pai normal sa ceara asta. daca numirile le face actualul CSM, cum mai poate controla viitorul CSM pe cei de la ICCJ? cum sa nufie nimeni la iCCJ care sa le fie lor recunoscator?

Semnatarii stiu ca la ICCJ se intra cu peste 100 de dosare intr-o sedinta de judecata?Apoi,mandatul lor incepe in ianuarie 2011...Punctele 1,3 si5 sunt justificate...Sunt cam nerabdatori,nu credeti? Sunt nerabdator sa aflu care vor fi primii promofati la ICCJ de noul consiliu...

Inalta Curte de Casatie si Justitie
Dosar nr.1009/3/2009
Amanare pronuntare din 25.XI.2010,pentru 3.XII.2010
DOAMNA PRESEDINTE STANCIU DOINA LIVIA,
Subsemnatii,ENE Nicanor George, personal şi prin mandatar fiu Ene Dragoş Marian domiciliati în Bucureşti Şos.Mihai Bravu nr. 2,bl.60 B, Sc.1, Et.8.ap.45,sector 2, , in calitate de persoane vatamate in drepturile si interesele noastre proteguite de lege , in temeiul art.art . 146 c.pr.civ,art 6,10,13,14,17,18 ..si urmatoarele din C.E.D.O.,coroborat si raportat la art 21(accesul liber la justitie),art.22(dreptul la viata si la integritate fizica si psihica),art.23(dreptul la liberate si la siguranta persoanei),art.24 (dreptul la aparare),art.29alin 1(libertatea constiintei), art.30alin 1(LIBERTATEA DE EXPRIMARE),art.34(dreptul la ocrotirea sanatatii),art.28(inviolabilitatea secretului convorbirilor telefonice si a celorlalte mijloace legale de comunicare[e-mail] ),art.44(dreptul la proprietate privata ),art 47(asigurarea unui nivel de trai decent) ,art.51(dreptul de petitionare )art.52(dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica ),art.57(exercitarea drepturilor si a libertatilor)din constitutia Romaniei, formulam si depunem prezentele
CONCLUZII SCRISE
in vederea solutionarii juste a cauzei referitoare la asocierea functionarilor publici pentru savarsirea de infractiuni -raportat la drepturile si interesele familiei ENE.
Redau continutul art.146 c.pr.civ.pentru a evidentia relevanta acestuia,in acelasi timp dovedindu-se nepregatirea dovedita a magistratilor(PROMOVATI LA I.C.C.J. PRINTR-UN SIMPLU INTERVIU) care au intrat in sedinta de judecata din 25.XI.2010 : ”PARTILE VOR PUTEA FI INDATORATE , DUPA INCHEIEREA DEZBATERILOR ,SA DEPUNA CONCLUZII SCRISE ,SEMNATE DE ELE ,A SUSTINERILOR LOR VERBALE.ELE VOR FI INREGISTRATE “
CARE VA SA ZICA ,PRIN AMANAREA PRONUNTARII,I.C.C.J. (INDEPLININD ASTFEL SCOPUL IMEDIAT)A SIMULAT CA IMI DA POSIBILITATEA SA DEPUN CONCLUZII SCRISE LIPSINDU-MA DE PRINCIPIUL ORALITATII SEDINTEI DE JUDECATA ,DE FRICA CA AUDITORIUL SA NU AUDA DESPRE STAREA REALA A JUSTITIEI SI CEILLALTI JUSTITIABILI DIN SALA DE JUDECATA FIIND VICTIME DELE JUSTITIEI CRIMINAL POLITIZATE!
EVIDENT CA CEL MAI IMPORTANT OBIECTIV AL IC.C.J. A FOST FINALIZAREA PROCESULUI CU INCAL;CAREA SCOPULUI PROCESULUI:AFLAREA ADEVARULUI!
Reaua - credinta a magistratilor face inaplicabil si acest text de lege in conditiile in care I.C.C.J. a respins CEREREA MEA DOVEDITA DE IMPOSIBILITATEA DE PREZENTARE CA URMARE A STABIRIRII CRIMINALE A TERMENULUI DE 25 XI.19 A DOSARULUI PENAL 303/P/2010 DE LA D.N.A.(PARCHETUL DE PE LANGA I.C.C.J.)PRIVIND LOTUL MAGISTRATILOR IN ACEASI ZI CU TEREMENUL FIXAT LA I.C.C.J.
“Examen de promovare organizat de C.S.M. prin Institutul National al Magistraturii,adica prin CONSTANTIN BRANZAN care pretinde ca a fost turnat de un coleg despre mita pe care o lua permanet de la justitiabilii cu care se intalnea chiar si cand suspenda sedintele de judecata tinute la JUDECATORIA SECTOR2.Cum sa nu promovezi in functia de INSPECTOR LA CAB ori in cea de DIRECTOR la I.N.M.daca hranesti sistemul judiciar mafiot de atata amar de vreme !
La Inalta Curte, mandatele de interceptare se dau de patru judecatori anume desemnati: Anton Pandrea, Iulian Dragomir, Georgeta Barbalata si Rodica Aida Popa. Adica exact oamenenii lui Basescu,care au avut dosarele lui Traian Basescu si Elena Basescu in vederea musamalizarii infractiunilor savarsite de celegii in roba.Parchetul Inaltei Curti solicita mandatele de interceptare pe legea sigurantei nationale, se foloseste de acestea in instrumentarea dosarelor penale, dar pretrinde ca nu poate nici sa le tina evidenta, nici sa le stabileasca eficienta. E ceva putred! o medie de 2000 de autorizatii de interceptare pe an presupune cel putin 100 de dosare in care 10 persoane au avut cel putin doua telefoane puse sub urmarire, stiut fiind ca un mandat se da pentru un telefon. Deci, daca au fost atatea dosare pe an, in care s-a cerut interceptarea pe Legea Sigurantei Nationale, atunci unde sunt si rechizitoriile care sa priveasca infractiuni cuprinse in aceasta lege? E clar ca s-au tocat o gramada de bani pe astfel de ascultari si, mai mult, in cazul in care s-au dat solutii de neincepere a urmaririi sau de scoatere de sub urmarire, opinia publica nu are cum sa afle cine si de ce a fost urmarit. Evident ca in acest context ne vine in minte raspunsul Procurorului General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi , care a explicat ca se asculta telefoane pentru a se afla parerea cetatenilor despre institutiile statului. Mai rau ca-n timpul lui Ceasca caci se santajeaza la greu !UN POPOR TERORIZAT .Iar Comisia Europeana si PARLAMENTUL EUROPEAN nu doar ca stiu aceste stari negative de lucruri, dar se folosesc de D.N.A., A.N.I.SI ALTE INSTITUII PUBLICE (A.N.A.F. GARDA FINANCIARA)PENTRU A DUCE DUPA GRATII PE OAMENII CARORA PRIN INSCENARI MURDARE DE SORGINTE SECURIST COMUNISTA -LI SE CAUTA SI GASESC HIBE DOAR PENTRU CA SE OPUN DESTRAMARII TARII ,ACAPARARII PE NIMIC DE CATRE STRAINI A RESURSELOER SOLULUI SI SUBSOLULUI ,PAUPERIZARII ABSOLUTE A PO******TIEI! Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au emis 8156 de mandate de interceptare, in perioada 2005-2008, numai in baza Legii sigurantei nationale. Desi mandatele de interceptare au fost solicitate de procurorii Parchetului Inaltei Curti (Parchetul General), pentru a fi utilizate in instrumentarea unor dosare penale, oficialii Ministerului Public raspund ca nu au o evidenta nici a mandatelor solicitate, nici a rezultatelor pe care le-au obtinut in dosarele penale, urmare a utilizarii informatiilor stranse in urma interceptarilor.
IATA DE CE SE IMPUNE SUSPENDAREA IMEDIATA DIN FUNCTIE A NUMITEI STANCIU LIVIA DOINA NUMITA POLITIC DE CATRE TRAIAN BASEECU -CARE ARE SI EA DOSAR DE COLABORATOR AL SECURITATII-,PERSPECTIVA DIN CARE ESTE SANTAJATA!
Este evidenta asocierea functionarilor publici magistrati condusi de DOINA LIVIA STANCIU- la savarsitrea de infractiuni asupra familiei ENE -raportat la drepturile si interesele familie ENE.

