Judecatorul Adrian Bordea si procurorul Gheorghe Muscalu vor preda in curand mandatul de presedinte, respectiv, de vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. In sedinta de plen de marti, 6 ianuarie 2015, membrii CSM vor decide prin vot secret cine va conduce Consiliul in urmatoarele 12 luni. Daca in privinta functiei de vicepresedinte al CSM lucrurile sunt clare, deoarece nimeni nu s-a incumetat sa il concureze pe procurorul Bogdan Gabor, pentru sefia Consiliului exista o lupta in doi, aparent echilibrata, intre judecatorii Alexandru Serban (foto 1) si Marius Tudose (foto 2). Prin obiectivele si prioritatile fixate, dar si prin solutiile propuse in cele doua proiecte pe alocuri convergente, candidatii tradeaza viziuni divergente. Este astfel de asteptat o polarizare a plenului, asa cum s-a mai intamplat, dar si un vot extrem de strans.

Iata in continuare cele mai relevante pasaje din cele doua proiecte, pe care le prezentam in ordinea in care acestea au fost publicate pe site-ul CSM.

Prezentam pasaje din Proiectul de candidatura al judecatorului Alexandru Serban:

"Apararea independentei justitiei si a magistratilor presupune o reactie rapida a Consiliului impotriva oricaror atacuri si imixtiuni. Rapiditatea este de maxima importanta, deoarece hotararea pe care o adopta Plenul Consiliului in astfel de situatii, doar prin ea insasi, nu are o eficienta deosebita, neimpunand vreo sanctiune efectiva. Solutia ar fi o reactie publica imediata a conducerii Consiliului, urmata de sesizarea Inspectiei Judiciare pentru a efectua verificari, iar aceste verificari sa se efectueze cu maxima celeritate, asa cum s-a procedat de altfel in anul 2014. (...)

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa actioneze prompt in sensul descurajarii oricarei tendinte a guvernului sau administratiei de ingerinta in independenta justitiei. Sub acest aspect, Presedintele CSM va trebui, in continuare, sa sesizeze Curtea Constitutionala, in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, atunci cand situatia o va impune.

Consolidarea integritatii sistemului judiciar, atat in ansamblu, cat si la nivel individual, a magistratilor, trebuie, de asemenea, sa ramana o prioritate a CSM. In acest domeniu, un rol important ii revine si Institutului National al Magistraturii, care, prin formarea initiala si continua in aceasta materie, poate contribui la dezvoltarea unei culturi a integritatii.

Totodata, pentru a avea o justitie eficienta si responsabila, este nevoie de o evaluare obiectiva a magistratilor, care sa permita imbunatatirea activitatii acestora. In acest sens, sustin necesitatea modificarii si completarii Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si a Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa se implice activ in evaluarea implementarii noilor coduri. (...) Concluziile acestei evaluari vor fi comaparate cu studiile de impact realizate anterior intrarii in vigoare a actelor normative mentionate, pentru a vedea in ce masura constatarile din acele studii au fost realiste si daca mai pot constitui o baza serioasa de discutii.

De asemenea, sub acest aspect, se impune urmarirea efectelor pe mai multe planuri: resurse umane, resurse materiale, dificultati punctuale de aplicare si de interpretare a noilor norme, inclusiv efectele deciziilor Curtii Constitutionale de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate. De exemplu, in raport de Deciziile nr. 599/2014 si nr. 641/2014 ale Curtii Constitutionale, activitatea instantelor va fi semnificativ afectata, atat sub aspectul cheltuielilor, cat si sub cel al organizarii efective. Astfel, ambele decizii anterior mentionate impun modificari legislative prin care sa fie consacrata contradictorialitatea si oralitatea procedurii de camera preliminara, in fond si in contestatie, respectiv, ale procedurii de solutionare a plangerii impotriva solutiilor de netrimitere in judecata dispuse de procuror. In consecinta, este evidenta necesitatea identificarii de solutii pentru asigurarea salilor de sedinta si a personalului corespunzator, luand in considerare si imperativul respectarii termenului rezonabil al procedurilor in procesul penal.

