Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicitatii Raportul privind starea sistemului judiciar pe 2015. Un an in care numarul dosarelor de solutionat si al cauzelor nou-intrate a scazut semnificativ comparativ cu 2014, la nivelul intregii tari, fie ca vorbim de instante sau de parchete, si in care am avut mai multi judecatori sanctionati, dar mai putini judecatori suspendati si condamnati defintiv.

Concluziile Raportului pun accent pe vulnerabilitatile din sistem si pe nemultumirile actorilor din justitie, subliniind totodata solutiile necesare iesirii din impas. Instantele reclama ca vulnerabilitate principala instabilitatea si impredictibilitatea legislativa (cadrul legislativ stufos si incoerent, cu modificari lipsite de studii de impact si fara a asigura resurse materiale si de personal), dar si nearmonizarea normelor de procedura cu deciziile Curtii Constitutionale. O Curte Constitutionala care, trebuie spus, face obiectul unor critici severe din partea judecatorilor, in Raportul CSM: „Pe de alta parte, se invoca si necesitatea ca interventia Curtii Constitutionale sa aiba loc in limitele de competenta ale acesteia”.

Tot in privinta normelor de procedura, instantele se plang de maniera in care „desteptii codurilor” au reglementat unele institutii de procedura penala, cum ar fi contestatia in anulare, camera preliminara, redeschiderea procesului penal sau folosirea documentelor clasificate in faza de urmarire penala si in instanta. Solutiile propuse pentru remedierea acestora sunt, daca nu hilare, cel putin discutabile. Ele vizeaza, in general, „acordarea dreptului de initiativa legislativa Consiliului Superior al Magistraturii si Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Alte probleme semnalate de judecatori vizeaza resursele umane si materiale, subfinantarea/ insuficienta autonomiei financiare a sistemului judiciar, conditiile improprii in care isi desfasoara activitatea multe instante si chiar „salarizarea insuficienta a intregului personal”. Dar si in aceasta privinta exista o iesire subliniata in concluziile Raportului CSM: „Se propune, ca solutie, alocarea de la bugetul statului a unor sume corespunzatoare finantarii instantelor si stabilirea unui anumit procent din PIB pentru justitie.”

Mass-media ramane, si in 2015, o vulnerabilitate pentru sistemul judiciar, sens in care ar fi nevoie de „o lege a presei”.

Instantele se mai plang de „sistemele ECRIS si STATIS, greoaie si nefunctionale”, si sustin ca o alta vulnerabilitate este credibilitatea sistemului judiciar, in timp ce parchetele nu au avut nicio retinere in a identifica printre vulnerabilitati „exacerbarea ideii de independenta fara responsabilitate”.

Prezentam in continuare Concluziile Raportului pe 2015:

„Este dificil de a reflecta, chiar si intr-un material de amploare, intreaga activitate depusa in sistemul judiciar; totusi, credem ca din datele prezentate in cele ce preced se poate contura o imagine coerenta atat a progreselor inregistrate de sistem, cat si a vulnerabilitatilor care inca se impun a fi indreptate pentru o functionare cat mai buna a serviciului public al justitiei.

Spre deosebire de celelalte puteri ale statului, puterea judecatoreasca nu este supusa controlului cetatii in acelasi fel, de pilda, cu puterea legislativa, caci cetatenii nu pot sanctiona membrii puterii judecatoresti prin vot. Tocmai de aceea este imperios necesar a exista parghii suficiente de autocontrol si verificare in chiar cuprinsul sistemului de justitie.

Din datele expuse rezulta ca in 2015 s-au inregistrat mult mai multe sanctiuni aplicate judecatorilor in materie disciplinara, fata de anul 2014 ( 28 de sanctiuni aplicate in 2015 fata de doar 8 in 2014).

Pe de alta parte, in materia raspunderii penale, se constata ca in cursul anului 2015 doar 4 judecatori au fost condamnati definitiv pentru infractiuni de coruptie ori infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie, fata de 7 judecatori condamnati definitiv in 2014.

In cursul aceluiasi an, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus suspendarea din functie pentru 10 judecatori ca urmare a trimiterii in judecata, a luarii masurii arestarii preventive sau arestului la domiciliu, fata de 20 de judecatori suspendati din functie in 2014.

In vreme ce pretentiile fata de performantele justitiei cresc, aceste performante nu pot fi obtinute intotdeauna doar prin efortul celor implicati in sistemul justitiei. Astfel, in continuare, judecatorii reclama ca vulnerabilitate principala a sistemului instabilitatea si lipsa de predictibilitate legislativa, cadrul legislativ stufos si incoerent, cu modificari de ordin legislativ si regulamentar fara studii de impact si fara a asigura resurse materiale si de personal, nearmonizarea normelor de procedura si de fond cu deciziile Curtii Constitutionale. Pe de alta parte, se invoca si necesitatea ca interventia Curtii Constitutionale sa aiba loc in limitele de competenta ale acesteia.

Instantele indica, totodata, drept vulnerabilitate a sistemului grevarea curtilor de apel cu solutionarea cauzelor penale in apel in urma adoptarii Noului Cod de procedura penala potrivit caruia tribunalele nu mai au competenta de solutionare a cauzelor ca instante de control judiciar cu exceptia contestatiilor, ceea ce a condus la un numar necorespunzator de judecatori si personal auxiliar raportat la volumul de activitate.

Se mai invoca reglementarea imprecisa a unor institutii in codurile de procedura (ex: contestatia in anulare, solutii la plangerea impotriva actelor procurorilor, camera preliminara, redeschiderea procesului penal, folosirea documentelor clasificate in faza de urmarire penala si in instanta).

Solutiile propuse vizeaza, in general, acordarea dreptului de initiativa legislativa Consiliului Superior al Magistraturii si inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Cu privire la aceste solutii, Ministerul Justitiei invedereaza ca aceasta modificare ar incalca principiul separatiei puterilor in stat, transferarea unor atributii ale puterii executive catre cea judecatoreasca putand duce la fragilizarea statului de drept. S-a mai aratat ca nimic nu impiedica inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii sa transmita propuneri de modificare a cadrului normativ catre Ministerul Justitiei. Mai mult, toate proiectele Ministerului Justitiei sunt transmise Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz.

