stat, cat si fata de parti.

Judecatorul national este chemat sa asigure protectia repurilor individuale si joaca un rol decisiv in mentinerea echilibrului intre puterile din stat, activitatea instantelor de judecata fiind guvernata de principiile fundamentale ale notiunii de 'stat de drept'. Adunarea Generala a Natiunilor unite a stabilit faptul ca buna functionare a justitiei e indispensabila respectarii principiului separatiei puterilor in stat si al legalitatii, reflectata de Declaratia Universala a Drepturilor Omului

Or, Curtea Constitutionala a admis contestatiile formulate la inregistrarea candidaturii mele, asadar in afara cadrului legal ce stabileste competenta acestei institutii de catre leguitor, pronuntand o hotarare cu incalcarea competentelor Instantelor de judecata.

Asa cum rezulta din opinia separata a Dnei Judecator Laura Iuliana Scantei, pertinent exprimata, invederam Onoratei Curti, urmatoarele:

Cu privire la competenta sa de a solutiona contestatiile privind inregistrarea sau respingerea inregistrarii candidaturilor la alegerile prezidentiale, Curtea a retinut in intreaga sa jurisprudenta ca atat conditiile de eligibilitate, cat si impedimentele constitutionale pentru ca o persoana sa fie aleasa in functia de Presedinte al Romaniei sunt prevazute expres si limitativ in Constitutie, respectiv in art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 si art. 40 alin. (3), precum si in Legea nr. 370/2004 (art. 28), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Totodata, sub aspectul conditiilor de forma, inclusiv procedural, Curtea a retinut ca Legea nr. 370/2004, la art. 27, stabileste expres aceste conditii pe care trebuie sa le indeplineasca propunerile de candidatura pentru alegerea Presedintelui Romaniei. 7. Astfel, pot candida la alegerile pentru Presedintele Romaniei persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 37 din Constitutie, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 si art. 40 alin. (3) din Constitutie, iar propunerile de candidati (candidaturile) la alegerile pentru Presedintele Romaniei trebuie sa indeplineasca conditiile legale expres prevazute la art. 27 alin. (1) si (2) din Legea nr. 370/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Interdictiile constitutionale si legale mentionate mai sus nu sunt incidente in cazul persoanei a carei candidatura la alegerile prezidentiale din anul 2024 a fost contestata in Dosarul nr. 3.043F/2024, neexistand o hotarare judecatoreasca definitiva de interzicere a dreptului acestei persoane de a fi aleasa care sa fi fost depusa la dosar.

Procedura legala pentru depunerea candidaturii, respectiv cea de contestare a candidaturii la alegerile prezidentiale sunt aspecte care influenteaza caracterul efectiv al unui drept electoral. In absenta unuia dintre cazurile expres prevazute de Constitutie sau de lege, mentionate mai sus, apreciem ca, prin interpretarea propriei competente, Curtea Constitutionala nu poate sa stabileasca noi conditii de eligibilitate a caror neindeplinire constatata direct de Curte sa conduca la interdictia de a candida.

Drepturile electorale pot fi interzise doar in situatiile expres si limitativ prevazute de Constitutie [art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3) si art. 40 alin. (3)] si de lege.

(A se vedea in acest sens si Opinie Separata a Dnei Judecator Laura Iuliana Scantei la Hotararea atacata, a carei motivare ne-o insusim intru totul.)

Cu alte cuvinte, hotararea atacata este nelegala, intrucat Curtea nu poate sa stabileasca noi conditii de eligibilitate in mod direct, in lipsa unei hotarari judecatoresti.

B. Pe fond, Hotararea Curtii Constitutionale este emisa cu incalcarea dreptului la un proces echitabil, recunoscut de art 6 coroborat cu art 13 CEDO.

Intreaga 'analiza' a C.C.R care in realitate este o veritabila judecata a subsemnatei, nu fost insotita si de garantiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialitatii, asigurarea dreptului la aparare al subsemnatei, al carei comportament considerat neconstitutional este evaluat, precum si asigurarea unei proceduri de administrare si contestare a probelor/solutiei. Contestatia depusa de cele doua persoane, s-a'analizat/judecat ' fara ca subsemnata sa fiu citata, sa imi pot exprima punctul de vedere, sa pot pune concluzii si sa formulez probe, pe acuzatiile aduse de care am aflat prin hotarare.

In sprijinul pozitiei mele, fac din nou trimitere la Opinia separata a Dnei Judecator Laura Iuiana Scantei, potrivit carora, toate aceste garantii ale dreptului la un proces echitabil sunt asigurate si potrivit Legii nr. 47/1992, fiind prevazuta judecarea contestatiei pe baza probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic a carui constitutionalitate este contestata si a Ministerului Public. Cu atat mai mult in cazul unei conditii de eligibilitate care ar afecta insusi dreptul electoral de a fi ales al unei persoane, apreciem ca legiuitorul, daca ar fi considerat sa legifereze o astfel de conditie, ar fi prevazut si garantiile necesare respectarii dreptului la un proces echitabil

(Din nou face trimitere la Opinia Separata a Dnei Judecator Laura Iuliana Scantei la Hotararea atacata – pe care ne-o insusim.)

Apreciez ca in speta subsemnatei, vorbim despre un caz tipic de aplicare cu prioritate a dispozitiilor C.E.D.O (art 6, art 13), iar judecatorii nationali sunt primii chemati sa aplice Conventia potrivit art 148 alin 2 din Constitutia Romaniei. In plus, avem si text Constitutional de prim rang, insasi legea suprema care la art 21 prevede expres dreptul oricarei persoane de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, drept ce nu poate fi ingradit in exercitarea sa de nici o lege.