Gestionarea resurselor umane, in special in ceea ce priveste judecatorii si procurorii, constituie o alta preocupare importanta a Consiliului. (...) O atentie deosebita trebuie acordata procedurilor de redistribuire a posturilor vacante de judecatori de la instantele cu o incarcatura de dosare mai mica la instantele aglomerate. Criteriile elaborate prin Hotararea nr. 1114/2012 a Plentului CSM si procedura aprobata prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 1133/2014 constituie instrumente extrem de utile pentru echilibrarea schemelor de personal ale instantelor judecatoresti.

Suplimentarea posturilor de judecatori va trebui solicitata doar dupa ce analiza va demonstra ca este cu adevarat necesara, urmarindu-se cu prioritate repartizarea judicioasa a posturilor deja existente intre instante si, in cadrul acestora, intre sectii.

Aceeasi abordare este fireasca si in situatia posturilor de procuror, cu observarea, desigur, a specificului activitatii parchetelor.

Sustin in continuare ideea degrevarii judecatorilor de unele atributii nejurisdictionale (...) atributii ce nu sunt legate direct de activitatea de judecata. Pe aceasta linie, consider ca trebuie continuat proiectul privind transferul sarcinilor administrative de la judecatori la grefieri prin redefinirea statutului functiei de grefier cu studii superioare juridice si a competentelor acestuia, dupa operarea modificarilor legislative necesare.

Foarte importanta va fi transparenta si asigurarea desfasurarii in conditii de obiectivitate a concursurilor, examenelor si procedurilor de ocupare a unor functii de conducere ce vor fi organizate de CSM in anul 2015: procedura de ocupare a functiei de presedinte al Sectiei penale a ICCJ, concursul de promovare in functia de judecator la ICCJ, avizarea candidaturii pentru functia de procuror sef al DIICOT, concursurile pentru promovarea in functii de executie si, respectiv, pentru numiri in functii de conducere la instante si parchete, concursul pentru ocuparea functiilor de inspector-sef si inspector-sef adjunct al Inspectiei Judiciare, concursurile de admitere la INM si la SNG. (...)

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa sprijine in continuare, in calitatea sa de membru fondator al Fundatiei Institutul Roman pentru Informatii Juridice (ROLII), activitatea de publicare a hotararilor judecatoresti (dupa anonimizarea datelor cu caracter personal) pe o pagina de internet care sa poata fi accesata gratuit de catre public. Beneficiile principale urmarite sunt transparenta actului de justitie si realizarea unei practici judiciare unitare.

Unificarea practicii judiciare este, in cea mai mare masura, rolul ICCJ (...) CSM se poate insa implica si el in acest domeniu. Una dintre modalitati este publicarea hotararilor judecatoresti, amintita mai sus. O alta discutie de actiune o constituie sprijinirea organizarii de catre INM a seminariilor dedicate unificarii practicii judiciare si a intalnirilor periodice ale presedintilor de sectii ale curtilor de apel.

In luna decembrie 2014, Plenul CSM a avizat Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020. Una dintre cele mai importante probleme abordate in aceasta strategie este consolidarea institutionala a sistemului judiciar, recunoscandu-se ca aceasta nu este posibila fara investitii solide in domeniul justitiei, indeosebi in infrastructura fizica a instantelor si parchetelor. Aceasta trebuie sa constituie nu numai preocuparea Ministerului Justitiei, ci si a Consiliului, care se poate implica in identificarea prioritatilor din acest domeniu.

