Chiar daca Binomul SRI-DNA a fost spart de catre Decizia CCR nr. 51/2016, iar implicarea Serviciului Roman de Informatii in dosare penale a fost limitata prin jurisprudenta ulterioara a Curtii Constitutionale, judecatoarea CSM Gabriela Baltag (foto) nu exclude ca SRI sa continue chiar si in zilele noastre sa se imixtioneze in Justitie.

Prezenta in studioul Aleph News duminica, 16 mai 2021, unde a acordat un amplu interviu jurnalistei Sorina Matei, reprezentanta tribunalelor in Consiliul Superior al Magistraturii a explicat ca implicarea SRI in justitie a facut ca Romania sa nu se desprinda total de practicile comuniste. De asemenea, Baltag si-a exprimat speranta ca nu cumva sa se descopere peste cativa ani ca in prezent exista vreun protocol intre CSM si SRI.

In acelasi context, Gabriela Baltag i-a blamat pe parlamentarii care in ultimii cinci ani au tinut la sertar rapoartele anuale de activitate ale SRI, in loc sa le puna in discutia plenului.

In rest, magistrata a criticat deteriorarea starii de lucruri din Consiliul Superior al Magistraturii, atitudinea ministrului Justitiei, Stelian Ion, care face presiuni asupra instantelor sa taie salariile judecatorilor, precum si indarjirea cu care Guvernul si actuala majoritate parlamentara insista sa desfiinteze Sectia de investigare a infractiunilor din justitie (SIIJ). O chestiune cu atat mai grava, cu cat SIIJ ofera garantii reale de independenta pentru judecatori si procurori, a punctat Baltag. In privinta desfiintarii sectiei speciale, Gabriela Baltag si-a aratat nemultumirea fata de amendamentul introdus in Parlament, prin care judecatorii si procurorii primesc superimunitate, putand fi trimisi in judecata numai cu avizul conform al sectiilor CSM.

Redam principalele declaratii ale judecatoarei Gabriela Baltag (vezi video):

„Sorina Matei: Justitia in Romania este independenta?

Gabriela Baltag: E o intrebare foarte grea. Este independenta legal. Acum nu stim cat dovedeste acest lucru, pentru ca saptamanal avem interpelari la Consiliul Superior al Magistraturii, cereri ale colegilor sau de multe ori si sesizari ale Consiliului privind apararea independentei sistemului judiciar. Asa incat intrebarea dumneavoastra este o intrebare deschisa.

Da, imi place sa cred ca justitia din Romania este independenta. Sau imi doresc sa fie independenta, puternica. De altfel, pentru acest obiectiv principal am candidat, pentru asta m-am angajat in aceasta cursa. Sunt de cativa ani si nu pot sa spun ca am satisfactia ca mi-am si implinit dorinta, visul meu si al colegilor mei care mi-au dat mandatul lor de incredere. (...)

Sorina Matei: Va simtiti independenta si puternica in CSM?

Gabriela Baltag: Independenta da. Eu sunt independenta, asa cum probabil ca ati si vazut. Platesc un pret pentru aceasta independenta. Nu stiu daca sunt suficient de puternica, pentru ca nu doar un singur om poate sa aduca putere si poate sa lucreze la un proiect – mai ales intr-un organ colegial. Din pacate, Consiliul, asa cum arata astazi, e departe, as spune eu, de o imagine fericita comparativ cu celelalte consilii (n.r. celelalte legislaturi ale CSM).

N-am crezut niciodata ca voi spune acest lucru, ca voi aminti cum erau celelalte consilii, dar nu pot sa nu ma gandesc. Pentru ca zilnic imi fac o analiza si imi spun: de ce Consiliul actual din care fac parte, pentru care am tot devotamentul, nu reuseste sa atinga performantele (asa cum erau ele) ale celorlalte consilii?