Instantele recomanda imbunatatirea procesului legislativ prin consultarea practicienilor cu privire la proiectele de noi acte normative, realizarea unor studii de impact realiste, realizarea unor simulari de punere in practica.

Instantele recomanda, totodata, o mai mare implicare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, mai ales in solutionarea sesizarilor in vederea pronuntarii unor hotarari prealabile sau introducerea in legislatie a obligatiei de unificare a practicii dupa principiul majoritatii in instante.

Lipsa resurselor umane (judecatori, personal auxiliar) este reclamata in continuare de majoritatea instantelor ca vulnerabilitate a sistemului. Se propun mai multe solutii, de la suplimentarea schemelor de personal, pana la masuri pentru dimensionarea corecta a schemelor instantelor de judecata din toata tara, eventual prin redistribuirea posturilor de la instante supradimensionate la instante cu probleme de personal, desfiintarea unor instante cu activitate mica si distribuirea posturilor la instantele aglomerate, dar si o mai buna politica de resurse umane a Consiliului Superior al Magistraturii. Se mai recomanda, de asemenea, interventia rapida si eficienta a Consiliului Superior al Magistraturii si a Ministerului Justitiei ori de cate ori se modifica normele de competenta.

Sunt si instante care invoca repartizarea inechitabila a resurselor umane intre instante de acelasi grad, precum si intre sectii in interiorul aceleiasi instante. In acelasi sens, alte instante indica drept vulnerabilitate volumul mare de activitate determinat, in unele cazuri, si de gestionarea neadecvata a personalului instantelor reticente la mutarea unor judecatori dintr-o sectie in alta.

Subfinantarea sistemului, insuficienta autonomiei financiare a sistemului judiciar, ca si conditiile materiale improprii in care isi desfasoara activitatea multe instante. Sunt si instante care indica drept vulnerabilitate salarizarea insuficienta a intregului personal. Se propune, ca solutie, alocarea de la bugetul statului a unor sume corespunzatoare finantarii instantelor si stabilirea unui anumit procent din PIB pentru justitie.

Pe de alta parte, Ministerul Justitiei a aratat ca, in ultimul raport de evaluare (ianuarie 2016), Comisia Europeana precizeaza: 'Ministrul justitiei a pledat cu succes cauza importantei reformei sistemului judiciar si guvernul a sprijinit, de exemplu, alocarea a 390 de posturi suplimentare, in timp ce bugetul alocat in acest sens a crescut cu 46% fata de 2013'.

O alta vulnerabilitate o reprezinta, in opinia unor instante, lipsa unei evaluari temeinice bazate pe criterii clare si obiective privind nivelul calitativ al muncii prestate de judecatori si grefieri, sistemele ECRIS si STATIS, greoaie si nefunctionale.

Credibilitatea sistemului judiciar reprezinta, de asemenea, in opinia unor instante, o vulnerabilitate a sistemului. Alte instante invedereaza ca magistratii evita sa isi asume responsabilitati profesionale, atat in privinta functiilor de executie, cat si a celor de conducere, nu exista o preocupare pentru cresterea si pastrarea calitatii activitatii, s-au inmultit situatiile de abtinere din dorinta de a risipi orice indoieli asupra impartialitatii judecatorului in conditiile in care declaratiile de abtinere nu sunt intotdeauna justificate cu elemente obiective.

Solutii propuse: asigurarea unei pregatiri profesionale corespunzatoare, inclusiv sub aspectul comportamentului si al interactiunii sociale, stabilirea unui profil al judecatorului de care sa se tina seama cu precadere si in procedura de recrutare; asigurarea unei politici coerente si predictibile in materia raspunderii disciplinare corelata cu luarea masurilor de asigurare a cadrului optim de desfasurare a activitatii. Alte instante propun aducerea la cunostinta cetatenilor a problemelor cu care se confrunta magistratii in efectuarea actului de justitie (lipsuri materiale, financiare, minimalizarea eforturilor depuse de personalul din justitie pentru realizarea actului de justitie, neacordarea importantei cuvenite si nerecunoasterea muncii magistratilor, etc.).

Practica neunitara – generata, de regula, de prea frecventele modificari legislative – este indicata, de asemenea, ca vulnerabilitate a sistemului de catre mai multe instante.

Presiunea/ imixtiunea exercitate de mass-media si factorii politici asupra sistemului judiciar pe durata derularii procedurilor judiciare, modul, de multe ori negativ, in care institutiile media reflecta aspecte tinand de functionarea sistemului judiciar. Se propune, ca solutie, interventia prompta si eficienta a purtatorilor de cuvant ai instantelor sau a Consiliului Superior al Magistraturii; adoptarea unei legi a presei.

Parchetele, la randul lor, au indicat ca principala vulnerabilitate a sistemului incoerenta, inconsecventa, imperfectiunile legislatiei, deciziilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Curtii Constitutionale si recomanda interventia legislativa pe baza consultarii magistratilor de cariera. Se mai invoca instabilitatea legislativa si institutionala in aplicarea noilor coduri prin declararea ca neconstitutionala a unui numar foarte mare de dispozitii si se recomanda o reactie prompta a legislativului pentru corelarea prevederilor neconstitutionale.

Se arata, in acest context, ca este necesara modificarea si completarea legii privind organizarea politiei judiciare si chiar o noua lege, existand discrepante intre capacitatea profesionala a lucratorilor politiei judiciare, care au si alte misiuni, de a instrumenta cu operativitate cauzele penale in raport de exigentele si cerintele procurorilor.