In ceea ce priveste Inspectia Judiciara, este necesara, in primul rand, remedierea deficientelor cadrului legislativ actual (...) Foarte importanta este cresterea promptitudinii si a celeritatii in efectuarea lucrarilor, indeosebi in domenii precum raspunderea disciplinara si apararea independentei si a bunei reputatii a magistratilor, tocmai pentru a demonstra sensibilitate la reactia publica si pentru a dezvolta increderea in integritatea sistemului judiciar. (...)

Consider ca ar fi utile intalniri periodice intre Sectia pentru judecatori a Consiliului si Directia de inspectie judiciara pentru judecatori, respectiv, intre Sectia pentru procurori a Consiliului si Directia de inspectie judiciara pentru procurori, in vederea armonizarii prioritatilor si a liniilor de actiune.

Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri sunt institutii care, potrivit legii, isi desfasoara activitatea sub coordonarea CSM. In colaborare cu conducerea acestora, accentul trebuie pus in continuare pe formarea profesionala in domeniul noilor coduri, organizarea in conditii corespunzatoare a concursurilor si a examenelor, organizarea de activitati de formare in domeniul eticii si al deontologiei, cresterea numarului de formatori cu norma intreaga. Apreciez ca trebuie extinsa in continuare activitatea Institutului in domeniul dezvoltarii personale, al comunicarii si al implicarii auditorilor in activitati in domenii conexe dreptului.

In ipoteza unei eventuale revizuiri a Constitutiei, sunt necesare cateva modificari ale dispozitiilor referitoare la CSM. Ar fi benefic un mai puternic accent pe atributiile sectiilor Consiliului referitoare la cariera judecatorilor, respectiv, a procurorilor, la evaluare si la examenele judecatorilor si procurorilor, urmand ca Plenul sa pastreze in principal atributii in domeniul organizarii si functionarii instantelor si parchetelor, admiterii in magistratura, formarii profesionale.

De asemenea, consider ca trebuie eliminat caracterul secret al votului in Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a se asigura o mai mare responsabilitate a membrilor Consiliului.

Nu in ultimul rand, s-ar impune clarificarea problematicii raspunderii membrilor Consiliului si a posibilitatii revocarii acestora, avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 196/2013.

Pe plan extern, Consiliul Superior al Magistraturii va continua participarea activa la grupurile de lucru ale Retelei Europene a Consiliilor Judiciare (ENCJ). Cea mai importanta activitate in acest domeniu o constituie coordonarea, alaturi de consiliile judiciare din Olanda, respectiv, din Anglia si Tara Galilor, a proiectului ENCJ 'Independenta si responsabilitatea sistemului judiciar'. (...)

De maxima importanta este continuarea realizarii masurilor ce revin Consiliului pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Mecanismul de Cooperare si Verificare, o parte dintre acestea regasindu-se, de altfel, in cadrul prezentului proiect (dezvoltarea proiectului ROLII/Jurindex in vederea unificarii jurisprudentei, mentinerea calitatii concurentei in procedura de promovare in functia de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, evaluarea efectelor noilor coduri, volumul de munca in instante si parchete, monitorizarea reformei judiciare prin crearea unui grup de larga reprezentare). (...)

Totodata, capacitatea institutionala interna poate fi imbunatatita printr-o mai buna organizare a compartimentelor de lucru ale Consiliului, dar si printr-o comunicare adecvata a acestora cu instantele si parchetele.

Mai trebuie elaborate unele reglementari pentru domenii care, pana acum, nu au fost acoperite, cum ar fi cele privind sanctionarea disciplinara a personalului din aparatul propriu al CSM. De asemenea, desi in anul 2014 au fost adoptate regulamentele privind evaluarea si promovarea personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, in anul 2015 este necesara organizarea unui astfel de concurs de promovare.

Sustin in continuare cresterea transparentei activitatii Consiliului, atat fata de sistemul judiciar, cat si fata de societatea civila.

Imi propun sa implementam votul electronic, intai la sedintele sectiilor, apoi - in functie de rezultate - si la sedintele Plenului, in scopul usurarii activitatii acestora, dar si pentru eliminarea sincopelor de organizare. (...)