O sa-mi spuneti ca ar trebui sa avem si noi o revocare sau cel putin doua (cum s-a intamplat in precedentul consiliu). Era gata-gata sa se intample lucrul acesta si eram chiar eu si doamna judecator Oprina – cel putin noi am fost subiectul unor discutii la vedere, dar nu numai.

Sorina Matei: Ce nu functioneaza in CSM-ul asta?

Gabriela Baltag: Nu functioneaza foarte multe. In primul rand, cred ca e o problema legata de noi, oamenii. Eu nu spun ca eu sunt perfecta – am suficiente lucruri pe care pot sa mi le reprosez eu si cu siguranta mi le pot reprosa si ceilalti. Dar increderea dintre noi este problema principala. Si, desigur, principiile si obiectivele.

Nu ascund (colegii cunosc acest lucru): la inceput de Consiliu, desi nu cunosteam multi dintre membrii Consiliului (de la judecatori, cred ca stiam concret doar doi judecatori), am pornit pe un drum mai multa lume. Am facut parte dintr-o majoritate si am ajuns o minoritate – cum tine sa-mi aminteasca un coleg aproape zilnic.

Sorina Matei: Ca disidenti.

Gabriela Baltag: Da, ca disidenti. Nu e o situatie confortabila absolut deloc, dar e o situatie in care am ajuns pentru ca nu m-am mai regasit pe acel drum. E poate putin spus ca nu m-am mai regasit pe acel drum. Cred ca n-a fost niciodata toata lumea pe drumul acela, dar am avut un obiectiv comun, am avut principii in care am crezut impreuna si am stiut ca trebuie sa lasam deoparte orgoliile si tot ce ar putea sa ne desparta. Din pacate, n-a fost suficient. Intr-o buna zi, lucrurile n-au mai functionat si a trebuit sa ramanem fiecare asa cum ne-am asumat.

Sorina Matei: Domnul Alistar imi spunea ca sunt patru bisericute in CSM. Acum cate mai sunt?

Gabriela Baltag: S-ar putea sa fie cinci. Intre timp, una din bisericute e si mai mica.

Sorina Matei: Cat de dependenti sunt membrii CSM de jocurile astea politice, de oamenii care sunt la putere? Imi spunea chiar zilele trecute un procuror: 'Noi suntem mai rau decat politicienii. Facem mai multe jocuri decat politicienii. Pe politician il vezi la Parlament, il alegi prin Camera Deputatilor, il chemi la televizor si-i pui intrebari, dar pe judecator, pe seful instantei, pe seful ICCJ, pe oamenii astia care sunt coloana vertebrala intr-o democratie, n-ai de unde sa-i vezi, nu poti sa-i chestionezi.

Gabriela Baltag: Si totusi, pare ca si justitia face politica – asta v-a spus colegul procuror.

Sorina Matei: Da. Pare ca face mai multa politica decat politicienii insisi.

Gabriela Baltag: Da, e regretabil ca se vede asa si ca se simte de multe ori asa. Nu pot sa ascund ca viziunile noastre s-au modificat in parte odata cu schimbarea anumitor constructii politice. Nu ma intereseaza sa spun ca sunt aliante sau cum sunt ele... Cert este ca da: viata politica a influentat si viata justitiei. Lucrul acesta uneori poate fi firesc vazut, pentru ca suntem acolo, in CSM, ca sa facem ceva pentru sistemul judiciar. Noi suntem un fel de diplomati ai justitiei. Si, fireste, asa ar trebui sa parem in ochii tuturor. Trebuie sa facem tot ce e posibil pentru a avea atins obiectivul, a avea o justitie puternica, respectata, pe care nimeni s-o ingenuncheze.

Ma gandeam, venind la dumneavoastra in seara aceasta, ce as putea sa va spun despre justitie. Sa va spun ca e puternica? Nu o mai simt foarte puternica, desi colegii mei din teritoriu se straduiesc in sensul acesta. N-o mai simt puternica, pentru ca noi, cei din CSM, ne-am pierdut in lucruri care nu sunt nici in interesul sistemului judiciar, dar mai ales in interesul societatii.

