Lumeajustitiei.ro a solicitat Biroului de presa al Consiliului Superior al Magistraturii un punct de vedere al vicepresedintei CSM, Oana Schmidt Haineala (foto) referitor la articolul de presa, publicat, la 29 iulie 2012, intitulat: „Oana Haineala si procurorul bacauan Pavel Vasile au pus in carca unui student un omor comis de alcineva. Tanarul a stat nevinovat 13 luni in arest, fiind achitat de toate instantele pe motiv ca nu el a comis fapta. Judecatorii au retinut presiunile procurorilor asupra martorilor”. Desi am cerut explicatii in scris, prin biroul de presa al CSM, pana acum tacere. Punctul de vedere a fost solicitat Oanei Schmidt Haineala, in conditiile in care aceasta, in anul 2005, pe cand era prim-procuror al Parchetului Tribunalului Bacau, a confirmat rechizitoriul procurorului Pavel Vasile, care pentru a-l trimite pe student in judecata sub acuzatia de omor calificat, a comis acte reprobabile, care au fost retinute de magistratii Curtii de Apel Bacau, in decizia nr.158 din 16 decembrie 2008.

Iata cateva dintre abuzurile procurorului Pavel Vasile pe care Lumeajustitiei.ro le-a reamintit vicepresedintei CSM, Oana Haineala, in solicitarea scrisa catre Biroul de presa.

Pentru a-i reaminti fostului prim-procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, Oana Schmidt Haineala, abuzurile pe care le-a facut colegul sau Pavel Vasile si pe care ea le-a confirmat, Lumeajustitiei.ro a rezumat anumite pasaje retinute de judecatorii care au confirmat achitarea, in decizia nr.158 din 16 decembrie 2008 a Curtii de Apel Bacau. Mentionam ca aceste pasaje au fost inserate si in solicitarea adresata CSM, pentru a obtine un raspuns de la Oana Haineala:

-Audierea minorului Costel Zotea caruia i-a dictat ce sa scrie, folosind injurii si amenintari cu puscaria la adresa sa. Acesta era minor, iar in situatia data, anchetatorul nu i-a cerut niciodata sa vina insotit la audieri de unul dintre parinti. In locul parintilor lui Zota, declaratia initiala a fost contrasemnata de un martor asistent, care nu a putut fi identificat;

-Expertiza tehnica a lui Neagu Constantin, care nu avea calitatea de expert in domeniu. Procurorul Pavel Vasile a inlaturat expertiza Laboratorului Judetean Iasi, retinand ca proba legal administrata si corecta in continut este lucrarea intocmita de Neagu Constantin, intrucat ar atesta impactul dintre autoturisme, afirmatie complet falsa, dupa cum a stabilit chiar Tribunalul Bacau, dar si Curtea de Apel Bacau in motivarea hotararii nr.158 din 16 decembrie 2008 a subliniat ca: "afirmatia din rechizitoriu cum ca aceasta expertiza atesta impactul dintre cele doua autoturisme pentru ca pe autoturismul BMW este falsa, avand in vedere ca urmele s-au gasit pe bara din spate, ci nu pe cea din fata stanga a BMW-ului cum s-ar fi intamplat daca ar fi lovit Dacia condusa de victima";

-Cererea lui Nicolae Tigaret care i-a fost respinsa prin ordonanta din 19 noiembrie 2011, pentru efectuarea unei noi experize tehnice, in faza urmaririi penale, dar si respingerea confruntarii cu martorul minor Costel Zotea care ulterior si-a retractat declaratia.