In domeniul resurselor umane, se invoca drept vulnerabilitati insuficienta schema de personal auxiliar si de procurori, dar si fluctuatia procurorilor, existenta unor parchete mici, neatractive, care functioneaza cu un numar redus de procurori (organizarea cu o mai mare frecventa a concursurilor de admitere in magistratura conform art. 33 din Legea nr. 303/2004); neocuparea posturilor vacante de procurori si personal auxiliar, precum si diferentele existente intre volumul de activitate al unitatilor de parchet. Se propun modificarea competentei materiale si functionale, reorganizarea parchetelor prin desfiintarea unitatilor mici cu redistribuirea personalului, deblocarea si finantarea posturilor vacante, redimensionarea schemelor de personal, in functie de volumul de activitate a fiecarei unitati de parchet, majorarea schemelor, modificari legislative pentru stabilizarea acestora.

O alta vulnerabilitate indicata si de parchete o reprezinta subfinantarea sistemului judiciar si folosirea resurselor umane si materiale in cadrul sistemului judiciar, impunandu-se alocarea unui buget mai mare, comasarea ordonatorilor tertiari de credite si preluarea atributiilor acestora de catre ordonatorii secundari, adaptarea statului de functii si de personal, ocuparea schemelor incomplete, marirea schemelor de personal, asigurarea stabilitatii personalului, salarizarea corespunzatoare a acestuia, asigurarea unei dotari tehnice performante.

Alte vulnerabilitati indicate de parchete se refera la ineficienta procedurilor judiciare; inexistenta unei practicii unitare, lipsa de reactii, in unele cazuri, in cazul incalcarii independentei sistemului judiciar, sistemul inechitabil si nerealist de ocupare a functiilor de conducere, raportarile excesive, exacerbarea ideii de independenta fara responsabilitate; lipsa de atractivitate pentru ocuparea functiilor de conducere, preponderent la nivelul parchetelor de pe langa judecatorii, a caror conducere se asigura in mod perpetuu prin delegare, dubla subordonare a organelor de politie.”

Prezentam in continuare cateva date statistice relevante retinute in rezumatul Raportului:

INSTANTE

In perioada de referinta, exceptand instantele militare, la nivelul intregii tari cele 176 de judecatorii, 42 de tribunale, 4 tribunale specializate, 15 curti de apel si inalta Curte de Casatie si Justitie au inregistrat impreuna un volum total de activitate de 3.040.020 dosare (3.502.689 in 2014), in scadere cu 13,21% comparativ cu anul precedent.

Din totalitatea dosarelor inregistrate pe rolul instantelor nationale, au fost solutionate la nivel national 2.237.221 cauze (2.509.272 in 2014), ceea ce reprezinta un procent de solutionare de 73,59% (71,64% in 2014).

Nivelul stocurilor in anul 2015 a scazut fata de anul 2014 cu 223.896 dosare (-18,23%).

Nivelul cauzelor nou-intrate in anul 2015 a scazut fata de anul 2014 cu 238.773 dosare (-10,50%).

ICCJ

31.724 dosare de solutionat (35.893 in 2014). Dintre cele 31.724 dosare de solutionat la nivelul instantei supreme, au fost solutionate 12.634 dosare, ceea ce reprezinta un procent de 39,82%.

La Sectiile penala, a I-a si a II-a civila s-a inregistrat in 2015 o scadere accentuata a stocurilor de dosare fata de anul 2014, in timp ce la Sectia de contencios administrativ si fiscal se constata o crestere a socului de dosare. Completul de 5 judecatori a avut de solutionat in anul 2015 un volum de activitate de 161 cauze (510 cauze in anul 2014).

Cele 15 curti de apel

233.157 dosare de solutionat (290.977 in 2014), in scadere cu 19,87%. Dintre cele 233.157 cauze inregistrate pe rolul curtilor de apel in cursul anului 2015, au fost solutionate 180.941 cauze, reprezentand 77,6% (74,51% in anul 2014).

In raport cu anul 2014, in anul 2015 se constata o scadere a numarului de cauze nou-intrate cu 36.532, ceea ce reprezinta o scadere cu 18%, in timp ce nivelul stocurilor a scazut cu 21.288 cauze (-23%).

Se remarca, la fel ca si in anii anteriori, unele curti de apel cu un numar foarte mare de cauze de solutionat comparativ cu celelalte, si anume Curtea de Apel Bucuresti cu 62.960 cauze (66.983 cauze in 2014), Curtea de Apel Craiova cu 22.178 cauze (25.795 cauze in 2014), Curtea de Apel Cluj cu 20.246 cauze (24.120 cauze in 2014) si Curtea de Apel Timisoara cu 18.747 cauze (25.989 cauze in 2014).

La polul opus se afla Curtea de Apel Targu Mures, care a inregistrat la nivelul anului 2015 un volum de activitate de 6.627 dosare (11.770 cauze in 2014), Curtea de Apel Brasov 7.371 dosare (9.027 cauze in 2014) si Curtea de Apel Constanta cu un volum de activitate de 9.789 dosare (10.547 dosare in 2014).

Cele 46 de tribunale civile

780.778 dosare de solutionat, in scadere cu 10,67% comparativ cu anul anterior. Dintre cele 780.778 cauze rulate in anul 2015, a fost solutionat un numar de 535.902 dosare ceea ce reprezinta un procent de 68,64%.

Comparativ cu anul 2014 nivelul stocurilor de dosare a scazut cu 65.728 dosare, ceea ce reprezinta o scadere de 17,34%, in timp ce numarul dosarelor nou intrate a scazut si el cu 27.541 dosare, ceea ce reprezinta o scadere de 5,56%.

Se evidentiaza 4 tribunale cu un volum de activitate excesiv de mare comparativ cu toate celelalte, si anume Tribunalul Bucuresti cu un numar de 156.273 cauze de solutionat (153.217 cauze in 2014), Tribunalul Bihor cu 31.034 cauze (33.431 cauze in 2014), Tribunalul Dolj cu 30.737 cauze (33.667 cauze in 2014), Tribunalul Iasi cu 30.566 (33.354 in 2014).

Instantele cu volum redus de activitate (sub 5.000 de dosare) sunt: Tribunalul pentru minori si familie Brasov cu 1302 dosare (1410 dosare in 2014), Tribunalul Specializat Arges cu 3336 dosare (3717 dosare in 2014), Tribunalul Covasna cu 4427 dosare (4537 dosare in 2014) si Tribunalul Specializat Mures cu 4934 dosare (5.644 in 2014).