Este o infractiune care face parte din grupul infractiunilor care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala, prevazute in cap. IV, t. IX, art. 323, Cod penal, partea speciala si consta in fapta de a se asocia sau de a initia constituirea unei asocieri in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni, altele decat cele contra sigurantei statului (art. 167 Cod penal) ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri.Pentru existenta infractiunii de asociere pentru savârsirea de infractiuni este suficient ca între faptuitori sa fi intervenit un consens fara echivoc, privind constituirea si scopul asocierii, infractiunea consumându-se în momentul realizarii acestui consens.
PRIN RESPINGEREA CU REA - CREDINTA A CERERII DE IMPOSIBILITATE DE PREZENTARE,S-A DESFIINTAT DREPTUL DE APARARE AL PARTILOR VATAMATE CONSTITUITE SI PARTI CICVILE! EVALUEZ PREJUDICIUL CREAT PRIN MODUS OPERANDIS JUDECATORESC LA UN CUANTUM DE 40 DE MII DE EURO,DATA FIIND PERSISTENTA PRACTICA JUDICIARA A INSTANTELOR FATA DE INCERCATA FAMILIE ENE !
IN ZIUA CAND EU INVOCAM IN DOSARUL DE LA D.N.A .()-IN CARE S-A STABILIT TERMEN DE JUDECATA 25.XI.2010 ,ZI IN CARE AVEAM DEJA STABILIT TERMEN IN DOSARUL 1009/2/2010 LA I.C.C.J. -CU BRANZAN CONSTANTIN -DIRECTOR LA I.N.M.-,UNJR cere suspendarea numirilor pe “ochi frumosi” a judecatorilor la Inalta Curte 25 Noiembrie 2010
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a transmis joi un comunicat, prin care si-a exprimat nemultumirea fata de modul in care sunt numiti judecatorii la instanta suprema, printr-un banal interviu sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Redau mai jos comunicatul UNJR: “Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita din nou, in mod ferm, suspendarea numirilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie pana la instituirea unei proceduri care sa asigure selectia judecatorilor cu respectarea transparentei, obiectivitatii si a egalitatii de sanse. Pe ordinea de zi a sedintei plenului CSM din data de 25.11.2010 se afla nota Directiei Resurse Umane si Organizare privind candidaturile depuse pentru promovarea pe posturile vacante de judecator de la sectiile comerciala si de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Este inadmisibila perpetuarea aceluiasi tip de numire, in conditiile in care interviul sustinut in fata plenului este irelevant din punct de vedere al verificarii competentelor profesionale ale candidatilor, al profilului lor psihologic si de integritate, precum si al evaluarii carierei acestora. Nu ne mai permitem judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie a caror numire sa stea sub semnul arbitrariului si al subiectivismului. Reamintim Consiliului Superior al Magistraturii principiile asumate de un numar de peste 400 de judecatori prin petitia Integritate si demnitate, precum si faptul ca marea majoritate a adunarilor generale a cerut renuntarea la aceasta modalitate de numire si inlocuirea acesteia cu un concurs obiectiv si transparent”.
Cainii latra, caravana CSM trece
Pana la ora transmiterii acestei informatii, Consiliul Superior al Magistraturii nu a dat publicitatii nicio replica la comunicatul UNJR. A dat insa publicitatii unui alt comunicat in care a anuntat: “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus, azi, 25 noiembrie 2010, promovarea doamnelor judecator Minodora Condoiu si Ileana Izabela Dolache la Sectia comerciala... si a doamnei judecator Florentina Preda Popescu la Sectia de contencios administrativ fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.
Numirea Procurorului General, a procurorului sef al DNA si al adjunctilor celor doi de catre presedintele Romaniei la numirea ministrului Justitiei, numai cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii este nu doar neconstitutionala dar si ilegala .Separatia puterilor in stat si independenta Justitiei, incalcate prin numirea politica in functii a procurorilor
Procurorii numiti politic, ideea fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei
Prin desemnarea politica a procurorilor sefi, a fost deturnat rolul constitutional al Ministerului Public, adica acela de “a reprezenta interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”. Un alt principiu constitutional incalcat este cel al independentei justitiei. Astfel, desi in Legea Fundamentala se precizeaza ca CSM este garantul independentei Justitiei, prin eliminarea Consiliului din numirea procurorilor sefi, in favoarea unei persoane politice, adica ministrul Justitiei, a fost incalcata grav independenta acestei autoritati.
Dosarul fostului prim-procuror de pe langa Tribunalul Sibiu, Ioan Berghezan, trimis in judecata de DNA pentru o pretinsa mita de 40.000 de euro a avut o alta miza: demonstrarea post-mortem a vinovatiei lui Sorin Crivat, fost secretar de stat in Ministerul Economiei, arestat de DNA pentru trafic de influenta si mort in conditii suspecte in penitenciar. Procurorul care a anchetat dosarul lui Sorin Crivat, Valentin Selaru, a descoperit, la perchezitia domiciliara facuta lui Crivat, o fotografie a acestuia impreuna cu fostul procuror Berghezan. Ca urmare, Selaru i-a cerut lui Berghezan sa dea declaratii impotriva lui Crivat, dar fostul prim-procuror de la Parchetul Tribunalului Sibiu a refuzat si i-a explicat anchetatorului Valentin Selaru ca motivul pentru care exista acea fotografie este ca fiica sa a fost colega cu Crivat, si in felul acesta, au devenit prieteni. Urmare a refuzului lui Berghezan, a fost scos de la naftalina denuntatorul Matei Nicolae, care a sustinut ca fostul prim-procuror i-a cerut mita pentru a intervene pe langa un judecator in vederea solutionarii favorabile a unui dosar penal. In instanta, insa, Matei Nicolae nu si-a mai sustinut declaratia impotriva lui Berghezan.
Rudele lui Sorin Crivat spun ca acesta a fost otravit in puscarie




