Luarea de mita, darea de mita, abuzul in serviciu, spalarea banilor sau falsul intelectual nu sunt infractiuni care sa justifice dorinta arzatoare a procurorilor de a trimite dupa gratii persoanele care au savarsit aceste fapte. In cazul unor astfel de infractiuni este suficienta masura arestului la domiciliu sau chiar a controlului judiciar, atat timp cat persoanele in cauza nu se mai afla in functiile in care au comis faptele. Aceasta este concluzia care reiese din incheierea judecatorului Antik Levente (foto) de la Curtea de Apel Oradea, in care a statuat ca nu se impune mentinerea masurii arestului preventiv in cazul a zece cadre medicale acuzate de infractiunile mai sus enumerate. Decizia a dat nastere unor cotroverse in randul opiniei publice, in majoritate nemultumita ca medicii, care nu mai ocupa functiile, nu se afla dupa gratii, ci in arest la domiciliu. Cu toate acestea, apreciem ca hotararea este una corecta, atat timp cat, asa cum evidentiaza insusi judecatorul in incheierea penala nr. 69/DLC/2015 pronuntata in dosarul nr. 2223/111/2015 in data de 17 iulie 2015, in Romania actuala cazurile de viol, omor, trafic de droguri sau alte infractiuni similare care au consecinte grave si serioase tulbura in mod real ordinea si linistea publica.

Judecatorul Antik Levente: "Nu este etic, moral si echitabil ca un organ de urmarire penala sa instrumenteze o cauza despre care ar sti ca nu intra in competenta sa materiala, dupa care sa solicite luarea celei mai grave masuri preventive"

Hotararea pronuntata de judecatorul Antik Levente de la Curtea de Apel Oradea este cu atat mai interesant cu cat in cuprinsul acesteia sunt aduse critici procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor, in sensul in care acestia, refuzand sa coopereze cu Directia Nationala Anticoruptie, au ales sa instrumenteze o cauza care ar putea sa nu intre in competenta sa materiala. In incheiere, judecatorul Antik evidentiaza ca procurorii PT Bihor au institutit maura asiguratorii asupra bunurilor inculpatilor pentru o valoare care se ridica la ordinul sutelor de mii de euro, desi, atentie, in referatul cu propunerea de arestare preventiva au sustinut ca valoarea mitei nu depaseste valoarea de 10.000 euro.

In cuprinsul incheierii, judecatorul Antik sustine ca temeiurile ce au determinat arestarea preventiva a celor cinci medici si a celor cinci asistenti subzista, precizand ca "s-au circumstantiat, agravandu-se in raport de noile acte materiale descrise in propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive, tinand seama ca durata activitatii infractionale este mai mare decat cea constata intial".

Cu toate acestea, dupa un anumit timp, masura nu mai este suficienta, iar autoritatile trebuie sa justifice cu motive pertinente si probe clare privarea de libertate.

Mai mult, judecatorul Antik Levente argumenteaza inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura arestului la domiciliu si prin aceea ca starea de fapt de care sunt acuzate cadrele medicale este una de notorietate "si totusi tolerata de autoritati", stiindu-se si ca "cei 10 inculpati sunt doar o parte a acestui mecanism".

Facem precizarea ca cinci medici de la Serviciul de Expertiza Medicala respectiv Vasile Salajan, seful Serviciului si colegii acestuia Anca Domnica Grigorescu, Ovidiu Plesa, Emilia Mariana Cun, Ana Gut, precum si asistentii Ioana Precup, Monica Teodora Ignat, Ladislau Johannis Pelle, Violeta Dorina Cosa si Gianina Mihaiela Adriana Tigan au fost arestati in data de 17 iunie 2015, fiind acuzati ca au conditionat emiterea deciziilor de acordarea a pensiilor de invaliditate de remiterea unor sume de bani, care de cele mai multe ori era echivalenta cu pensia pe o luna. Anchetatorii au stabilit ca au existat cazuri cand astfel de decizii de pensionare au fost emise catre persoane care nu aveau probleme de sanatate. In urma monitorizarii medicilor, anchetatorii au stabilit ca acestia luau spaga constant, fiind creat un mecanism de fraudare la care au aderat in timp mai multe cadre medicale de la alte unitati medicale. Procurorii au stabilit astfel ca dintr-un total de 738 de persoane care au intrat in cabinetele medicale ale acestora in decurs de doua saptamani, 733 au dat spaga pentru a obtine anumite beneficii medicale.