Tribunalele specializate

17.172 cauze fata de 17.979 cauze in 2014. Din cele 17.172 cauze de solutionat la nivelul tribunalelor specializate, au fost solutionate 10.234 dosare reprezentand 59,6%.

Judecatorii

1.994.361 cauze (2.301.772 cauze in 2014). Dintre cele 1.994.361 cauze rulate in cursul anul 2015 a fost solutionat un numar de 1.507.744 dosare, ceea ce reprezinta 75,6% (74,06% in anul 2014).

Comparativ cu anul 2014 nivelul stocurilor de dosare a scazut cu 132.569 dosare ceea ce reprezinta 18,02% in timp ce numarul dosarelor nou intrate a scazut cu 174.842 dosare ceea ce reprezinta o scadere cu 11,16%.

Incarcatura pe schema si incarcatura pe judecator

La nivelul inaltei Curti de Casatie si Justitie, incarcatura pe schema pentru anul 2015 a fost determinata la 604 cauze (892 cauze in 2014), iar cea pe judecator la 716 cauze (989 cauze in 2014).

La nivelul curtilor de apel, in anul 2015, s-a inregistrat o incarcatura medie pe judecator de 675 cauze (945 cauze in 2014) si o incarcatura medie pe schema de 625 dosare (882 dosare in 2014). Comparativ cu anul 2014, incarcatura pe judecator s-a micsorat cu 270 de cauze ceea ce reprezinta o scadere cu 28,57% iar cea pe schema s-a micsorat cu 257 cauze ceea ce reprezinta o scadere cu 29,14%.

Sub aspectul incarcaturii pe judecator, prima pozitie a fost ocupata de Curtea de Apel Cluj cu 908 dosare pe judecator (1197 dosare pe judecator in 2014) urmata de Curtea de Apel Timisoara cu 824 dosare pe judecator (1282 dosare pe judecator in 2014), Curtea de Apel Oradea cu 809 dosare pe judecator (dosare pe judecator in 2014), Curtea de Apel Bacau cu 798 dosare pe judecator (dosare pe judecator in 2014) si Curtea de Apel Bucuresti cu 786 dosare pe judecator (934 dosare pe judecator in 2014).

Cel mai mic nivel de cauze pe judecator l-a inregistrat Curtea de Apel Brasov cu 459 cauze pe judecator, urmata de Curtea de Apel Galati cu 502 dosare pe judecator.

In ceea ce priveste incarcatura pe schema, in anul 2015, prima pozitie este ocupata de Curtea de Apel Cluj cu 860 dosare pe schema (1133 dosare pe schema in 2014), Curtea de Apel Timisoara cu 794 dosare pe schema (1235 dosare in 2014), urmata de Curtea de Apel Bacau cu 750 dosare pe schema (dosare in 2014) si Curtea de Apel Bucuresti cu 681 dosare pe schema (dosare in 2014).

Cea mai mica incarcatura pe schema a inregistrat-o, ca si in cazul incarcaturii pe judecator, Curtea de Apel Brasov cu 434 dosare pe schema (599 dosare in 2014).

La nivelul tribunalelor, s-a inregistrat o incarcatura medie/judecator de 791 cauze (918 cauze in 2014) si o incarcatura a cauzelor/schema de 710 cauze (819 cauze in 2014). incarcatura medie pe judecator in anul 2015 a scazut cu 127 cauze pe judecator ceea ce reprezinta 13,83% fata de anul 2014, iar incarcatura pe schema in anul 2015 a scazut cu 109 cauze pe judecator ceea ce reprezinta o scadere cu 13,31% fata de anul 2014.

Instantele care au inregistrat cea mai mare incarcatura pe judecator in anul 2015 sunt: Tribunalul Ilfov (2207 dosare/judecator), Tribunalul Bihor (1493 dosare/judecator) si Tribunalul Prahova (1336 dosare/judecator).

Printre instantele cu incarcatura redusa pe judecator se remarca Tribunalul Covasna cu 428 cauze/judecator, Tribunalul Ialomita care a inregistrat un numar de 450 cauze/judecator si Tribunalul Calarasi cu 468 cauze/judecator.

De asemenea, in ceea ce priveste incarcatura pe schema, in anul 2015, prima pozitie este ocupata de Tribunalul Ilfov cu 1366 dosare pe schema (1.680 dosare in 2014), urmat de Tribunalul Bihor cu 1225 dosare pe schema (1.321 dosare in 2014) si Tribunalul Prahova cu 1010 dosare pe schema (1.218 dosare in 2014).

Cea mai mica incarcatura pe schema a inregistrat-o Tribunalul Covasna cu 399 dosare pe schema urmat de Tribunalul Ialomita cu 400 dosare pe schema si Tribunalul Calarasi cu 416 dosare pe schema.

La nivelul judecatoriilor, in perioada de referinta s-a inregistrat o incarcatura medie a cauzelor pe schema de 917 cauze (1061 cauze in 2014) si o incarcatura pe judecator de 1.060 cauze (1.207 cauze in 2014).

Comparativ cu anul 2014 incarcatura pe judecator a scazut cu 147 dosare, ceea ce reprezinta o scadere cu 12,18% iar incarcatura pe schema a scazut cu 144 dosare, ceea ce reprezinta 13,57%.

Printre instantele ce au inregistrat in anul 2015 o incarcatura excesiva pe judecator sunt urmatoarele: Judecatoria Sectorul 1 Bucuresti (2724 dosare/judecator), Judecatoria Sectorul 2 Bucuresti (2373 dosare /judecator), Judecatoria insuratei (1894 dosare/judecator), Judecatoria Moreni (1871 dosare/judecator), Judecatoria Toplita (1831 dosare/judecator) si Judecatoria Giurgiu (1816 dosare/judecator).

in ceea ce priveste incarcatura pe schema, in anul 2015, s-au evidentiat aproximativ aceleasi instante ca la incarcatura pe judecator.