29.03.2007



Familia lui Sorin Crivat contesta rezultatele autopsiei si crede ca acesta a fost omorat. Tatal acestuia spune fiul sau primise mai multe amenintari cu moartea din partea celor impotriva carora urma sa depuna marturie.

Anchetatorii au prelevat probe de alimente din celula in care a fost inchis Sorin Crivat, fostul director din OPSPI, care a decedat marti in Penitenciarul Codlea. Acestea au fost trimise, impreuna cu fragmentele de organe prelevate la autopsie, la Bucuresti, pentru a fi analizate. Acest lucru s-a facut dupa ce familia fostului sef al structurii de securitate a Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerul Economiei si Comertului, Sorin Crivat, a contestat rezultatele autopsiei macroscopice efectuate la Institutul de Medicina Legala (IML) Brasov. Autopsia a aratat ca Sorin Crivat a decedat din cauza unei insuficente cardio-respiratorii acute. "Ateroscleroza aortica si coronariana, boala cardiaca ischemica-moarte subita", se arata in comunicatul Penitenciarului Codlea referitor la rezultatele autopsiei.
"Rezultatele de miercuri nu sunt definitive, urmeaza ca in urma analizei microscopice a organelor interne ale lui Sorin Crivat sa se confirme rezultatele macroscopice de la IML Brasov sau pot sa apara elemente noi", a spus subinspectorul-sef Dan Rusu. Potrivit acestuia, anchetatorii ii vor audia pe cei patru colegi de camera ai lui Crivat pentru a afla elemente suplimentare. Dan Rusu a spus ca cei patru detinuti, fosti colegi de celula cu Sorin Crivat, s-au intors in incapere abia dupa ce Parchetul si Politia au prelevat probe, pana in acel moment camera fiind sigilata.
Intrebat daca va fi demarata si o ancheta in interiorul penitenciarului, Dan Rusu a explicat ca acest demers nu este necesar intrucat Crivat nu a a avut niciun conflict cu vreun detinut sau cu paza inchisorii si nu a fost lovit.

Sorin Crivat a fost amenintat cu moartea

Rudele fostului sef al structurii de securitate a OPSPI s-au aratat nemultumite de rezultatele autopsiei preliminare, sustinand ca, in opinia lor, Sorin Crivat ar fi fost otravit, intrucat avea multi dusmani. Purtatorul de cuvant ale Penitenciarului Codlea a spus ca aceasta ipoteza este putin plauzibila, pentru ca in perioada cat s-a aflat in detentie, Crivat nu a avut niciodata conflicte cu nimeni, dar a precizat ca rezultatele finale ale autopsiei vor fi singurele care vor releva cauzele decesului. Membrii familiei sunt insa convinsi ca Sorin Crivat a fost omorat, intrucat urma sa depuna marturie impotriva unor persoane sus-puse. Ei nu pot accepta ca barbatul in varsta de 33 de ani a murit in urma unui meci de fotbal si spun ca el nu juca fotbal de obicei. Sorin Crivat era sportiv de performanta - practicant de karate, deci obisnuit cu efortul fizic. Tatal lui Sorin Crivat mai spune si ca fiul sau a primit amenintari cu moartea cat timp a fost inchis la Penitenciarul Codlea. Iar avocatul fostului demnitar din Oficiul Privatizarilor Statului si Participatiilor in Industrie considera ca exista multe neconcordante intre comunicatul oficial al penitenciarului si declaratiile medicilor. Conform comunicatului Penitenciarului, dupa ce a lesinat, detinutul a fost transportat de urgenta la spital, unde a ajuns in jurul orei 17 si 5 minute.Lorena Cretescu, avocat, a declarat: "In momentul cand am ajuns la spital, asistenta si doctorul mi-au spus "de ce sunteti suparati pe noi, pentru ca el era mort cand ni l-au adus", ceea ce contrazice ce a spus penitenciarul."