Schimbarea politica a influentat categoric acest lucru. De fapt, au fost lucruri care ne-au despartit pentru ca, plecati cu o viziune, ne-am trezit ca viziunile noastre nu mai sunt aceleasi. Eu mi-am pus problema de ce se intampla acest lucru. Daca o sa urmariti declaratiile pe care le-am avut chiar si inainte de a intra in Consiliu... Eu nu vorbesc de mine. O sa vorbesc de ceilalti, pentru ca fiecare dintre ei va da socoteala intr-o buna zi. Ca nimic nu ramane nestiut si neplatit (cu siguranta) in viata aceasta. Asta este credinta mea. Eu pot sa spun despre mine. Urmariti cum am avut abordarile inainte de a ajunge in Consiliu, cum am avut la inceputul anilor si acum.

Sorina Matei: Ce parere aveti despre domnul Stelian Ion?

Gabriela Baltag: Nu pot sa comentez un politician.

Sorina Matei: E coleg al dumneavoastra. Este membru de drept al CSM.

Gabriela Baltag: Este membru de drept (este adevarat), dar nu uit niciodata ca este un om politic.

Sorina Matei: E si avocat.

Gabriela Baltag: Este adevarat ca este si avocat. Si eu am subliniat de cateva ori chestiunea aceasta si i-am scos in evidenta calitatile de avocat, in speranta ca si intelegerea dansului pe anumite chestiuni e mai aproape de drepturi si libertati, avand in vedere componenta de avocat.

Sorina Matei: Si vi se pare ca e mai aproape de drepturi si libertati?

Gabriela Baltag: Cred ca totusi viata politica l-a cucerit deplin. Cred. Asa simt. Dar foarte multe nu pot sa spun despre domnia sa. Nici nu e cazul sa-i fac eu o analiza; o sa-i faca electoratul, ca de aceea face parte din lumea politica.

Sorina Matei: V-am intrebat ca am vazut mai multi presedinti de curti de apel care au reactionat la ceea ce le-a trimis domnul Stelian Ion cred ca inainte de Pasti. (...) Au spus ca le-a afectat independenta, ca e de o gravitate fara precedent, un atac direct asupra independentei instantelor. Le spunea ca daca nu rezolva problema, ar putea sa raspunda in fata justitiei.

Gabriela Baltag: E vorba de situatia financiara a instantelor. Si i-as aminti domnului ministru ca Ministerul Justitiei este ordonatorul principal de credite si poarta povara financiara a sistemului judiciar, a instantelor.

Noi, la nivel de Consiliu, de cand am venit, am incercat sa gasim o solutie pentru bugetul instantelor, ca sa nu mai fie amenintati presedintii de curti de apel sau chiar, in general, judecatorii, ca nu stiu ce li se intampla daca indraznesc sa isi valorifice hotararile judecatoresti. Pare de necrezut ca dupa Ordonanta 43/2016 mai indrazneste cineva sa spuna ca hotararile judecatoresti in tara aceasta nu trebuie luate in considerare. Va aduceti aminte: cam tot asa, un guvern asemanator era cand s-a dat o ordonanta care a fost viciata din punct de vedere constitutional. Curtea Constitutionala a spus foarte mult despre...

Sorina Matei: Credeti ca va escalada conflictul asta intre instante si domnul ministru al Justitiei?

Gabriela Baltag: E posibil sa escaladeze, pentru ca instantele sunt intr-o situatie precara. Noi cunoastem acest lucru, noi permanent am vorbit despre aceasta situatie – de la chestiuni de dotare, de infrastructura elementara. N-ar vrea sa stie telespectatorii dumneavoastra in ce conditii lucreaza oamenii in unele instante. Sunt instante, intr-adevar, de nivel european, dar sunt si instante unde, daca te uiti intr-un colt, vezi lumina de afara. Deci cam asa lucram in secolul acesta si facem justitia in Romania.