Cea mai mica incarcatura pe judecator cat si pe schema s-a inregistrat la Judecatoriile Raducaneni, Faget, intorsura Buzaului, Turnu Magurele, Baia de Arama si Bals.

Posturi

Urmare a procedurilor derulate in anul 2015 au fost numite in functia de judecator 150 de persoane.

Prin urmare, la inceputul anului 2016 (Situatia are in vedere decretele de eliberare din functia de judecator publicate in Monitorul Oficial al Romaniei pana la finele anului 2015, cu luarea in calcul inclusiv a eliberarilor din functie dispuse pana la data de 31.12.2015, dar care isi produc efectele cu o data ulterioara celei de 01.01.2016.), din totalul de 4724 posturi din schemele instantelor, sunt ocupate 4507 posturi si vacante 217 (din care 103 posturi de executie si 114 functii de conducere).

Din totalul judecatorilor in functie, cu luarea in calcul inclusiv a acelor judecatori care ocupa pe perioada nedeterminata posturi temporar vacante in conditiile art. 134/1 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, 3404 (73,87%) sunt femei si 1204 (26,13%) sunt barbati.

in anul 2015, au fost eliberate din functia de judecator 104 persoane, dupa cum urmeaza: 86 de persoane, prin pensionare; 7 persoane, prin demisie; 4 persoane, ca urmare a numirii in functia de procuror; 4 persoane, ca urmare a condamnarii definitive; 3 persoane, in temeiul art. 83 alin. 1 teza finala din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Totodata, in cursul acestui an s-a vacantat un post ca urmare a decesului unui judecator.

La sfarsitul anului 2015, un numar de 425 de judecatori de la curtile de apel si instantele aflate in circumscriptia teritoriala a acestora (cu exceptia Curtii Militare de Apel si a instantelor din subordine) la care se adauga inca 35 judecatori de la inalta Curte de Casatie si Justitie indeplineau conditiile legale de pensionare.

in anul 2015, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acordat aviz anual pentru mentinerea in functie a 22 de judecatori, dupa implinirea varstei de 65 de ani.

Eficienta

Din perspectiva indicatorilor de eficienta stabiliti prin Hotararea nr. 1305/2014 a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la gradul 'foarte eficient' se incadreaza urmatoarele instante: Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Suceava si Curtea de Apel Timisoara. Nu exista nici o curte de apel cu gradul 'satisfacator' sau 'ineficient'.

La nivelul tribunalelor, la gradul 'foarte eficient' se incadreaza urmatoarele instante: Tribunalul Buzau, Tribunalul Calarasi, Tribunalul Dolj, Tribunalul Gorj, Tribunalul Ialomita, Tribunalul Mehedinti, Tribunalul pentru minori si familie Brasov, Tribunalul Suceava si Tribunalul Valcea.De asemenea, la gradul 'satisfacator' se incadreaza Tribunalele Bihor, Tribunalul Soecializat Arges, Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, Tribunalul Neamt. La gradul “ineficient' nu se incadreaza niciun tribunal.

In ceea ce priveste judecatoriile, la gradul 'foarte eficient' se incadreaza 69 de instante, la gradul 'satisfacator' se incadreaza 13 judecatorii. La gradul 'ineficient' nu se incadreaza nici o instanta.

Sedii

Fondurile prevazute in anul 2015 pentru reparatii capitale, modernizari si investitii au fost alocate pentru un numar de 23 de instante, dintre acestea 3 avand atat o componenta de finantare din fonduri externe rambursabile, cat si o componenta de finantare de la bugetul de stat si 8 instante avand doar componenta din fonduri externe rambursabile. Majoritatea sediilor detinute de instante sunt detinute in proprietate si, doar o mica parte, cu chirie.

Din totalul de 202 sedii de instanta, la data de 31.12.2015 58 se aflau in stare foarte buna, 62 de sedii erau in stare buna, 52 de sedii intr-o stare acceptabila, 18 sedii in stare rea, 12 sedii in stare foarte rea.

PARCHETE

In anul 2015, la nivelul intregii tari si-au desfasurat activitatea un numar de 176 de parchete pe langa judecatorii, 42 parchete pe langa tribunale, 1 parchet specializat pentru cauze cu minori si familie, 15 parchete pe langa curtile de apel si parchetul de pe langa instanta suprema. La nivelul tuturor unuitatilor de parchet (inclusiv parchetele militare) s-a inregistrat un volum total de activitate de 3.227.139 de lucrari, din care 1.832.463 dosare penale.

PICCJ

La nivelul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie (cu exceptia Sectiei parchetelor militare), numarul lucrarilor de solutionat s-a ridicat la 28.912, in timp ce numarul inregistrat al dosarelor de solutionat a fost de 1.130. Fata de anul 2014, numarul lucrarilor de solutionat a scazut cu 6.917 lucrari (cu 19%), in timp ce numarul cauzelor de solutionat a scazut cu 135 de dosare (11%).

Numarul cauzelor solutionate in acest an s-a ridicat la 459, adica 41% din numarul dosarelor de solutionat.

DNA

In acelasi timp, Directia Nationala Anticoruptie a inregistrat in anul 2015 un numar de 50.517 de lucrari si 10.974 cauze de solutionat. Comparativ cu anul 2014, numarul lucrarilor a crescut cu 9466 de unitati (23%), in timp ce numarul dosarelor de solutionat a crescut cu 1863 cauze (20%).

Numarul cauzelor solutionate in acest an s-a ridicat la 2656 de cauze (24% din totalul cauzelor de solutionat).

DIICOT

La nivelul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, numarul lucrarilor de solutionat s-a ridicat la 85.573, iar cel al dosarelor la 22.025 de cauze. Comparativ cu anul 2014, numarul de lucrari a crescut cu 11334 de lucrari (15%); in aceeasi perioada de timp, numarul de cauze de solutionat a crescut cu 4010 (22%).

Numarul cauzelor solutionate in acest an s-a ridicat la 8280 (38% din numarul dosarelor de solutionat).

