Judecatoarele ICCJ Rodica Cosma, Anca Madalina Alexandrescu si Simona Cristina Nenita au judecat luni, 5 octombrie 2015, dosarul nr. 3339/1/2015 avand ca obiect stramutarea (art. 55 CPP s.u./art. 72 s.u. NCPP), cerere formulata de Mariana Rarinca, pensionara acuzata de santaj de sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Livia Doina Stanciu. In sala de judecata a fost prezenta din partea DNA, la fel ca la mai toate infatisarile din "Rarinca Gate", procuroarea de sedinta Monica Danciu, cea care a candidat fara succes la functia de judecator ICCJ, fiindu-i respinsa candidatura chiar de Livia Stanciu. Asa cum bine ne amintim Stanciu a avizat negativ candidatura lui Danciu motivand ca aceasta "nu s-a remarcat din punct de vedere profesional, prin date, activitati sau preocupari" care sa o recomande pentru functia de judecator la instanta suprema. La randul sau, Mariana Rarinca a fost reprezentata de avocatul Corneliu Liviu Popescu (foto) din Baroul Bucuresti, acesta fiind si cel care a intocmit cererea de stramutare, careia a anexat mai multe dovezi care arata facatura din dosarul "Rarinca". De altfel, si in sedinta de judecata de luni, 5 octombrie 2015, aparatorul Marianei Rarinca a depus noi inscrisuri in sustinerea motivelor de stramutare.

Avocatul Liviu Popescu lanseaza acuzatii grave la adresa conducerii CAB

La inceputul sedintei de judecata, avocatul Corneliu Liviu Popescu a depus Fisa Ecris a Dosarului nr. 3302/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala (avand ca obiect contestatia in anulare formulata de DNA impotriva deciziei definitive de apel de achitare – Contestatie intocmita de aceeasi procuroarea Monica Danciu). Din aceasta fisa rezulta fara putinta de tagada ca la datele de 24.06.2015 si 26.06.2015 – cand erau programate a avea loc primele doua termene de judecata in fata completului initial, desemnat aleatoriu, insa amanate pe motiv ca dosarul nu se afla la CAB – dosarul era in interiorul Curtii de Apel Bucuresti si, mai mult decat atat, nu a parasit sediul instantei pentru a merge la Inspectia Judiciara. In documentele depuse la ICCJ, avocatul Liviu Popescu a concluzionat ca dosarul "a fost doar sustras si ascuns de conducerea instantei si de conducerea sectiei pentru a impiedica judecatorii din completul legal investit aleatoriu sa judece, singura situatie in care Inspectia Judiciara a avut acces la dosar fiind consultarea acestuia la arhiva instantei, la data de 09.07.2015".

Alaturat Fisei Ecris a dosarului Marianei Rarinca, avocatul Liviu Popescu a depus si adresa Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 03.09.2015, in Dosarul nr. 3302/2/2015/a1, privind-o pe Mariana Rarinca. Din aceasta adresa reiese ca Inalta Curte a refuzat sa trimita originalul dosarului (aflat la instanta suprema pentru solutionarea unei cai de atac) solicitat tot de Inspectia Judiciara, motivand legal si justificat ca in ziua urmatoare, 04.09.2015, cauza avea termen de judecata.

Aceasta adresa vine sa arate modul diferit de actiune al celor doua instante, in documentele depuse la instanta de avocatul Liviu Popescu aratandu-se ca la "Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala, tot cu o zi (23.06.2015) inaintea primului termen de judecata (24.06.2015) al completului legal investit in mod aleatoriu, dosarul a fost sustras de conducerea instantei si a sectiei, sub pretextul ca ar fi necesar Inspectiei Judiciare, impiedicand judecarea lui".

In acest sens, in timpul sedintei de judecata avocatul Corneliu Liviu Popescu a afirmat ca este falsa sustinerea conducerii Curtii de Apel Bucuresti, potrivit careia cauza Marianei Rarinca a fost amanata pentru ca dosarul se afla la Inspectia Judiciara, fisa dosarului demonstrand ca dosarul nu a plecat niciodata la Inspectia Judiciara in original. In acest context, aparatorul Marianei Rarinca a cerut instantei supreme, intr-un ton ironic, sa admita cererea de stramutare a dosarului la o instanta invecintata, iar daca se poate in Bulgaria, caci acolo se va face cu siguranta dreptate:

"Este fals ce spune vicepresedintele Curtii de Apel Bucuresti. Dosarul nu a plecat niciodata la Inspectia Judiciara. In aceste conditii trebuie sa tinem cont de faptul ca legea prevede stramutarea cauzei la o instanta invecinata. Doamna presedinta, o instanta invecinata poate fi oriunde... Apreciez ca o instanta invecinta poate fi si in alta tara, astfel ca va solicit sa stramutati cauza la o curte de apel din Bulgaria. Acolo o sa se faca, poate, dreptate. Cu siguranta o sa fie mai bine decat aici. Desigur, eu sunt ironic si cumva constient ca imi veti respinge cererea de stramutare".