Sorina Matei: Si ce vi se pare ca nu intelege domnul Ion?

Gabriela Baltag: Nu ca nu intelege. Cred ca nu e prioritatea lui. Vrea sa arate ca e prioritatea lui dar nu este prioritatea lui. Dovada ca ei critica cumva si ii cearta pe presedintii de curtii de apel ca indraznesc sa solicite bani pe hotarari judecatoresti, ca indraznesc sa gandeasca ca pot valorifica drepturile personalului care au castigat. Pentru ca, la randul lor, presedintii de curtii de apel (in calitate de ordonatori secundari de credite si mai departe tribunalele) stiu foarte bine ce se intampla daca nu pui o hotarare judecatoreasca in executare. Adica dansul i-a amenintat cu penalul, dar cred ca cu penalul pot fi amenintati si ei.

Sorina Matei: E normal ca ministrul Justitiei sa ameninte judecatorii cu penalul?

Gabriela Baltag: Foarte multe nu sunt normale. Eu n-am intalnit niciodata. Marturisesc ca a fost prin 2010, cred, o situatie asemanatoare, pe timpul altui ministru (n-o sa-i rostesc numele, ca nu are importanta – e deja trecut). (n.r. Catalin Predoiu) Dar si atunci executarea hotararilor judecatoresti a devenit o problema. A existat o plangere penala – ea n-a avut un succes, asa cum s-a dovedit: ministrul respectiv s-a tot perindat prin diferite guverne mai tarziu. Deci nu l-a afectat cu absolut nimic. Dar a fost si atunci o problema suficient de neplacuta, adusa in atentia tuturor – o problema care astazi capata alte dimensiuni. Cineva spune ca nu sunt bani in buget. Cine trebuie sa faca bugetul? Nu Ministerul Justitiei? Noi stim ca un buget este pregatit si cunoastem la nivel de instante: de prin august sunt trimise de la minister diferite solicitari, ministerul intreaba care este componenta de cheltuieli, ea este prezentata corespunzator si este un segment special dedicat executarii hotararilor judecatoresti, indiferent de natura lor. Ca sunt suficient de multe...

Sorina Matei: Inteleg ca ministrul chiar a spus ca ar trebui sa nu existe cai de atac la hotararile judecatoresti, desi..

Gabriela Baltag: Aceasta este o alta problema si e bine ca mi-ati deschis acest subiect. Dumneavoastra ati auzit zilele acestea de fantastice intalniri pe la Ministerul Muncii. Spun: 'fantastice', pentru ca n-am vazut nimic concret, real, ca sa pot sa va vorbesc in cunostinta de cauza. Am incercat si eu sa fac sapaturi, ca si un om preocupat intotdeauna de aceasta latura: problema salarizarii si a pensiilor. Eu sunt un judecator care a judecat in aceasta materie, care am fost preocupata pe partea mea de activitate (chiar inainte de Consiliu) si n-am abandonat niciodata latura aceasta, desi ea nu s-a mai vazut foarte mult in ultimii ani, pentru ca nu intotdeauna am avut la indemana si mecanismele corespunzatoare. Am incercat sa aflu ce se tot intampla, de periodic se intalnesc reprezentantii justitiei. Pentru ca vreau sa stiti: colegii mei...

Sorina Matei: In subteran, adica nu public.

Gabriela Baltag: Intalnirile erau anuntate oficial, dar niciodata, la nivel de Consiliu, n-am stiut in concret ce anume se discuta.

Sorina Matei: Adica n-ati fost consultati.

Gabriela Baltag: Nu.

Sorina Matei: Si vi se pare normal ca domnul Mateescu sa nu va consulte? Adica totusi e un organ colectiv.

Gabriela Baltag: N-a existat un mandat din partea Consiliului. Si colegii nostri trebuie sa stie.

Sorina Matei: Si domnul Mateescu in numele cui a negociat?