S-ar fi putut ajunge la concluzia nevinovatiei lui Tigaret, inca din faza instructiei penale, daca Haineala ar fi verificat si infirmat abuzurile procurorului Pavel Vasile

Din cauza celor doi procurori, Oana Haineala si Pavel Vasile, Nicolae Tigaret, de 32 de ani, din Bucuresti, absolvent al Universitatii de Arte din Bucuresti, a stat 13 luni in inchisoare, (acuzat ca a tamponat intentionat, pe fondul geloziei, masina fostului prieten al iubitei sale, autoturism, ce in urma impactului, ar fi pierdut controlul si a plonjat intr-un rau). Dupa ani de procese, Nicolae Tigaret a fost achitat, in fond in baza art 10 lit. c) – fapta a fost comisa de o alta persoana. Apelul si recursul parchetului au fost respinse ca nefondate, ramanad astfel in picioare, sentinta de achitare a magistratilor Tribunalului Bacau. La data de 3 mai 2012, victima acestei erori judiciare, Nicolae Tigaret, datorita "suferintelor provocate de privarea de libertate in mod nelegal" a depus la Parchetul General o plangere inregistrata cu nr. 8386 impotriva celor doi procurori, in speranta ca i se va face dreptate. Acesta o considera vinovata, atat pe sefa CSM, Oana Schmidt Haineala, cat si pe procurorul care a instrumentat cazul, Pavel Vasile, “ca ar fi facut acte prin care sa mi se incalce in mod vadit drepturile conferite de normele procedural-penale precum, si dreptul fundamental la aparare”. “Prin confirmarea rechizitoriului a fost posibila trimiterea mea in judecata si scurgerea unui alt interval de timp considerabil pana ce am putut sa imi dovedesc nevinovatia in loc ca la aceasta concluzie sa se ajunga inca din faza instructiei penale”.

Hotararea nr. 158 a CA Bacau: „Daca probele nu exista, si totusi indoiala persista in ce priveste vinovatia, atunci indoiala este „echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie” si deci inculpatul trebuie achitat”