SI EU AM FOST AMENINTAT DE MULTE ORI,CHIAR SI OBLIC ,FIIND INTREBAT DE MULTE ORI DE CEI CARE INTRA IN VORBA CU MINE –(CHIPURILE INTREBAND CE AM MAI FACUT CU TERENUL DIN SECTORUL 1)DACA NU ITI ESTE FRICA SA TE IEI DE BASESCU ?!În anul 2006, Traian Băsescu l-a asasinat pe Sorin Crivăţ!
în conformitate cu probele din Dosarul Penal 628/D/P/ 2005, întocmit la DIICOT pe numele inculpatului Traian Băsescu, acesta, "pe timpul mandatelor de ministru al Transporturilor, a dezvoltat şi întreţinut, împreună cu cetăţeanul rus Bout Viktor, cunoscut ca dealer de armament în zonele de conflict internaţional supuse embargoului ONU şi NATO, reţeaua de trafic ilegal cu armament atît de provenienţă autohtonă, cît şi străină". Spuneam, de asemenea, că Sorin Crivăţ, şeful Documentelor Clasificate din OPSPI, cel care a pus, în 2005, pe masa procurorilor DIICOT toate dovezile ce au stat la baza întocmirii Dosarului nr. 628, a fost asasinat, în anul 2006, la ordinul lui Traian Băsescu.
Azi, a sosit momentul în care ne vom ţine de promisiune şi vom da publicităţii unul dintre elementele decriptate ale Anexei S-207, pentru care a şi fost, de altfel, ucis şeful OPSPI. Printre numele celor implicaţi, cot la cot cu Băsescu, în contrabanda de stat cu tehnică de luptă pentru teroriştii internaţionali, regăsim unul care este în prezent preşedintele Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale, cu rang de secretar de Stat în Ministerul Economiei, nimeni altul decît pedelistul Marcel Hoară. Le recomandăm celor care încă se mai îndoiesc de veridicitatea dezvăluirilor apărute în Exploziv-News să citească cu mare atenţie rîndurile de mai jos, deoarece conţin inclusiv date despre alţi complici ai lui Băsescu, din Serviciile Secrete, iar Hoară nu e chiar prostănacul pe care l-aţi văzut bătut cu pietre de pensionari zilele trecute... Aşadar, să vedem ce înseamnă şi ce conţine Anexa S-207 din misteriosul Dosar 628 (pe care Băsescu îl crede distrus, dar ale cărui fotocopii se află în posesia noastră, a unui ofiţer de rang înalt al SRI şi a unui alt ofiţer superior din DGIA). În Dosarul Penal Strict Secret de Importanţă Deosebită (SSID) 628/D/P/2005, figurează şi Anexa S-207, care a stat la întocmirea unui alt dosar celebru - Ţigareta 2, iar anexa s-a aflat, criptată, pe laptop-ul lui Sorin Crivăţ. Documentul conţine adnotări din registrul de vizitatori la U.M. 0313-SPP (sediul Comandamentului instituţiei, instalat în Palatul Cotroceni). Conform documentului, "în ziua de 01.04.1998 (cu două săptămîni înainte de producerea aşa-zisei Operaţiuni Ţigareta 2), la orele 12,13, în biroul de la Cotroceni al colonelului SPP Gheorghe Truţulescu apar următorii: Traian Băsescu şi Marcel Hoară (Buletin de Identitate, înscris în Registrul de Intrări, seria BU nr. 14170. (Este vorba despre actualul deputat PDL şi secretar de Stat la ministerul condus de Adriean Videanu, ctitorul de biserici şi lingăul de serviciu al lui Băsescu Traian)". Conform aceleiaşi anexe secrete, "Hoară a fost însoţit la Cotroceni (şi se vede bine că a învăţat ulterior drumul - n.r.) de următorii: Duma Claudiu Octavian (Legitimaţie SRI, seria DO nr. 0271/01.09.1995), Bojoga Dan (Legitimaţie SRI, seria BO nr. 0322/01.09.1995), Molnar Dorel (Legitimaţie SRI, seria MO nr. 0459/01.09.1993), Albu Cristina Dorina (tot ofiţer SRI) şi Radu Gheorghe Cătălin (ofiţer acoperit SRI - Legitimaţie acces Aeroport Internaţional Otopeni, seria B, nr. R265005). Prezenţa zilnică, timp de aproape o săptămînă, preţ de cîteva ore bune, a celor mai sus menţionaţi indică familiarizarea cu un anume gen de activitate şi punerea la punct a unui plan de cooperare între ofiţerii (oficiali şi acoperiţi) ai SRI şi cei ai SPP, în vederea îndeplinirii unei misiuni. Colonelul Ioan Rusan, şeful Diviziunii Filaj a SRI, a recunoscut că toţi aceşti oameni erau subordonaţii săi. Şi că unitatea sa a primit şi a executat misiuni de sprijinire a SPP (serviciul său fiind subordonat direct, pe durata operaţiunii, generalului de brigadă Mihai Stan - locţiitorul directorului SPP pentru Siguranţă şi Protecţie Informativă, fostul locţiitor al lui Virgil Măgureanu destituit pentru neglijenţă în Cazul Berevoieşti), alături de ofiţeri din filajul MApN (subordonat Direcţiei Informaţii Militare), prezenţi şi ei în operaţiunea din noaptea de 16/17.04.1998. Misiunile SRI se limitau la contrafilaj în afara Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, în timp ce, din interiorul acesteia, contrafilajul era realizat de DIA. Aşadar, pentru a pătrunde în Baza 90, ofiţerii SRI aveau nevoie de ofiţeri DIA. În acest sens, începînd din data de 03.04.1998, în acelaşi Registru de Intrare la SPP, grupului Hoară de la SRI i se alătură şi locotenent-colonelul MApN Radici Francisc (legitimat cu B.I., seria BD nr. 241548 ), şeful Compartimentului Filaj din DIA", se spune în Anexa S-207. Demn de amintit este faptul că, după alegerile prezidenţiale din 2004, cîştigate de Traian Băsescu, Radici a fost avansat la gradul de general şi numit şef al DIA. Potrivit aceluiaşi document, "acest tip de cooperare (dată de dinainte de 1989) era solicitat de MApN numai în cazul transporturilor speciale avînd ca marfă arme româneşti destinate zonelor de conflict militar supus embargoului internaţional". Citind biografia lui Marcel Hoară, se observă că, fix din aprilie 1998, activitatea sa total obscură ia o turnură spectaculoasă. Din profesorul de istorie la Şcoala Generală nr. 3 din Motru (promoţia 1995 a unei Universităţi particulare din Sibiu) care era pînă atunci (sub umbrela profesoraşului neînsemnat se ascundea, de fapt, un maior SRI, adevărata profesie a lui Hoară), este catapultat direct la Bucureşti într-o funcţie de conducere la Ministerul Economiei şi Finanţelor, unde se cerea pregătire economică. Dacă rolul SRI-ului este acela de a promova neanderthalieni marca Marcel Hoară, de ce să ne mai mirăm că un ofiţer DIE, cam dus cu pluta, precum Traian Băsescu, a ajuns preşedinte şi s-a înconjurat numai de "acoperiţi" ca şi el? "Acoperiţi" pe care voi continua să-i deconspiram în următoarele episoade ale Dosarului Penal Strict Secret de Importanţă Deosebită (SSID) 628/D/P/2005. În ceea ce priveşte Anexa S-207, în fapt documente criptate aflate pe laptop-ul fostului şef de la Documente Clasificate, anexă pe care Băsescu n-a reuşit să pună mînă, asasinîndu-l inutil pe Sorin Crivăţ, vom continua să prezentăm, în numerele viitoare, şi alte amănunte..IATA ROSTUL PERCHEZITIEI D.N.A.!!~!STERGEREA PROBELOR!!!
ACUM INTELEG EU PE DEPLIN AMENINTARILE DIN 25.XI.2010ALE COMISARULUI D.N.A DRAGOMIR PETRICA CARE AMINTESC DE CIOMPORTAMENTUL SECURISTILOR DE PANA IN 1989. UNDE MAI PUI CA AM AUZIT PRTIN OBOR ,CA EL ARE UN AUXILIAR PE NUME TOT DRAGOMIR ADRIAN CARE PRIN ANUL 2005 ERA IN LEGATURA CU UNUL CARE A RASPUNS UNUI ANUNT DAR NU PLATEA CHIRIA ,SI ALTE UTILITATI UNEI PROPRIETARE CE I S-A PROPUS SA DEA 200 DE DOLARI INTERMEDIARULUI ADRIAN SI ACESTA COMISARULUI -PENTRU A SCAPA DE RESPECTIVUL CARE SE OCUPA CU TRAFIC C.D.-URI
Legături sus-puse în cazul Crivăţ 17.01.2007 Dosar
* Fostul secretar de stat Sorin Crivăţ, arestat la Braşov pentru trafic de influenţă în dosarul „Guran“, a încercat să uneltească şi să-şi forţeze eliberarea, prin discuţii purtate la telefonul mobil de care a făcut rost în Penitenciarul Codlea