Gabriela Baltag: Am inteles ca au mers pentru discutii de principii. Desi, citind declaratiile de presa (pentru ca nu am avut alt mijloc decat sa consult presa), am vazut ca ministrul Muncii a spus cu ceva timp in urma ca exista un termen de 30 de zile cand ministerele toate (si ma intrebam de ce ministerele) trebuie sa trimita propuneri pe salarizare, care este viziunea lor. Se doreste a fi restructurata legea salarizarii, care nu mai e chiar in vigoare, pentru ca unele dispozitii sunt suspendate. Si am descoperit un memorandum (pentru ca se tot face trimitere la acest memorandum), un memorandum care a fost adoptat in Guvern, chiar pe 15 aprilie. Deci e un memorandum asumat, cu niste principii generale. Printre altele, spune posibilitatea ca viitoarea lege a salarizarii sa excluda, pe anumite componente, posibilitatea celor vizati de legea salarizarii de a contesta chestiuni legate de salarizare.

Eu marturisesc ca nu am vazut niciodata intr-o lege pana acum sa inlaturi... si mai ales pe o chestiune de salarizare. Noi stim ca instantele sunt coplesite de dosare – cel putin sectiile de litigii de munca. Sunt cele mai multe. Completele de litigii de munca sunt pline, pentru ca problemele de salarizare sunt ample. Dar sa prevezi in lege asa ceva, ca nu mai dai posibilitatea sa contesti la instanta, cred ca nici in perioada comunista nu s-a gandit o astfel de initiativa. (...)

Sorina Matei: Credeti ca SIIJ va fi desfiintat anul acesta?

Gabriela Baltag: Eu sper ca nu. Nici anul acesta si nici in viitor. De altfel, stiti ca sunt o aparatoare a SIIJ si n-as putea fi altfel, pentru ca am vazut si am o documentare in spate pe tot ce a insemnat inainte cercetarea magistratilor de catre DNA. Si n-as vrea sa va impartasesc, ca v-au spus deja colegii mei in ce a constat aceasta cercetare si aceasta ancheta a DNA asupra magistratilor.

Sorina Matei: Avizul acela pentru trimiterea in judecata vi se pare OK? Avizul pe care l-a propus domnul Stelian Ion si nu recunoaste si spune ca l-a propus UDMR, dar de fapt nu l-a propus UDMR.

Gabriela Baltag: E un amendament – la proiectul pe care l-au avut dumnealor in Consiliu. E foarte bine ca m-ati intrebat, pentru ca acel amendament a starnit foarte multa nemultumire – inclusiv in randul nostru. Eu va marturisesc ca nu sunt de acord cu niciun fel de amendament de genul expus. Eu cred ca SIIJ este singura garantie pentru magistrati de independenta. Ce ar putea fi mai mult decat o institutie in care procedura de numire, de revocare apartine Consiliului Superior al Magistraturii (prin comisia sa), consiliu care este garantul independentei? Deci cine ar putea sa aduca mai multe garantii? In niciun caz chestiunea aceea cu aprobarea fiecarei sectii. Si in ce ne vom transforma noi sectiile? In JDL (n.r. judecator de drepturi si libertati)? Ce vom face noi la trimiterea in judecata? Va dati seama ca este o chestiune formala si nereala.

Sorina Matei: Cine n-a lasat SIIJ sa functioneze in astia doi ani si ceva?

Gabriela Baltag: Nu l-au lasat multi. De la colegii nostri...

Sorina Matei: Inclusiv din CSM?

Gabriela Baltag: Sigur ca da. Dar s-a si vazut asta.

Sorina Matei: Inclusiv din Parchetul General?

Gabriela Baltag: Sigur. Prima data din Parchetul General. Adica ei au fost obstructionati, din cate imi aduc aminte discutiile care erau la momentul respectiv, cand a devenit operationala sectia. Nu aveau absolut nimic. Nu aveau nici macar calculatoare. N-aveau nici birouri. N-aveau lucruri elementare. Au venit dotarile... Nici nu stiu daca au reusit sa acopere si daca sunt la zi cu tot ce trebuiau sa faca dumnealor in acea perioada. Nu stiu daca au reusit sa ajunga la zi, pentru ca niciodata n-au avut o schema completa. CSM a fost primul care a blocat declansarea concursurilor.