Prezentam in continuare pasaje din incheierea din data de 17 iulie 2015 a judecatorului Antik Levente de la Curtea de Apel Oradea in dosarul nr. 2223/111/2015:

"Judecatorul de drepturi si libertati de la Curtea de Apel Oradea va retine intai ca in cauza, asa cum s-a aratat si in incheierea atacata, temeiurile ce au determinat arestarea preventiva a tuturor celor 10 inculpati subzista si, mai mult de atat, s-au circumstantiat, agravandu-se, in raport de noile acte materiale descrise in propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive, tinand seama ca durata activitatii infractionale este mai mare decat cea constata initial, la data formularii propunerii de arestare preventiva.

De asemenea, se apreciaza ca in cauza exista probe de natura sa convinga un observator obiectiv, in sensul art. 5 par. 1 lit. C din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale cu privire la existenta unei banuieli rezonabile ca inculpatii au comis infractiunile pentru care sunt cercetati si cu privire la care s-au pus in miscare actiunea penala, de altfel mai multi dintre acestia recunoscand deja savarsirea faptelor penale. (...)

Totodata, in cauza CEDO McKay c/a Regatului Unit s-a retinut ca persistenta suspiciunilor rezonabile ca persoana arestata a comis o infractiune este o conditi sine qua non pentru justificarea mentinerii in detentie. Totusi, dupa un anumit timp, aceasta nu mai este suficienta, autoritatile trebuind sa stabileasca daca alte motive justifica privarea de libertate. Atunci cand aceste motive se dovedesc pertinente si suficiente, trebuie sa se verifice, in plus, daca autoritatile trebuie sa stabileasca daca alte motive pertinente justifica privarea de libertate. Atunci cand aceste motive se dovedesc pertinente si suficiente, trebuie sa se verifice, in plus, daca autoritatile competente au depus o diligenta deosebita in urmarea procedurilor.

Judecatorul de drepturi si libertati va retine sub acest aspect ca, pe durata celor 30 de zile de arest preventiv, s-a procedat doar la exploatarea unei parti din inregistrarile video, audio si ambientale si ca activitatile la care se face referire in propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive vor presupune, in mod cert, o durata mare de timp.

Pe de alta parte, asa cum s-a aratat si in incheierea judecatorului de drepturi si libertati prin care s-a mentinut incheierea de arestare preventiva, ar fi fost necesar ca organele de urmarire penala sa faca urgent o evaluare concreta a valorii totale a obiectului mitei, in raport de imprejurarea ca in speta este aproape sigur ca aceasta sa depaseasca suma de 10.000 euro, conditii in care, tinand seama de dispozitiile art. 13 alin. 1 din OUG nr. 43/2000, competenta de solutionare a cauzei ar reveni DNA – Serviciul Teritorial Oradea, institutie care functioneaza pe langa Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (iar actele de urmarire penala sunt efectuate de catre procurori cu acedt grad profesional), considerent pentru care sesizarile adresate instantei ar putea fi nelegale.

Astfel, organele judiciare penale sunt repartizate dupa criteriile de competenta prevazute de lege asupra anumitor infractiuni sau anumitor acte ori masuri dintr-o anumita faza a procesului penal iar determinarea concreta a competentei materiale inseamna precizarea cauzelor penale ce intra in sfera de competenta a fiecarui organ judiciar in parte.

In functie de gravitatea obiectiva a infractiunii se stabileste competenta materiala a organelor de urmarire penala, iar normele ce reglementeaza competenta materiale a normelor imperative.

Intr-adevar, suntem in prezenta unei nulitati absolute doar in cazul in care judecata este efectuata de o instanta inferioara celei legal competente, actualul Cod de procedura penala nu mai sanctioneaza cu nulitatea absoluta incalcarea normelor referitoare la competenta materiala sau personala a organelor de urmarire penala, in privinta acestora putandu-se retine incidenta nulitatii relative, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 282 Cod procedura penala.