Judecatorii Sectiei penale de la ICCJ nu ar fi trebuit sa judece cererea de stramutare a Liviei Stanciu

O alta cerere formulata de avocatul Liviu Popescu a privit dreptul Marianei Rarinca de a fi judecata de o instanta impartiala. In acest sens, aparatorul pensionarei Rarinca a solicitat ca dosarul sa fie transmis spre judecare unui complet format din trei judecatori desemnati in mod aleatoriu si care sa provina de la celelalte sectii (nepenale) ale instantei supreme.

Avocatul Popescu si-a motivat cererea prin aceea ca "in mod obiectiv, pentru un observator neutru, cel putin la nivelul aparentelor, toti judecatorii Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt lipsiti de impartialitate in judecarea prezentei cauze si sa transmita dosarul spre judecare unui complet compus din 3 judecatori ai celorlalte sectii (nepenale) ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desemnati in mod aleatoriu".

In aceeasi cerere, aparatorul lui Rarinca a aratat ca intr-o alta cauza Inalta Curte a admis o cerere identica.

Iata pasaje din cererea de inlocuire a judecatorilor desemnati sa judece cererea de stramutare:

"Persoana vatamata din cauza penala a carei stramutare se cere in prezenta cauza este nu numai presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ci si judecator specializat in materie penala, care si-a desfasurat intreaga activitate de judecator la instanta suprema in cadrul Sectiei penale (pe care a si prezidat-o).

Toti judecatorii Sectiei penale isi desfasoara zi de zi activitatea impreuna cu persoana vatamata.

Toti judecatorii Sectiei penale isi pot vedea solutiile pronuntate in prima instanta cenzurate in calea de atac de formatiunea de judecata superioara, completul de 5 judecatori, prezidat de persoana vatamata, deci activitatea lor de judecatori este controlata si poate fi invalidata de persoana vatamata.

Toti judecatorii Sectiei penale, prin rotatie, pot face parte din completul de 5 judecatori prezidat de persoana vatamata, lucrand nemijlocit cu aceasta si sub conducerea acesteia.

In acest mod, toti judecatorii Sectiei penale se afla intr-o relatie speciala cu persoana vatamata, adica in relatii directe si sub autoritatea directa a acesteia.

Acest lucru nu este valabil pentru judecatorii de la celelalte sectii (nepenale) ale instantei supreme. (...)

Din punct de vedere procedural, conform art. 13 din Conventie, petenta are dreptul la un remediu efectiv in cazul in care pretinde ca este victima unei violari a drepturilor sale conventionale. Altfel spus, ordinea juridica interna trebuie sa ii ofere posibilitatea de a sesiza o autoritate sau jurisdictie nationala, competenta sa analizeze si sa statueze pe fond asupra violarii drepturilor omului sustinute de petenta, printr-un act avand puterea sa remedieze, sa inlature respectivele violari.

Absenta oricarui remediu efectiv, adica a oricarei posibilitati de analiza pe fond a sustinerilor privind violarea drepturilor conventionale si de adoptare a unui act de remediere a acestora semnifica violarea art. 13 din Conventie, raportat la articolul din Convenţie care consacra dreptul despre care se pretinde ca este violat.

In masura in care dreptul national nu prevede expres niciun asemenea remediu efectiv, art. 13 din Convenţie se bucura, el insusi, de aplicabilitate directa si de forta supra-legislativa, deci garanteaza el insusi dreptul petentei de a se adresa unei autoritati sau jurisdictii nationale care sa aiba competenta sa analizeze pe fond cererea sa si sa dispuna masurile necesare de remediere a violare a drepturilor sale conventionale.

Rezulta ca prezenta cerere a petentei, intemeiata pe art. 13 corelat cu art. 6 para. 1 dimensiunea penala din Conventie, este admisibila.

Pe fondul cererii, asa cum s-a dovedit la situatia de fapt, toti judecatorii Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se afla intr-o relatie speciala, de control si subordonare directe si continue fata de persoana vatamata, iar aceia dintre ei care au intervenit in cauza au dat in mod manifest dovada de lipsa de impartialitate.

Pentru un observator neutru, este evident ca, macar la nivelul aparentelor, impartialitatea obiectiva a tuturor judecatorilor Sectiei penale este grav afectata, ei neputand sa asigure un proces echitabil petentei in solutionarea cererii sale de stramutare.

Rezulta ca, in vederea respectarii dreptului petentei de a fi judecata de o instanta impartiala, consacrat de art. 6 para. 1 dimensiunea penala din Conventie, se impune ca solutionarea cererii de stramutare sa fie facuta de alti judecatori ai instantei supreme decat judecatorii Sectiei penale".