Sorina Matei: Spuneati ca asta este garantia la SIIJ: ca CSM numeste. CSM – bisericutele de la CSM...

Gabriela Baltag: Din punct de vedere legal, garantiile in lege sunt foarte mari.

Sorina Matei: Da, dar de la teoretic la practic... Teoretic, CSM face totul si este spuma justitiei. Practic, chiar CSM blocheaza SIIJ.

Gabriela Baltag: Da, este adevarat. Nu am ascultat niciodata. A fost o chestiune de revolta si in spatiul public din partea celor care am votat pentru a exista personal suficient, adica procurori cu functie de executie si cu functie de conducere. Sa nu uitam ca am avut un concurs castigat de un procuror-sef care niciodata nu a mai fost validat de Plen (n.r. Plenul CSM).

Sorina Matei: Credeti ca daca DNA, domnul Bologa primeste din nou puterea pe procurori si judecatori, cei care decid (...), o vor lua de la capat cei de la DNA? Cu tinutul in rem nu stiu cati ani, cu supravegherea instantelor...

Gabriela Baltag: Cred ca este greu sa pierzi anumite obiceiuri, mai ales cand ele au fost atat de... (...) Eu nu imi doresc sa se intoarca nimic la DNA. Si spun asta deschis, fara niciun fel de rezerva. Doresc ca SIIJ sa functioneze, sa fie lasat sa functioneze, ca sa vedem daca are sau nu rezultate.

Sorina Matei: Pai n-are. Nu discutam cazuri punctuale. SIIJ nu a facut niciun dosar concret. Daca moare domnul Negulescu (cum a spus domnul Pirlog), SIIJ ramane fara activitate.

Gabriela Baltag: Nu stiu ce anume ne dorim sa facem. Sa trimitem la fel in judecata oameni si sa avem dupa aceea achitari? Sa avem vietile oamenilor distruse dupa ani de zile, sa constatam ca nimeni nu raspunde pentru asta? Asta ne dorim? Dar activitatea de urmarire penala nu consta numai in trimitere in judecata. Consta si in clasari, chiar daca nu prea suna bine, dar si acolo este o activitate. Sa nu creada nimeni ca sapte procurori au stat chiar degeaba si nu au facut absolut nimic in perioada aceasta.

Sorina Matei: In conditiile in care noi am avut o industrie protocoalelor (inclusiv CSM, Inspectia Judiciara, ICCJ, Parchetul General – toata justitia a fost in protocol cu SRI), ce parere aveti ca cinci rapoarte de activitate ale Serviciului Roman de Informatii nu au fost dezbatute in Parlament? Dar date din aceste rapoarte ajunse la Parlament si publicate pe site arata, in primul rand, ca informarile de la SRI catre DNA au scazut de la 1.614 in 2015 pana la 16 in 2019. Autorizarile interceptarilor erau in 2015 de 73.000 de posturi telefonice (cat stadionul Lia Manoliu). Stadionul Lia Manoliu umplut cu cei mai importanti oameni din tara. 73.000. Sunt 560 si ceva de parlamentari. Va dati seama ce a fost in Romania? Datele pe 2019-2020 nu le avem, dar nici politicienii nu au fost interesati de asta. Adica totul s-a intamplat cu acceptul tacit al politicienilor.