Curtea Constitutionala a savarsit un veritabil 'derapaj' de la democratie, incalcand atat CEDO, Constitutia Romaniei cat si legile interne invocate, care nu permit Curtii Constitutionale sa realizaze analize/judecati de drepturi subiective, data prin competenta Instantelor de Judecata. (in aceeasi ordine de idei este si opinia separata la hotararea atacata).

C. Cu privire la petitul nr 2, de anularea Proceselor-verbale emise de Biroul Electoral Central si a tuturor actelor vatamatoare pentru subsemnata care sunt subsecvente emiterii Hotararii Nr. 2 din 5 oct 2024 a Curtii Constitutionale a Romaniei,

Invederam Onoratei Instante faptul ca acestea sunt nule, subsemnata nefiind inclusa in buletinele de vot, ceea ce imi creeaza o vatamare directa, conform principiului anularii actului subsecvent ca umare a anularii actului principal, iar consecinta este obligarea paratei de rd 2 de a indeplini toate formalitatile necesare pentru inscrierea subsemnatei in liste si a semnului electoral, tiparirea buletinelor, tragerea la sorti a ordinii pe buletine si orice este necesar ca si consecinta a anularii Hotararii CCR in valorificarea dreptului meu de a candida pentru Presedentia Romaniei la alegerile din 2024.

Aspecte de noutate:

In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate a candidaturii doamnei Diana Iovanivici Sosoaca invocate in contestatiile formulate de contestatorii Amalia Bellantoni si Mihai Gheorghe Ursa, la Curtea Constitutionala a Romaniei, contestatii ce au facut obiectul Dosarelor nr. 3043F/2024 si 3045F/2024, este de observat ca acestea se regasesc in proportie de 90% in contestatiile promovate cu privire la candidatura doamnei Soasoaca la demnitatea publica de Senator al Romaniei.

Astfel, prin Hotararea nr. 2 din 05.10.2024, Biroul Electoral de Circumscriptie nr. 42 Bucuresti, a admis candidatura doamnei Diana Iovanovici Sosoaca la functia de Senator al Romaniei, decizie contestata alaturi de alte persoane dintre cele prevazute la art.59 alin.1 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si de catre contestatoarea Amalia Bellantoni, cu aceeasi motivare care vizeaza in fapt motivele de neconstitutionalitate invocate impotriva candidaturii doamnei Diana Iovanovici Sosoaca la Alegerile Prezidentiale 2024.

Foarte important de retinut este faptul ca aceste contestatii la candidatura pentru Senatul Romaniei, au fost respinse definitiv de instanta de judecata, in Dosarele nr. 39213/3/2024, nr.39420/3/2024, nr. 39421/3/2024nr. 39422/3/2024 aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti, ele fiind analizate pe fondul cauzei, instanta constatand asadar netemeinicia motivelor invocate (aceste motive fiind in esenta motivele de neconstitutionalitate invocate in precedent, la Curtea Constitutionala in Dosarele nr. 3043F/2024 si 3045F/2024).

Asa fiind, solutionand cu putere de lucru judecat contestatiile la candidatura doamnei Diana Iovanovici Sosoaca la functia de Senator al Romaniei, instanta a respins in totalitate motivele de nulitate invocate de contestatori, mai exact motivele de neconstitutionalitate (imbratisate in mod abuziv, cu depasirea competentei legale si constitutioanle de catre CCR).

In ceea ce priveste conditia 'urgentei' care caracterieaza prezenta procedura, arat faptul, ca, masura solicitata se impune a fi luata 'de indata', avand in vedere faptul ca deja este stabilita data alegerilor prezidentiale, iar prin prezenta cauza am solicitat anularea actelor administrative care mi-au produs vatamari (in sensul exigentelor art 1 din Legea 554/2004), vatamari ce nu pot fi inlaturate temporal numai pana la momentul tinerii alegerilor prezidentiale, ulterior nemaiavand importanta repararea pagubei prin inlaturarea actului administrativ nelegal. In aceeasi oridine de idei se inscrie si petitele 2 si 3 din ale actiunii subsemnatei, cereri complementare petitului de anulare a hotararii nelegale, petite ce nu se pot solutiona sub aspectul satisfacerii interesului subsemnatei decat alaturi de petiul nr 1 al prezentei actiuni si impunand aceeasi urgenta. Urgenta este prezumata prin insusi textul de lege prevazut de lege, Articolul 68(1) din Legea 370/2004, leguitorul prezumand ca in situatii similare precum cea a subsemnatei, se impune luarea unor masuri urgente interesul subsemnatei fiind unul atat legitim cat si public.

De altfel, daca valorile democratiei ar fi respectate de catre organele cele mai'de seama' ale statului, puse la 'vegherea legii' , Ministerul Public, in exercitarea atributiilor prevazute de lege, de chiar art 1 (4) din Legea 554/2004 , ar fi trebuit sa se autosesizeze cu incalcarile drepturilor si libertatilor cetatenesti ale subsemnatei, pentru ca hotararea CCR atacata de subsemnata este una de notorietate si de noutate , iar conform art 1 (3) din Constitutia Romaniei este un stat democratic, s.n.: 'in care ordinea de drept este aparata si respectata in primul rand de cei chemati sa o aplice.

In speta de fata, prejudiciul este unul de natura privata, aducand atingere drepturilor personale ale subsemnatei, insa este si unul public, pentru ca rasturnarea ordinii de drept intr-un stat prin emiterea hotararii atacate si prin incalcarea competentelor Instantelor de Judecata precum si prin declansarea unui conflict intre puterile statului, este si problema Statului prin organele sale carora le-a stabilit prin lege atributii precum cele mai sus indicate”.

* Cititi aici intreaga actiune a presedintei SOS Romania