Cu toate acestea, judecatorul de drepturi si libertati va retine ca, potrivit art. 58 Cod procedura penala, organul de urmarire penala este dator sa-si verifice competenta imediat dupa sesizare, iar daca constata ca nu este competent trebuie sa trimita cauza de indata procurorului competent, mai ales ca in speta de fata competenta ar reveni unui organ specializat aflat pe o linie ierarhica superioara care instrumenteaza cauza.

Mai mult decat atat, in speta s-a invocat exceptia necompetentei materiale a organelor de urmarire penala, inclusiv cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva, exceptie care a fost reiterata cu ocazia solutionarii propunerii de prelungire a arestarii preventive si a fost respinsa de catre Tribunalul Bihor pentru motivul ca nu s-a dovedit existenta unei vatamari procesuale. (...)

In speta, astfel cum a sustinut aparatorul ales al unora dintre inculpatii contestatori, interesele partilor sunt lezate prin efectuarea urmaririi penale de catre un organ necompetent, in raport de imprejurarea ca DNA este o structura specializata in instrumentarea unor infractiuni de coruptie si ca, tocmai aceasta specializare, ierarhie in cadrul Ministerului Public, precum si mijloacele de care dispune, ar permite desfasurarea cu celeritate a anchetei. (...)

Altfel zis, nu este etic, moral si echitabil ca un organ de urmarire penala sa instrumenteze o cauza despre care ar sti ca nu intra in competenta sa materiala, dupa care sa solicite luarea celei mai grave masuri preventive, avand aparent o scuza ca, actele de urmarie penala pe care le-ar efectua ar fi aproape imposibil de desfiintat in conditiile in care partea nu ar reusi sa dovedeasca existenta unei vatamari procesuale care intervine in cazul nulitatii relative. Dimpotriva acceptarea si perpetuarea acestei situatii incerte privind valoarea mitei si implicit a competentei organului de urmarire penala, tinde sa transforme succesul Ministerului Public intr-un esec care ar trebui evitat, mai ales ca in cauza se pune in discutie luarea si prelungirea arestarii preventive. In plus, vazand amploarea fenomenului infractional, Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor ar fi trebuit sa coopereze de la inceput cu DNA-Serviciul Teritorial Oradea, aspect care rezulta din practica depusa la dosar unde pentru aproximativ 250 de acte materiale de luare de mita in forma continuata -DNA a dispus trimitera in judecata sub control judiciar a doi medici de la Cabinetul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Lehliu-Gara. (...)

Se concluzioneaza ca, probatoriul administrat si expus sumar in incheierea contestata face verosimila banuiala legitima ca inculpatii din prezenta cauza ar fi comis infractiunile puse in sarcina acestora, insa intrucat organul de urmarire penala a institutit masuri asiguratorii asupra bunurilor inculpatilor pentru o valoare de ordinul sutelor de mii de euro, desi in referatul cu propunere de luare a masurii arestarii preventive se sustine ca valoarea mitei nu depaseste la momentul actual 10.000 euro si vazand sustinerile partilor, informatiile aparute in presa, datele si actele materiale noi, calculele sumare facute de catre instanta, precum si dispozitiile art. 13 alin. 1 lit.a din OUG nr. 43/2002 procurorul urmeaza sa stabileasca in concret si urgent valoarea mitei, astfel incat odata cu eventuala sesizare a judecatorului in vederea prelungirii masurii preventive, dupa caz, competenta organelor de urmarire penala sa nu mai fie pusa in discutie de catre aparare. (...)

In ceea ce priveste mediatizarea acestei cauze, se retine ca jurisprudenta CEDO a statuat ca, aparitia repetata in presa a unor fapte antisociale aflate in faza de urmarire penala, precum si comentariile facute pe marginea acestei chestiuni poate duce la incalcarea prezumtiei de nevinovatie, formadu-se in constiinta publicului imaginea dorita de catre mass-media, motiv pentru care se recomanda ca articolele de presa sa se limiteze la comunicatele de presa efectuate de catre Ministerul Public.