Gabriela Baltag: Iarasi ma intindeti spre o capcana. O sa zica colegii mei ca eu comentez activitatea politicului. Eu vreau sa va spun ca pot raspunde pe partea de justitie – pentru ca mi-ati enuntat niste date privitoare la DNA. Fara a analiza in concret ce au facut... Mi-as fi dorit sa stiu mai multe si eu, pentru ca implicarea Serviciului Roman de Informatii in sistemul judiciar a fost si este evidenta. Adica eu cred ca nici nu a trecut (daca ma intrebati pe mine), indiferent de ce exista oficial, obligatoriu. Faptul ca au trecut ca fulgerul cinci rapoarte, eu sper ca cineva intr-o buna zi sa dea socoteala din comisiile acelea. Nu e treaba mea, ca judecator, sa ma amestec, dar lucrurile sunt intr-adevar de netrecut cu vederea, pentru ca sunt foarte importante pentru societate. Faptul ca au scazut acele informari eu nu pot decat sa ma bucur ca SRI nu mai informeaza DNA.

Sorina Matei: Pai, din ce cauza? In primul rand, s-au schimbat si gastile pe acolo, iar in al doilea rand au fost si efectele deciziilor CCR. Ei nu mai au date, pentru ca nu mai au mandatele. Nu pot sa mai ia mandate pe orice cai verzi pe pereti.

Gabriela Baltag: Au renuntat sa culeaga date in timp. Sper.

Sorina Matei: Dar doar pe siguranta nationala. Si le-au picat si bucati din Legea sigurantei nationale la CCR.

Gabriela Baltag: Si e foarte bine ca au picat. Deciziile acelea ale Curtii Constitutionale sunt nemaipomenite. Nu stiu cat de mult au fost ele asimilate de sistemul judiciar. Cred ca v-am auzit intr-o seara ca inca mai sunt nostalgici printre noi ca SRI nu mai lucreaza alaturi de unii. Eu zic ca e foarte bine ca se intampla acest lucru. N-avea ce sa caute. Nici nu mi-am imaginat dupa 1990 ca SRI ar mai putea fi implicat in activitatea judiciara. Si totusi am descoperit cu surprindere... Sper ca nu cumva sa treaca ceva ani si sa descoperim ca si in ceea ce ne priveste au existat niste protocoale, in perioada in care si eu am fost membru CSM. Eu nu fac parte din niciun binom. Nu am facut niciodata parte si nici nu fac. Sunt cunoscuta pentru asta.

Sorina Matei: Apropo de binom. Ultima intrebare: credeti ca este posibila revenirea Binomului SRI-DNA in Romania si parteneriatul acesta cu parchetele din Romania pe cercetare penala?

Gabriela Baltag: Este posibil orice. Sa nu uitam ca avem o propunere legislativa, care nu a fost transata, indiferent cat de mult a strigat societatea intr-o forma sau alta. Sunt foarte multi doritori si li se pare o garantie SRI-ul pentru drepturile si libertatile cetatenilor.

Sorina Matei: Sau protocoalele?

Gabriela Baltag: Se pot inventa alte denumiri. Nu 'protocoale'. Se pot inventa alte colaborari care pot lua alte dimensiuni si ne putem trezi intr-o situatie mai cumplita decat cea dinainte. Si este posibil s-o descoperim cand deja nu mai aveam cum sa mai vindecam ranile produse de aceste colaborari. Eu nu imi doresc sub nicio forma implicarea serviciilor secrete, indiferent de denumirea lor, in actul de justitie. Este cumplit sa acceptam asta. Lucrul acesta trebuie sa il inteleaga fiecare magistrat al acestei tari, dar mai ales trebuie sa inteleaga societatea si trebuie sa-l inteleaga politicienii, care vor fi raspunzatori si primele victime, imi permit sa spun, probabil vor fi chiar ei.

Sorina Matei: Implicarea asta a fost si cu acceptul Justitiei, si cu acceptul judecatorilor, si cu acceptul CSM, al Inspectiei Judiciare, al ICCJ. ICCJ nu vrea sa se afle adevarul despre mandatele de siguranta nationala. SRI nu a venit peste ei si a intrat pe geam. Le-a dat un judecator.