Monica Danciu, contrazisa cu documente de Liviu Popescu

Dupa ce i s-a acordat cuvantul, procuroarea Monica Danciu a solicitat, asa cum era de asteptat respingerea ca nefondata a cererii Marianei Rarinca de stramutarea a cauzei, motivand ca solicitarea s-a facut in timpul sedintei de judecata de la CAB. A fost imediat contrazisa de Liviu Popescu, avocatul aratand ca cererea a fost depusa la registratura CAB la orele 10.00 inaintatea ultimului termen de judecata, iar judecarea cauzei a inceput la orele 11.00 in aceeasi zi: "Cererea de stramutare nu s-a facut in timpul sedintei de judecata! Este fals acest lucru! Cererea s-a facut inaintea sedintei de judecata si trebuie precizat ca s-a facut abia atunci pentru ca cele mai grava abuzuri facute la CAB au fost facute de Lia Savonea si Presedintele Sectiei penale. Noi pana la acel moment nu aveam documentele care spun clar ca dosarul doamnei Rarinca nu a plecat din Curtea de Apel Bucuresti. Dosarul nu a plecat nicio secunda la Inspectia Judiciara. Doamna presedinta, imi permit o intrebare: De ce pleaca un dosar pe parcursul judecatii la presedinta Curtii de Apel Bucuresti? La o perioada de timp mai pleaca dosarul la presedinte. De ce pleaca?"

Monica Danciu o apreciaza maxim pe Livia Stanciu: "Presedintele Inaltei Curti nu este mai presedinte la o instanta in Bucuresti si mai putin presedinte la alta curte de apel din tara"

In timpul sedintei ne-a atras atentia un alt aspect. Modul in care procuroarea DNA Monica Danciu si-a sustinut convingerea pur personala – taxata chiar si de instanta pentru opiniile sale – ca Mariana Rarinca a avut o conduita procesuala nepotrivita pentru ca a facut multe sesizari la Inspectia Judiciara si a fost foarte vocala pe diverse canale, in timp ce despre Livia Stanciu a gasit potrivit sa afirme ca isi pastreaza calitatea de presedinte al Inaltei Curti, indiferent de instanta la care s-ar judeca dosarul.

Iata cateva din declaratiile procuroarei DNA Monica Danciu:

"Presedintele Inaltei Curti nu este mai presedinte la o instanta in Bucuresti si mai putin presedinte la alta curte de apel din tara. (...) Petenta este foarte vocala pe diverse canale. Intimata a facut mai multe sesizari la Inspectia Judiciara si de aceea dosarul a fost luat de mai multe ori. Eu am studiat dosarul foarte bine si am putut sa constat insistenta cererilor inculpatei. Am constatat si conduita inculpatei privitoare la judecatorii care au judecat-o. Aceasta spune ca toti judecatorii Curtii de Apel Bucuresti sunt partiali, mai putin cei doi judecatori care au achitat-o (n.red. - Risantea Gagescu si Damian Dolache), care ar fi singurii impartiali. (...) Examinand actele implinite la fiecare termen de judecata rezulta ca i-au fost respectate drepturile si ca nu a existat nicio urma de indoiala cu privire la modul in care a fost judecata".

Un alt moment extrem de interesant a venit spre finalul sedintei de judecata, cand satul probabil de balbaiala procuroarei Danciu, dar si foarte atent la detalii avocatul Liviu Popescu a solicitat instantei o precizare: "Si ca sa nu se mai chinuie doamna procuror cu termenul de inculpata, intimata, petenta, trebuie sa precizam ca doamna Rarinca nu e inculpata, e condamnata, e o infractoare nenorocita".

In fata afirmatiilor facute de Monica Danciu in sala de judecata de la ICCJ se nasc cateva intrebari:

1.Oare dupa ce a periat-o atat pe Livia Stanciu si i-a tinut partea, va aprecia sefa Inaltei Curti ca Monica Danciu "s-a remarcat din punct de vedere profesional, prin date, activitati sau preocupari" care sa o recomande pentru functia de judecator la ICCJ?

Si 2. Ni se pare noua sau prin deducere logica functia de presedinte al instantei supreme atrage un alt comportament al procurorilor, poate in virtutea parteneriatului de nadejde pe care Livia Stanciu il are cu DNA?

Iar in final, nu ne-am lamurit cu un aspect: Livia Stanciu a batut la usa DNA reclamand santajul in calitate de presedinte al celei mai mari instante din tara, ori in calitate de persoana fizica?

*Cititi aici cererea de inlocuire a judecatorilor de la Sectia penala pentru judecarea cererii de stramutare

*Cititi aici actele depuse la judecarea cererii de stramutare