Trebuie consolidata legatura Consiliului cu societatea civila, prin participarea la intalniri cu reprezentanti ai acesteia.

Nu in ultimul rand, se impune dezvoltarea relatiei cu mass-media. Aceasta ne va ajuta la formarea unei imagini obiective asupra sistemului si nevoilor justitiabilului".

Prezentam pasaje din Proiectul de candidatura al judecatorului Marius Tudose:

"Prioritati ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2015:

I. Consolidarea institutionala a autoritatii judecatoresti, prin

1. Intarirea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar cu respectarea actualitatii principiilor si predictibilitatii normelor

a.Se impune reluarea si intensificarea demersurilor necesare initierii, de catre ministrul Justitiei, a procedurilor de modificare legislativa in legatura cu propunerile formulate de Consiliu in perioada 2011-2014 sau cele impuse prin decizii ale Curtii Constitutionale, precum si reevaluarea, in termeni de actualitate, a legilor justitiei (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar si Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii), precum si a Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din instante si parchete, in vederea propunerii de noi modificari legislative care sa asigure atat nevoia de acuratete si predictibilitate, cat si punerea in acord cu realitatile din sistem. Propunerile trebuie sa urmareasca imbunatatirea statutului magistratilor si grefierilor, a modalitatilor de recrutare, evaluare si promovare a judecatorilor si procurorilor, dar si delimitarea clara a atributiilor in cadrul institutiilor sistemului judiciar, inclusiv a celor administrative. (...)

Voi urmari consolidarea colaborarii interinstitutionale, in cadrul careia Consiliului Superior al Magistraturii ii revine si rolul de catalizator al dialogului intre profesionistii sistemului si Ministerul Justitiei, in cadrul Grupului de lucru pentru implementarea codurilor, precum si in cadrul mai larg oferit de Grupul de lucru interinstitutional pentru accelerarea implementarii obiectivelor de referinta prevazute in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. (...)

b.Desi este consacrata in art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind oprganizarea judiciara, ramane, in continuare, o provocare de maxima urgenta si importanta trecerea atributiilor Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecatoriilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar si introducerea asigurarii profesionale a magistratilor. (...)

c.Continuarea procesului, demarat in 2011, de rationalizare a instantelor si parchetelor prin redesenarea hartii administrative judiciare, in vederea eficientizarii si cresterii calitatii actului de justitie, fie prin rearondare administrativ judiciara (...), fie prin desfiintarea de instante si parchete. Apreciez ca activitatile desfasurate si masurile adoptate in 2011, precum si avizul dat de Plenul CSM, prin Hotararea nr. 548/2013, pentru desfiintarea si/ sau rearondarea unui numar de 30 de instante si parchete reprezinta doar o etapa a unui proces care trebuie continuat si dimensionat cu realism. Insist pentru actualitatea acestui proiect si din perspectiva constantei cu care Comisia Europeana a recomandat restructurarea instantelor si parchetelor, precum si refacerea echilibrului dintre numarul de angajati si volumul de munca, ca elemente fundamentale ale reformei sistemului judiciar din Romania.

2. Consolidarea institutionala a Consiliului Superior al Magistraturii si a institutiilor coordonate, in acord cu prioritatile imediate, dar si cu obiectivele asumate de Romania, pe plan european

a.Dezvoltarea capacitatii institutionale a CSM, INM si SNG, prin promovarea unui management strategic, abordarea problemelor in mod coordonat si utilizarea optima a resurselor disponibile, dar, mai ales, prin dezvoltarea unei culturi organizationale orientate spre actiuni de tip rezultat. (...) INM trebuie sa formeze, in primul rand, atitudini, si apoi, aptitudini.