Gabriela Baltag: Eu cred ca intr-o zi o sa aflam adevarul si despre mandatele de siguranta nationala. Eu imi doresc acest lucru si stiti ca alaturi de colega mea (n.r. Evelina Oprina) am facut un demers. Soldat cu esec, o sa spuneti, dar niciodata nu este prea tarziu. Sa stiti ca suntem de regula staruitori in dorinta de a afla adevarul. Atat cat putem.

Sorina Matei: Credeti ca se va afla adevarul despre mandatele astea si ce scria pe acele incheieri? Cum judecatorii din Romania, multi judecatori, floarea Inaltei Curti, creme de la creme din justitia din Romania, pur si simplu semnau mandate de supraveghere pe zeci de persoane, la colturi de masa noaptea. Ca povesteau ei: se duceau noaptea la judecatorul Ionut Matei si la poarta. Si au povestit unii de la domnul Dumbrava, de la SRI, cand se certa cu alt domn de la SRI.

Gabriela Baltag: Dumneavoastra i-ati calificat astfel: creme de la creme.

Sorina Matei: Da. Domnul Ionut Matei.

Gabriela Baltag: Dumneavoastra le spuneti asa. Nu este niciun fel de problema. Eu nu pot sa cenzurez libertatea de exprimare a unui jurnalist, dar intr-adevar...

Sorina Matei: Poate sa citeasca si domnul Mateescu, ca sunt date publice.

Gabriela Baltag: Sper ca vom afla intr-o buna zi ce s-a intamplat. Noi nici nu am aspirat sa vedem chiar continutul acelor incheieri in demersul pe care l-am facut noi. Noi am vrut sa vedem cateva lucruri mai de inceput si nu am putut nici macar acest lucru. Deja este un vis foarte indepartat si foarte mare ce spuneti dumneavoastra. Ar fi fost bine daca aveam un inceput. Eu sper sa il avem. Sper sa il avem pana la sfarsitul mandatului nostru de membri CSM, care nu e foarte departe. Mai avem un an si ceva.

Sorina Matei: Mai fac un apel la doamna Corbu, sa vina in emisiune. Doamna Corbu – o victima a acestei masinarii, care ar trebui sa inteleaga foarte bine despre ce este vorba. Doamna Corbu, chiar dansa nu a fost de acord. Adica aceasta cutie a Pandorei trebuie deschisa, pentru ca din moment ce acoperi secretele justitiei si aceste lucruri care nu stiu cat de legale au fost, tot timpul o sa fie un ascendent al cuiva asupra Inaltei Curti, atata timp cat lucrurile daca nu sunt transparente inseamna ca nu sunt OK.

Gabriela Baltag: Nu a fost singura care n-a fost de acord.

Sorina Matei: Si chiar si acum ICCJ respinge foarte putine solicitari de la SRI, in ciuda a ceea ce s-a discutat si s-a descoperit in Romania.

Gabriela Baltag: Era si aceasta solicitarea noastra formulata: sa vedem cate sunt respinse. Era o chestiune... nimic care n-ar fi putut sa fie public. Pentru ca este in interesul nostru sa aflam ce se intampla.

Toate instantele sunt cercetate. Pe diferite domenii. Ca este intr-adevar un compartiment mai aparte este adevarat. Dar pentru toate sunt judecatori, inspectori care au astfel de abilitare si pot face astfel de verificari. Adica nimic nu este de neverificat. A lasa impresia societatii ca ceva din justitie nu poate fi controlat, in sensul bun al cuvantului (adica sa vedem cum functioneaza; nu altfel) ar fi o greseala. Si cred ca noi suntem primii care afectam imaginea justitiei daca lasam sa se inteleaga asa. Dar eu cred ca vom gasi solutii si vom deschide si aceasta zona care intr-adevar are retinerile ei. N-a fost obisnuita pana acum, ca nimeni nu a cercetat aceasta zona. Pare de neatins, dar eu cred ca vom avea success. Sper ca vom avea succes si cat mai repede”.