Pe de alta parte, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca in mod corect s-a retinut prin incheierea contestata ca, dupa executarea duratei initiale de 30 de zile a masurii arestarii preventive si dupa atestarea de catre organele judiciare a promptitudinii reactiei specifice in cazul descoperirii unor infractiuni de coruptie prin luarea cele mai drastice masuri preventive, analiza oportunitatii prelungirii acesteia impune o noua analiza atat a gravitatii faptelor comise de inculpati, cat si al caracterului rezonabil al masurii. Sub aspectul analizei gravitatii infractiunilor ce li se imputa inculpatilor, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca nu este necesara efectuarea unei distinctii intre activitatea inculpatilor care au calitatea de medici si cei care au calitatea de asistenti, tinand seama de faptul ca activitatea infractionala ar fi fost una "de echipa". (...)

In speta, judecatorul de drepturi si libertati va constata ca, in raport de circumstantele personale ale inculpatilor nu exista riscul sustragerii acestora de la urmarire penala sau de la judecata si nici al exercitarii unei presiuni asupra martorilor sau de alterare a probelor.

Mai mult de atat, cu privire la riscul de presiune asupra martorilor sau de alterare a probelor, judecatorul de drepturi si libertati va retine ca acestea sunt sanctionate cu inlocuirea masurii arestului la domiciliu cu cea a arestarii preventive.

Cat priveste pericolul pentru ordinea publica, judecatorul de drepturi si libertati va retine ca, intr-adevar, in raport de natura infractiunilor de care sunt acuzati inculpatii si desumele ce se sustine ca ar fi fost primite cu titlu de mita, impactul si rezonanta sociala sunt mari.

Cu toate acestea, nu se poate omite faptul ca, intr-adevar, aceasta stare de fapt a fost de notorietate si totusi tolerata de autoritati, desi se stia faptul ca o buna parte a populatiei beneficiaza pe nedrept de pensii de boala si, de asemenea, nici faptul ca, asa cum de altfel s-a retinut si in referatul cu propunere de prelungire a masurii arestarii preventive, acest mecanism fraudulor a depins nu doar de cei 10 inculpati, ci si de intermediarii care i-au ajutat si cu privire la care urmeaza sa fie extinse cercetarile, ca de altfel si fata de medicii care au emis documentele medicale fictive pentru pensionarea de invaliditate cu privire la care, de asemenea, urmeaza sa fie extinse cercetarile.

Altfel zis, mentinerea celor mai grave forme de masuri preventive nu este atat de justificata in cazul unor fapte notorii despre care chiar Ministerul Public afirmase ca se identifica in speta de fata,spre deosebire de alte fapte sociale grave (omor, viol, trafic de droguri, etc.) despre care publicul nu are cunostinta si care la un moment dat ies la iveala cu consecinta serioase si imediate privind tulburarea ordinii publice. (...) ...Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca, in actualul stadiu procesual, tinand seama de circumstantele concrete ale cauzei, precum si de imprejurarea ca cei 10 inculpati sunt doar o parte a acestui mecanism, masura arestului la domiciliu va fi suficienta pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal.

Mai este de precizat ca, de altfel, inculpatii au fost sanctionati moral, mediatizarea cauzei fiind de natura a supune oprobiului public comportamentul acestora si, mai mult de atat, acestia au sustinut ca nu doresc sa mai exercite functia de care s-ar fi folosit pentru comiterea infractiunilor si asa cum s-a aratat mai sus, o eventuala recupere a prejudiciului ar fi asigurata ca urmare a instituirii sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatilor. (...)

Intr-adevar, faptele ce li se imputa inculpatilor sunt grave, dar continuarea privarii de libertate a acestora nu mai este necesara in acest moment procesual pentru a asigura buna desfasurare a urmaririi penale, fiind suficienta masura arestului la domiciliu care va asigura atat participarea inculpatilor la actele de urmarire penala cat si fiabilitatea procedurii, tinand seama de obligatiile ce vor fi instituite in sarcina acestora, inclusiv aceea de a nu comunica intre ei si nici cu alti participanti la comiterea infractiunilor ce fac obiectul cauzei penale".

*Cititi aici incheierea Curtii de Apel Oradea

*Cititi aici referatul procurorilor de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor

Sursa foto: ebihoreanul.ro