Fostul secretar de stat Sorin Crivăţ, arestat la Braşov pentru trafic de influenţă în dosarul „Guran“, l-a recuzat ieri pe procurorul de şedinţă, pe care l-a acuzat că ar fi „pătimaş". Reprezentantul DNA a depus ieri în instanţă transcrierea unor convorbiri telefonice pe care arestatul le-a purtat, direct din Penitenciarul Codlea, pe un telefon mobil, cu un angajat al Administraţiei Prezidenţiale. Transcrierea convorbirilor dovedeşte că Sorin Crivăţ a încercat să forţeze pentru eliberarea sa, prin intervenţia la judecători şi procurori. La Curtea de Apel Braşov s-a judecat ieri recursul declarat de DNA Braşov, împotriva deciziei Tribunalului Braşov care, la sfîrşitul săptămînii trecute, a hotărît că Sorin Crivăţ, fostul şef al structurii de securitate la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, poate fi cercetat şi în libertate, cu obligaţia de a nu părăsi Bucureştiul. Procurorii DNA au susţinut ieri că Tribunalul Braşov nu a analizat dosarul cauzei atunci cînd a hotărît să prelungească mandatul de arestare. În faţa instanţei au fost pomenite ieri nume grele care ar fi încercat să-l scape pe Crivăţ din puşcărie în răstimpul cît a fost arestat la Codlea.

Crivăţ rămîne în arest

Recursul înaintat de Crivăţ trebuia să se judece luni dimineaţa, dar apărătorul din Bucureşti al fostului secretat de stat a depus la dosar o cerere de amînare pentru cîteva ore. Ulterior, au fost depuse mai multe acte pentru apărare, iar instanţa a fixat un nou termen. Ieri însă, apărătorul bucureştean a depus o cerere similară, motivînd că nu se poate prezenta la Braşov. În prezenţa celui de-al doilea apărător, decanul Baroului Braşov, Teodor Moldovan, Sorin Crivăţ a cerut recuzarea procurorului Valentin Şelaru.
„Vreau să amînaţi judecarea cazului meu. Am dreptul la apărare. Îl recuz pe procuror, consider că are interes în dosar. Este pătimaş, judecă totul cu inima. Anterior arestării mele, ştiu că i-a făcut o promisiune lui Guran că nu se va lăsa pînă mă va vedea la puşcărie". Cererea lui Crivăţ a fost respinsă ca fiind neîntemeiată şi nedovedită.