Iata cum a motivat magistratii Curtii de Apel Bacau decizia nr.158 din 16 decembrie 2008, prin care au hotarat respingerea ca nefondat a apelului Parchetului, mentinand solutia instantei de fond, in temeiul art 379 pct1 lit.b C.p.p: „In fata instantei, martorul Zota Costel nu a mentinut declaratiile de la urmarirea penala, aratand ca a fost insultat de procuror si amenintat, ca la prima declaratie nu a fost prezenta mama sa, iar a doua declaratie a fost luata, de asemenea in lipsa mamei, care a fost adusa ulterior sa semneze. In fata instantei, martorul declara ca nu a vazut „Dacia” decat cand era cazuta in rau, ca a auzit o bufnitura, ca nu a mai vazut alceva, iar distanta de la bar pana la pod este de 300 de metrii. A mai aratat ca si cu ocazia luarii declaratiei si a procesului-verbal de conducere in teren amintit mai sus a relatat doar cele relatate in instanta, dar procurorul i-a dictat continutul declaratiei. Din coroborarea declaratiilor martorului Zota Costel, instanta de fond a retinut ca declaratia data in fata instantei reprezinta adevarul, avand in vedere cele relatate cu ocazia conducerii in teren, care se coroboreaza cu declaratia filmata pe caseta video din care se constata ca martorul nu a afirmat ca ar fi vazut cum autoturismul BMW ar fi lovit „Dacia”, condusa de victima Lacatusu Octavian (...) In faza de urmarire penala, au fost efectuate doua expertize. Prima dintre aceasta, efectuata la Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi a concluzionat ca la autoturismul BMW 320 s-a constatat o singura urma dinamica de frecare, pe bandoul de cauciuc al barei din spate, in coltul stang, iar pe caroseria „Daciei 1310”, s-au identificat urme de tamponare in partea dreapta spate – spargerea spoilerului spate in partea dreapta sus, cu lipsa de material si deformare prin comprimare a ultimei clame de fixare. Se retine ca urmele identificate pe autoturismul BMW 320 la datele la care a fost examinat nu au fost create in urma unui contact fizic intre acesta si autoturismul Dacia, iar analiza spectrometrica in infrarosu al unei bucati din spoilerul spate al Daciei din zona in care prezenta urme de tamponare, nu a relevat prezenta de material din care este confectionat bandoul de cauciuc al barei din fata al autoturismului BMW. Afirmatia din rechizitoriu cum ca aceasta expertiza atesta impactul dintre cele doua autoturisme pentru ca pe autoturismul BMW s-au gasit urme de frecare este falsa, avand in vedere ca respectivele urme au fost gasite pe bara din spate si nu pe cea din fata stanga a BMW-ului cum s-ar fi intamplat daca ar fi lovit Dacia condusa de victima. Cea de-a doua expertiza efectuata in faza de urmarire penala si singura care il incrimineaza pe inculpat a fost efectuata de un specialist -inginer Constantin Neagu si nu de un expert autorizat...Persoana desemnata sa efectueze expertiza nu figureaza pe lista expertilor autorizati de Ministerul Justitiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei la data de 14 mai 2003, ci este specialist tehnic in specialitatea auto si nu expert criminalist, iar procurorul nu a invocat motive deosebite pentru care a fost nevoit sa apeleze la acest specialist si nu la experti autorizati. In aceste conditii, instanta nu poate tine cont de concluziile acestei experize. Existand contradictii flagrante intre cele doua expertize ...au fost dispuse alte expertize criminalistice, avand ca obiect stabilirea dinamicii procedurii accidentului, daca a existat contact fizic intre cele doua autoturisme... Expertiza a concluzionat ca nu se poate retine ca a existat un contact intre cele doua autoturisme anterior producerii evenimentului rutier, nu se poate stabili daca tamponarea autoturismului Dacia a putut determina lovirea balustradei si rasturnarea in albia raului, necunoscandu-se momentul si locul unde a fost pierdut controlul directiei de deplasare de catre numitul Lacatusu Octavian si amplitudinea manevrelor efectuate de conducatorul autoturismului Dacia (...) In conditiile in care cele trei expertize efectuate in cauza (Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, cea a expertului Nucu Daniela si a Institutului National de Expertize Criminalistice Bucuresti) nu au putut stabili ca intre cele doua autoturisme a existat un impact , cercetarea masinii inculpatului a fost efectuata prima data la o luna de la accident si a probelor testimoniale partial contradictorii, instanta constata ca nu se poate retine cu certitudine vinovatia inculpatului, nefiind rasturnata prezumtia de nevinovatie. Avand in vedere ca, la pronuntarea unei condamnari, instanta trebuia sa-si intemeieze convingerea vinovatiei inculpatului pe baza de probe sigure, certe si intrucat in cauza probele in acuzare nu au un caracter cert, nu sunt decisive sau sunt incomplete, lasand loc unei nesigurante in privinta vinovatiei apelantului inculpat, in mod corect instanta de fond a dat eficenta regulii, potrivit careia „orice indoiala este in favoarea inculpatului (in dubio pro reo). Regula in dubio pro reo constitue un complement al prezumtiei de nevinovatie, un principiu institutional, care reflecta modul in care pricipiul aflarii adevarului, consacrat in art.3 Cod procedura penala, se regaseste in materia probatiunii...Inainte de a fi o problema de drept, regula in dubio pro reo este o problema de fapt. Infaptuirea justitiei penale cere ca judecatorii sa nu se intemeieze, in hotararile pe care le pronunta, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobandita pe baza de probe decisive, complete, sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii)...Chiar daca in fapt s-au administrat probe in sprijinul invinuirii, iar alte probe nu se intrevad ori pur si simplu nu exista, si totusi indoiala persista in ce priveste vinovatia, atunci indoiala este „echivalenta cu o proba pozitiva de nevinovatie” si deci inculpatul trebuie achitat”.

De ce nu raspunde Oana Haineala? Cum sa mai creada justitiabilii ca CSM le va face dreptate in cazurile in care unii magistrati incalca legea, cand un sef al CSM tace la asemenea dezvaluiri?

Lumeajustitiei.ro astepta de patru zile raspunsul vicepresedintelui CSM Oana Haineala, care se afla la servficiu si nu in concediu. De mentionat ca purtatorul de cuvant al CSM, Monica Prejmereanu, este in concediu, dar a anuntat ca a redirectionat solicitarea direct catre Oana Schmidt Haineala: „Am transmis solicitarea dvs. doamnei vicepresedinte CSM, Oana Schmidt Haineala, urmand sa vi se comunice raspunsul prin intermediul biroului de presa”

*Cititi aici decizia Curtii de Apel Bacau, ramasa definitiva, care consfinteste achitarea pe litera c) si indica presiunile procurorilor asupra martorilor