Cele 15 parchete de pe langa curtile de apel

Au inregistrat spre solutionare in perioada de referinta un numar de 148293 de lucrari, dintre acestea 16711 constituind dosare penale, repartizate unui numar de 222 de procurori care au ocupat efectiv schema.

In functie de volumul dosarelor penale, in 2015 a existat o singura unitate de parchet cu volum mai mic de 500 dosare, 8 unitati de parchet cu un volum cuprins intre 500 si 1.000 dosare: 8 si 6 unitati cu un volum situat peste 1.000 dosare.

Parchetele cu cel mai mare volum de dosare inregistrat in anul 2015 au fost Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti cu 2817 de dosare, avand cu 110 dosare mai mult decat in anul 2014 (ramanand pe prima pozitie ca si in anii anteriori), urmat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara cu 1895 de dosare, cu 424 de cauze mai mult fata de anul precedent si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta cu 1573 de cauze, inregistrand si acesta o crestere cu 112 dosare.

La polul opus s-au aflat Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj-Napoca cu un numar de numai 490 de dosare, in crestere totusi fata de cele 372 de dosare din 2014 si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Targu Mures cu 644 de cauze.

Din totalul celor 148293 lucrari de solutionat inregistrate la aceste unitati de parchet in anul 2015, au fost solutionate un numar de 133452, reprezentand o operativitate de 90%. in acelasi timp, au fost inregistrate 16711 cauze penale de solutionat, fiind solutionate un numar de 10765 de dosare (64%).

Cele 43 de parchete de pe langa tribunale

A fost inregistrat un volum de activitate de 329811 de lucrari, din care 79853 de dosare penale, repartizate unui numar de 536 de procurori care au ocupat efectiv posturile existente in schema parchetelor de la acest nivel. Din totalul de 329811 lucrari de solutionat (dintre care 79853 de dosare penale) inregistrate la aceste unitati de parchet, au fost solutionate un numar de 271625 de lucrari (din care 35836 de dosare penale). Procentul de solutionare a lucrarilor a fost determinat la 82%, iar cel al dosarelor la 45%, ambele procente ale operativitatii fiind similare celor din 2014.

In functie de volumul de dosare penale, in 2015 au existat 8 parchete cu un volum situat sub 1.000 de dosare, 30 de unitati cu un volum cuprins intre 1.000 – 3.000 de dosare si 5 unitati cu un volum de peste 3.000 de dosare.

Cu un volum ridicat de activitate se remarca, asa cum s-a intamplat in ultimii ani, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, care a inregistrat in perioada de referinta un volum de lucrari de 36547, dintre care 13221 de dosare penale, in scadere totusi fata de anul anterior atat la capitolul lucrari, cu 7168 de unitati, cat si in ceea ce priveste numarul de dosare, cu 1906 cauze. in ordine descrescatoare a volumului de activitate, prin prisma numarului cauzelor penale, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a fost urmat de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta cu 4830 de dosare si de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi cu 4204 dosare (ambele in crestere la acest indicator si pastrand neschimbata ierarhia de anul trecut).

Cele 176 de parchete de pe langa judecatorii

Au inregistrat un volum de activitate de 2573247 de lucrari de solutionat, din care 1697937 dosare, repartizate unui numar de 1.132 de procurori activi intr-o schema de 1344 de posturi. Din totalul de 2573247 lucrari de solutionat inregistrate la aceste unitati de parchet, au fost solutionate un numar de 1428440 de lucrari, reprezentand aproximativ 55%, un procentaj de solutionare mai bun cu 2 puncte procentuale decat acela al anului trecut. Dintre cele 1697937 dosare penale de solutionat in anul 2015, au fost solutionate 584389 de cauze, reprezentand 34%, in scadere cu 1% fata de anul anterior.

Volumul de activitate al acestor unitati a crescut in anul 2015 fata de anul precedent cu 57713 lucrari (crestere de 2%) dar a scazut cu 47000 de dosare penale (scadere de 2,7%).

Parchetele Militare

In ceea ce priveste Parchetele Militare, numarul lucrarilor de solutionat in anul 2015 a fost de 10786, din care au fost solutionate 8146 (76%) prin participarea unui numar total de 57 procurori militari. De asemenea, numarul cauzelor de solutionat a fost de 3833, fiind solutionate 2006 dosare (52%) prin participarea unui numar 57 de procurori militari care au lucrat efectiv la instrumentarea acestor cauze penale.

Incarcatura

La nivelul Parchetului de pe langa inalta Curtea de Casatie si Justitie, exceptand Sectia Parchetelor Militare, numarul cauzelor de solutionat pe procuror a fost in perioada de referinta de 9 dosare raportat la 126 de posturi ocupate efectiv. in schimb, daca se ia in calcul doar numarul procurorilor care au participat efectiv la solutionarea dosarelor penale si care a fost de 40, rezulta o incarcatura medie de 28 dosare pe procuror.

La nivelul Directiei Nationale Anticoruptie, acest indicator s-a situat la nivelul de 67 dosare pe procuror, iar la nivelul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism la 83 de dosare pe procuror, cifre raportate la numarul posturilor de procuror ocupate efectiv in aceste institutii. in mod similar, daca se tine cont doar de numarul procurorilor care au lucrat efectiv la solutionarea dosarelor penale, va rezulta o incarcatura mai mare, de 95 de dosare pe procuror la D.N.A (raportata la cei 115 procurori care au instrumentat dosarele penale) si de 92 de cauze pe procuror la D.I.I.C.O.T. (raportata pe acelasi criteriu la 239 de procurori).

La nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel, s-a inregistrat o medie nationala de 75 de dosare penale pe procuror, raportata la numarul efectiv de procurori activi in 2015 si de 131 de dosare pe procuror daca volumul dosarelor de solutionat se raporteaza doar la numarul procurorilor ce au instrumentat efectiv dosare penale (dintr-un total de 232 de procuri care activeaza la nivelul de parchet de curte de apel, doar unui numar de 128 procurori li s-au incredintat dosare penale spre solutionare).

In anul 2015, cea mai mare incarcatura de cauze pe procuror a fost inregistrata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, cu un numar de 146 dosare penale pe procuror, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta cu un numar de 121 dosare penale pe procuror si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau, cu un numar de 113 dosare penale pe procuror.