Un alt obiectiv important al formarii profesionale este acela al dezvoltarii unei culturi a echipei magistrat-grefier si, in acest sens, atat INM, cat si SNG trebuie sa intensifice cooperarea prin programe de formare comune, mixte, care sa permita proiectarea si chiar simularea de activitati in format echipa.

b.Sustinerea consolidarii independentei Inspectiei Judiciare (...) iar in acest context:

-identificarea, reglementarea si valorificarea unei cai efective de sanctionare a incalcarilor sau atingerilor aduse independentei, impartialitatii si reputatiei magistratilor, constatate prin hotarari ale Plenului CSM. Istoria recenta a justitiei romane a dovedit ca mecanismele reglementate de aparare a acestor principii au o eficienta relativa si un diminuat efect persuasiv. Sanctiunea morala, fie aceasta si publica, este usor tolerata si repede uitata de actant, cat si de societate, iar recidivele sunt la ordinea zilei. In acest context, consider ca se impune reluarea unor analize si dezbateri pe aceasta tema, inclusiv intr-un cadru extins, CSM-IJ-sistem judiciar-societate civila-institutii de presa, astfel incat sa putem genera un mecanism de aparare eficient si efectiv.

-analiza aprofundata a actiunilor disciplinare deduse in fata sectiilor CSM si aplicarea cu fermitate a solutiilor de sanctionare.

c.Intarirea cooperarii cu celelalte institutii ale statului, valorificand cadrul legal in vigoare, bunele practici si bunele intentii, intr-un demers conjugat si democratic de sustinere, coordonare si concertare in vederea indeplinirii obiectivelor institutionale. (...)

d.Consolidarea integritatii sistemului judiciar, atat in ansamblu, cat si la nivel individual, prin cresterea transparentei, dezvoltarea unei culturi a integritatii prin formarea initiala si continua in acest domeniu, promovarea standardelor etice profesionale. In legatura cu acest obiectiv, cuprins, de altfel, si in 'Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020', imi propun sa facem o dezvoltare suplimentara, avand in vedere realitatile din sistem, si anume, gandirea si elaborarea unui Cod de etica pentru magistrati (...) un set de norme morale, nu numai deontologice, pentru ca fara repere morale, nu putem vorbi de o deontologie autentica, si fara deontologie, nu exista profesionism.

II. Consolidarea componentei de 'cooperare' din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare instituit de Comisia Europeana si deplasarea 'centrului de greutate' dinspre 'verificare' catre 'cooperare'.

Este necesara consolidarea atitudinii proactive a CSM si a institutiilor sistemului judiciar roman in dialogul cu institutiile europene, prin prezentarea progreselor reale, semnificative, raportate la cele patru brenchmark-uri. Componenta de 'cooperare' trebuie sa ramana ca prioritara, lasand in plan secund aspectele de 'verificare'.

Realitatile percepute direct de sistem si profesionisti, dar si regasite in rapoartele de evaluare recente, confirma consumarea istorica a unor etape si pozitionarea ferma si ireversibila a sistemului judiciar pe pozitii de egalitate de standarde, principii si actiuni cu celelalte sisteme judiciare europene.

Calibrarea relatiei sistemului judiciar roman cu Mecanismul instituit de Comisia Europeana in termeni de parteneriat este reclamata nu numai de durata relativ mare a perioadei de monitorizare, cat mai ales de evolutiile constante in rapoartele Comisiei. Epoca pionieratului a fost depasita odata cu progresele inregistrate, cu maturizarea institutionala a sistemului judiciar si cu exersarea unei justitii unitare si efective. (...)

In acelasi timp, CSM va trebui sa-si afirme pozitia si contributia la noile mecanisme de monitorizare instituite de Comisia Europeana, in ultimul timp, pentru toate statele membre. Spre exemplu, in ceea ce priveste evaluarea eforturilor anticoruptie in cadrul UE si a politicilor de prevenire si combatere a coruptiei, in corelatie, desigur, cu principalele aspecte de competenta CSM, a instantelor si parchetelor, cuprinse in Strategia Nationala Anticoruptie (SNA). Ïn acest sens, participarea activa la platforma SNA, dedicata institutiilor sistemului judiciar, trebuie sa ramana o prioritate pe agenda Consiliului.