Un dosar cu mulţi „grei"

„În baza autorizaţiei de utilizator final pe care a primit-o cu sprijinul lui Sorin Crivăţ, omul de afaceri Florin Daniel Guran a prejudiciat statul cu suma de peste 15 milioane de euro. În urma interceptărilor telefonice din dosarul lui Guran, a ieşit la iveală şi implicarea lui Crivăţ, care, iniţial, nu a putut fi identificat. Ulterior, s-a stabilit că el este funcţionar public, iar faptele pentru care îl bănuim reprezintă un caz de corupţie clasică. Dosarul fiind complex, am disjuns cauza lui Crivăţ. Între timp a fost arestat şi trimis în judecată şi fostul preşedinte al OADO, Florin Scaleţchi. Pe lîngă Florin Daniel Guran şi Cristian Gămălie, cercetăm mai mulţi funcţionari publici, poliţişti, dar şi comisari ai Gărzii Financiare, reţeaua intinzîndu-se pe întreg teritoriul ţării“, a precizat ieri, în instanţă, procurorul-şef la DNA Braşov, Valentin Şelaru.

Uneltiri din puşcărie

Reprezentantul DNA a mai explicat că există date că Sorin Crivăţ „încearcă să împiedice aflarea adevărului“.
„El «a uitat» şi parola hard-discului de la calculatorul său personal, care se afla într-o zonă de securitate de gradul 1. Mai mult, l-a influenţat pe Dumitru Preda, angajat la Administraţia Prezidenţială, să întocmească un aşa-zis raport de informare, la data de 4 ianuarie, în care se arăta, eronat, că Sorin Crivăţ ar fi angajat al SRI, respectiv ofiţer sub acoperire. Cu toate că se află în penitenciarul de maximă securitate Codlea, Crivăţ a luat legătura telefonic cu Dumitru Preda, ei punînd la cale şi publicarea mai multor articole defăimătoare la adresa procurorului de caz, dar şi intervenţii de eliberare la judecători şi procurori", a mai precizat, ieri, în instanţă, procurorul-şef al DNA Braşov.

Telefoane din celulă

Aflat în aceeaşi celulă cu Dorin Lazăr Maior, Crivăţ a făcut rost de un telefon mobil, pe care l-a folosit după plac. „Avem transcrierea convorbirilor în care Crivăţ punea la cale intervenţii la judecători şi procurori. Prima convorbire datează din data de 29 decembrie 2006, ora 13,23. Crivăţ a pretins să fie scos din arestul preventiv prin toate căile şi mijloacele, ba, mai mult, a şi dictat articolul ce urma să fie publicat la adresa procurorului. În 13 ianuarie, am făcut o percheziţie la domiciliul lui Preda, unde am descoperit mai multe acte. Crivăţ l-a îndemnat pe Preda să nu se prezinte la audieri la Braşov. Tot el a vorbit pe mobil, din puşcărie, defăimîndu-şi ambii avocaţi. A afirmat că Teodor Moldovan, (n.r. - decanul Baroului Braşov) a încercat să-l recruteze. În data de 10 ianuarie, cei doi au discutat tot la telefon şi cazul Emanuelei Tache, arestată la Iaşi, într-un caz similar, iar Crivăţ şi-a exprimat părerea ca ea să fie scoasă din ţară", a mai adăugat procurorul-şef, Valentin Şelaru.
Purtătorul de cuvînt al Penitenciarului Codlea, Dan Rusu, confirmă că la deţinutul Crivăţ a fost decoperit un telefon mobil. „Luni s-a efectuat o percheziţie în celula deţinutului Crivăţ, ocazie cu care a fost descoperit un telefon mobil în bagajele sale. Am fost sesizaţi de DNA Braşov. Probabil că a intrat în legătură cu alţi deţinuţi. Noi încercăm prin toate mijloacele să prevenim astfel de situaţii. Situaţia se cunoaşte şi la nivel central", a precizat Rusu.