La incarcatura de cauze calculata strict pe procurorii care au fost desemnati sa solutioneze dosare, media cea mai ridicata a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, cu un numar de 316 cauze pe procuror, urmat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Constanta cu o medie de 225 de dosare si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati cu o medie de 158 de cauze.

La celalalt pol, s-au situat Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj cu numai 32 de dosare penale pe procuror, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Targu Mures cu 50 de dosare pe procuror si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti cu 56 de dosare penale pe procuror. Pe criteriul strict al numarului de procurori care au instrumentat dosarele penale din 2015 cele mai mici medii la dosare de solutionat s-au inregistrat la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj cu numai 69 de dosare penale pe procuror, la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Targu Mures cu 81 de cauze si Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti cu 101 de dosare pe procuror.

In ipoteza in care la parchetele de pe langa curtile de apel ar fi ocupate integral posturile vacante de procuror s-ar obtine o incarcatura medie de 66 de dosare pe procuror (asa-numita incarcatura pe schema).

La nivelul parchetelor de pe langa tribunale, a fost stabilita o medie nationala de 149 dosare penale pe procuror.

In anul 2015 s-au remarcat ca avand cea mai mare incarcatura de dosare pe procuror, in raport cu media nationala, urmatoarele unitati: Parchetul de pe langa Tribunalul Braila (o medie de 358 de dosare), Parchetul de pe langa Tribunalul Harghita (301 dosare) si Parchetul de pe langa Tribunalul Ilfov (293 de dosare)

Incarcatura cea mai mica de dosare pe procuror a fost inregistrata de Parchetul de pe langa Tribunalul Salaj (o medie de 58 de dosare), Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj (66 de dosare) si Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures (81 de dosare pe procuror).

Pe criteriul numarului de procurori repartizati efectiv la solutionarea dosarelor penale, la nivelul parchetelor de pe langa tribunale, in 2015, s-a inregistrat o medie nationala de 221 de dosare pe procuror. Cea mai mare medie calculata pe acest criteriu a inregistrat-o Parchetul de pe langa Tribunalul Braila (627 de dosare pe procuror), urmat fiind de Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta ( o medie de 439 de dosare) si de Parchetul de pe langa Tribunalul Mures (420 de dosare). Cele mai mici medii, pe acelasi mod de calcul, au fost la Parchetul de pe langa Salaj (o medie de 87 dosare), Parchetul de pe langa Tribunalul Ialomita (105 dosare) si Parchetul de pe langa Tribunalul Caras Severin (108 dosare).

Posturi

La data de 01.01.2015, la nivelul parchetelor, din totalul de 2902 posturi de procuror, erau ocupate 2559 posturi de procuror si vacante 383 de posturi, din care 162 erau corespunzatoare functiilor de executie, iar 221 functiilor de conducere.

Din totalul celor 2559 posturi de procuror ocupate, 40 de procurori functionau peste schema prevazuta.

Totodata, din cei 2559 de procurori, un numar de 1245 il reprezentau barbatii (48,6%), iar un numar de 1314 il reprezentau femeile (51,4%).

Prin Hotararea nr. 694/22.06.2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost numiti in functia de procuror stagiar un numar de 99 de auditori de justitie – promotia 2015.

In anul 2015 a fost organizat, in perioada 30.06. 2015 – 15.10. 2015 un concurs de admitere in magistratura, finalizat cu ocuparea a 20 de posturi de procuror la parchetele de pe langa judecatorii, din cele 25 posturi ce au fost alocate acestui concurs.

In anul 2015, la cerere, au fost eliberate din functia de judecator si numite in functia de procuror 4 persoane, in temeiul art. 61 din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In acord cu datele prezentate mai sus, in anul 2015, au fost numite in functia de procuror la parchetele de pe langa judecatorii, un numar de 124 de persoane.

Pana la data de 31.12.2015 au fost eliberate 78 de persoane din functia de procuror, pentru urmatoarele motive: 50 procurori, prin pensionare; 1 procuror, prin demisie; 5 procurori, ca urmare a condamnarii definitive pentru savarsirea unei infractiuni; 2 procurori, ca urmare a aplicarii sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura; 20 procurori, ca urmare a numirii in functia de judecator. Totodata, in cursul acestui an, s-au vacantat 2 posturi, prin deces.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Presedintelui Romaniei numirea in functiile de judecator si procuror a candidatilor care au promovat examenul de capacitate organizat in perioada 04 iulie – 06 noiembrie 2014, un numar de 18 de procurori fiind numiti, ca urmare a optiunilor formulate, in functia de judecator. Nici un judecator nu a optat pentru functia de procuror.

La sfarsitul anului 2015, un numar de 161 de procurori indeplineau conditiile de pensionare.

Prin urmare, la data de 01 ianuarie 2016, din totalul de 2953 posturi de procuror, erau ocupate 2557 posturi de procuror si vacante 396 posturi, din care 196 erau corespunzatoare functiilor de executie, iar 200 functiilor de conducere. Din totalul celor 2557 posturi de procuror ocupate, 35 de procurori functionau peste schema prevazuta.

Totodata, dintre cei 2557 procurori, un numar de 1290 il reprezentau barbatii (50,5%) , iar un numar de 1267 il reprezentau femeile (49,5%).

In anul 2015, si-au incetat activitatea in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism un numar de 5 procurori. in aceeasi perioada, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat numirea in cadrul acestei structuri specializate a unui numar de 22 de procurori. in ceea ce priveste Directia Nationala Anticoruptie, in cursul anului 2015 si-au incetat activitatea 18 procurori si a fost avizata numirea unui numar de 55 procurori.

La sfarsitul anului 2015, numarul procurorilor detasati la alte institutii decat parchetele era de 54 de procurori, insa posturile a 23 dintre acestia erau ocupate pe perioada nedeterminata, in conditiile art. 134/1 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. in aplicarea prevederilor art. 57 din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus delegarea unui numar de 186 de procurori in functii de executie.