Reprezinta, de asemenea, o prioritate, raportarea activitatii CSM si a sistemului judiciar roman, in termeni de eficienta, in cadrul oferit de unele initiative recente ale Comisiei Europene. Avem in vedere, spre exemplu, instrumentul util de analiza si schimb de bune practici oferit de EU Justice Scoreboard (2013, 2014).

In fine, am in vedere, in continuare, valorificarea in cadrul comisiilor de lucru ale CSM, a datelor si analizelor extrem de utile oferite de initiativele deja 'clasice' ale Consiliului Europei, prin comitetele sale, precum CEPEJ, GRECO, Moneyval etc. In acest context, va fi sustinuta participarea magistratilor romani, in calitate de experti sau de invitati, la comitetele de experti, grupurile de lucru si reuniunile tematice ale Consiliului Europei si ale institutiilor UE.

In subsidiar, implicarea activa a CSM in activitatile si proiectele Retelei Europene a Consiliilor Judiciare valideaza recunoasterea si consacrarea unui parteneriat institutional european care merita consolidat in viitor si extins prin proiecte integratoare nu numai la nivel de consilii judiciare, ci si la nivel de sisteme judiciare.

III. Cresterea transparentei actului de justitie si a capacitatii de comunicare a sistemului judiciar si a Consiliului, prin valorificarea practica, efectiva si nediscriminatorie a legislatiei in vigoare si a normelor secundare prevazute de regulamente si hotarari ale Plenului CSM.

(...) Eforturile de indrumare, reglementare si proiectare a unei interfete transparente si a unei comunicari deschise si efective sunt evidente, insa nu suficiente, sau, mai precis, nu suficient de bine intelese si asumate la nivelul unor instante si parchete si, uneori, nici la nivelul Consiliului.

(...) Am in vedere demararea unui proiect de revigorare a paginii oficiale de internet a CSM, care sa vizeze, in principal, redefinirea domeniilor, a modalitatilor de cautare si accesare a hotararilor sectiilor si plenului CSM, dar si o completare a campurilor asociate cu elemente care sa evidentieze starea fiecarui document, precum si istoricul modificarilor sau completarilor.

O regula de aur a comunicarii institutionale publice este aceea a comunicarii intr-un singur registru, pe o singura voce, corect, consecvent, neechivoc, in legatura cu aspecte asumate institutional, de actualitate si interes pentru public si cu respectarea legislatiei in vigoare. Imaginea publica se construieste prin fapte, nu prin frecventa cu care o institutie sau o persoana apare la televizor ori da declaratii presei.

Consider ca, desi statutul membrului CSM este unul de demnitate publica, in interactiunea publica trebuie sa prevaleze vocatia de magistrat, excesele fiind paguboase, oricare ar fi motivatia. Acestea sunt reperele si limitele in care imi propun sa promovez, prin comunicare publica, Consiliul ca institutie si justitia ca sistem.

In acest sens, pot fi avute in vedere, in continuare, recomandarile formulate de RECJ, care incurajeaza o atitudine activa de comunicare publica a sistemelor judiciare, cu utilizarea tuturor instrumentelor traditionale si moderne, dar institutional (prin intermediul purtatorului de cuvant, al paginilor web si al instrumentelor social media) si, mai putin (in circumstante bine determinate), la nivel individual, tocmai pentru a proteja imaginea si conduita generala a magistratului".

*Cititi aici integral Proiectul de candidatura pentru functia de presedinte al CSM al judecatorului Alexandru Serban

*Cititi aici integral Proiectul de candidatura pentru functia de presedinte al CSM al judecatorului Marius Tudose