Sedii

Din numarul total de 186 de sedii, 86 sunt in stare buna, 48 sunt in stare foarte buna, 26 sunt sedii noi si 26 sunt sedii satisfacatoare.

ALTE DATE

Numarul inculpatilor trimisi in judecata in anul 2015 a fost de 58909 de persoane (50342 in anul 2014) inregistrandu-se asadar o crestere de 17% fata de anul anterior. Dintre acestia, numarul inculpatilor arestati preventiv a fost de 7551 (in crestere cu 7,3% fata de cifra de 7040 in anul 2014), cu o pondere in totalul inculpatilor trimisi in judecata de 12,8%. Au existat si 155 invinuiti arestati preventiv netrimisi in judecata (fata de numai 107 in anul 2014).

Dispozitiile de renuntare la urmarirea penala (pana in 2013 erau prevazute de art.181 C.pen) au fost aplicate fata de un numar de 49479 de invinuiti si inculpati (aproape la fel ca in anul 2014, cand cifra a fost de 49135).

Numarul inculpatilor achitati definitiv a scazut cu 15% in anul 2015, cifrandu-se la 1193 de achitati definitiv, in comparatie cu 1403 achitati definitiv in anul 2014.

Numarul cauzelor restituite de judecatorul de camera preliminara si de instantele de judecata a crescut cu 35,4% (de la 161 in anul 2014 la 218 in anul 2015). Numarul cauzelor in care s-a dispus infirmarea solutiei sau redeschiderea urmaririi penale (inclusiv cele desfiintate conform art. 341 C.p.p.) a scazut cu 2,5% (de la 4319 in anul 2014, la 4211 in anul 2015).

In activitatea de unificare a jurisprudentei nationale desfasurata de instanta suprema in cursul anului 2015, inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, a pronuntat 26 decizii in interesul legii, din care 25 decizii de admitere si o decizie de respingere a recursului in interesul legii.

In cursul anului 2015, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civila a fost investit cu solutionarea a 38 de sesizari vizand pronuntarea unei hotarari prealabile, fiind pronuntate 21 decizii in 30 sesizari (mai multe sesizari fiind reunite), restul (8 sesizari) urmand a fi solutionate in perioada ianuarie - martie 2016.

In anul 2015, numarul de plangeri individuale indreptate impotriva Romaniei si aflate pe rolul Curtii in diverse etape judiciare, s-a ridicat la 3350 (dintr-un total de 66.450), in conditiile in care Curtea a avut de gestionat si plangerile nou introduse in anul 2015.

Astfel, Romania se situeaza pe locul 6 in cadrul statelor impotriva carora se inregistreaza cel mai mare numar de plangeri, dupa Ucraina (cu 13.500 plangeri individuale), Federatia Rusa (9.000), Turcia (8.850), Italia (7.750) si Ungaria (4.450).

Pe parcursul 2014 – 2015 au fost formati 201 auditori de justitie in anul al II –lea si 158 auditori de justitie in anul I. in anul 2015 I.N.M a organizat un numar de 269 seminarii de formare continua, la care s-au inregistrat un numar de 6.232 de participari din partea judecatorilor, procurorilor, a personalului de specialitate juridica asimilat magistratilor si magistratilor asistenti (participari efective). Un numar de 4.553 de magistrati au participat la seminarii, La aceste activitati de formare se adauga 27 de cursuri e-learning finalizate in cursul anului 2015, in materia noului Cod civil, a noului Cod de procedura civila, a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala, la care au participat (in varianta coordonata de un formator I.N.M.) 99 de magistrati,.

Dintre cei 6.920 magistrati si personal din sistemul judiciar formati in cadrul seminariilor si a cursurilor e-learning 4.559 au fost judecatori, 2.242 procurori, 57 magistrati asistenti din cadrul i.C.C.J., 62 personal de specialitate juridica asimilat magistratilor din cadrul M.J., C.S.M. si P.i.C.C.J.

La data de 8 iunie 2015 au debutat cursurile de formare initiala pentru promotia 2015, care a totalizat un numar de 62 cursanti (2 cursanti din cei 64 admisi initial formuland ulterior cerere de retragere), din care 52 grefieri pentru instante si 10 grefieri pentru parchete.

In anul 2015, spre deosebire de anul precedent, nu au intervenit modificari legislative cu impact asupra sistemului judiciar, pozitia instantelor de judecata fiind majoritara in aceasta privinta. Pe de alta parte, au existat mai multe decizii pronuntate in cursul anului 2015 de catre Curtea Constitutionala care prezinta relevanta din perspectiva activitatii sistemului judiciar

Apararea independentei si impartialitatii. Apararea reputatiei. Sanctiuni disciplinare

In perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2015 Plenul CSM a pronuntat 20 de hotarari in materia apararii independentei si impartialitatii sistemului judiciar in ansamblul sau.

In cadrul Directiei de inspectie judiciara pentru judecatori au fost inregistrate 20 cereri, dintre care 6 au fost admise, 6 au fost respinse, 5 au fost retrase, la una s-a renuntat si 2 cereri se afla in lucru.

In cadrul Directiei de inspectie judiciara pentru procurori au fost inregistrate 7 cereri de aparare a reputatiei profesionale, independentei si impartialitatii formulate de procurori, dintre care 5 au fost admise de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul unei cereri s-a luat act de renuntare, iar o cerere se afla in curs de solutionare.

In anul 2015, Sectia pentru judecatori in materie disciplinara a pronuntat 28 de hotarari de sanctionare a unor judecatori, iar Sectia pentru procurori in materie disciplinara a pronuntat 5 hotarari de sanctionare a unor procurori.

In cursul anului 2015, 4 judecatori si 4 procurori au fost condamnati definitiv pentru infractiuni de coruptie ori infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie.

In cursul aceluiasi an, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus suspendarea din functie pentru 10 judecatori si 13 procurori.

*Cititi aici integral Raportul privind starea sistemului judiciar in 2015

*Cititi aici Anexa Raportului (volumul si incarcatura la instante si activitatea parchetelor)