Mape SRI pe biroul lui Crivăţ

În biroul lui Crivăţ, de la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie Ministerului Economiei şi Comerţului, anchetatorii au descoperit mai multe mape de informaţii ale SRI şi o fotografie, format A4, în care Crivăţ se afla alături de un procuror şi un director adjunct al Direcţiei Finanţelor Publice. „Pe spatele fotografiei, Crivăţ a notat numărul dosarului penal în care era implicat şi numele procurorului de caz“, a mai explicat Şelaru. El susţine că Crivăţ a făcut mai intervenţii pentru încetarea urmăririi penale. „În dosar mai apare şi un ofiţer SRI în rezervă, Vasile Brăileanu. Audiat, acesta a susţinut că îl ştie pe Crivăţ de mic şi că este foarte posibil ca acesta să fi defilat cu numele, funcţia şi instituţia SRI, la telefon adresîndu-i-se, de fiecare dată cu apelativul «şeful»“, a mai adăugat Şelaru. „Am văzut multe memorii în cariera mea, dar în acel aşa-zis raport de informare întocmit de Preda se fac multe afirmaţii mincinoase, se vorbeşte de o reţea KGB în România. În toate mapele de corespondenţă ale SRI găsite în biroul lui Crivăţ am descoperit liste de persoane ce ar fi făcut parte dintr-un grup operativ. Crivăţ nu are însă nici o legătură cu SRI, aşa după cum, eronat, tot susţine el“, a mai explicat reprezentantul DNA. „Vă rugăm să-l puneţi în libertate, dacă consideraţi că noi am greşit", a cerut în final instanţei Curţii de Apel, procurorul-şef Valentin Şelaru.
La finalul şedinţei, după analizarea tuturor probelor, magistraţii Curţii de Apel Braşov s-au pronunţat irevocabil, prelungind cu încă 30 de zile mandatul de arestare emis pe numele lui Sorin Crivăţ.

Legătura cu Guran

* Arestat la sfîrşitul anului trecut, pentru 29 de zile, Crivăţ este acuzat că, în perioada aprilie 2005-septembrie 2006, a primit prin intermediari suma de 87.750 RON de la omul de afaceri Florin Daniel Guran, şi el cercetat într-un alt dosar penal, pentru o evaziune fiscală de 15 milioane de euro. Procurorii susţin că Sorin Crivăţ a lăsat să se înţeleagă că are influenţă asupra mai multor funcţionari publici de la nivelul Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice, pe care i-a determinat să aprobe eliberarea unor autorizaţii de utilizator final pentru omul de afaceri braşovean Florin Daniel Guran. „Cu această autorizaţie, Guran a achiziţionat mii de tone de uleiuri minerale neaccizate de la rafinării, pe care le-a valorificat ulterior în benzinării din întreaga ţară, sub formă de motorină“, a explicat procurorul şef la DNA Braşov, Valentin Şelaru.

„E adevărat că a avut la dispoziţie un telefon mobil, dar asta nu e problema mea."
Teodor Moldovan, decanul Baroului Braşov, avocatul lui Sorin Crivăţ

„Am 33 de ani, am familie şi o rată la bancă pentru un credit de 70 de mii de euro. Dacă mai stau arestat, risc să-mi pierd casa pentru nişte ambiţii. Sînt masterand al Academiei de Poliţie şi absolvent al Facultăţii de Drept a Academiei Politice. Am discernămînt şi nu am legături cu lumea interlopă. Am un certificat OSS de bună purtare şi am fost supravegheat non-stop. Credeţi că mă pretam eu la 30 de mii de euro? Ne aflăm oare într-o ţară de turnători? Mie mi s-a dat termen să stau în puşcărie, ca să denunţ. Nu ne puteţi băga pe toţi la puşcărie şi să ne faceţi informatori. Nu pot să spun mai mult, am depus un jurămînt. Am gura mare şi mă opun procurorului, care m-a ţinut departe de familia mea în ziua de Crăciun.“
Sorin Crivăţ, fostul şef al structurii de securitate la Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului.
Peste lege: Mostenitorilor lui Sorin Crivat li se cere sa restituie "mita" denuntatorului!24 Mai 2007
La Tribunalul Brasov, ieri, a avut loc un fapt judiciar deosebit. In dosarul in care Sorin Crivat, fostul sef al Documentelor Clasificate de la OPSPI-MEC, inculpat de DNA Brasov, care a decedat in conditii suspecte la Penitenciarul Codlea in data de
La Tribunalul Brasov, ieri, a avut loc un fapt judiciar deosebit. In dosarul in care Sorin Crivat, fostul sef al Documentelor Clasificate de la OPSPI-MEC, incupat de DNA Brasov, care a decedat in conditii suspecte la Penitenciarul Codlea in data de 27 martie a.c., procurorul a pus in discutie introducerea in cauza a denuntatorului Florin Guran, ca parte civila, pentru ca mostenitorii defunctului sa fie obligati la plata sumei de 30.000 euro. Aceasta suma reprezinta valoarea mitei denuntate de Florin Guran, pe care ar fi dat-o lui Sorin Crivat. Extrem de interesant este faptul ca procurorul a sti******t, in acest sens, Legea 78/200, care arata ca suma luata drept mita trebuie restituita.

Restituirea mitei, de catre condamnat!
Numai ca legea e foarte clara, aratand ca restituirea se face de catre condamnat. Sorin Crivat a decedat in timp ce era trimis in judecata si avea statutul de prezumtiv nevinovat. Conform Codului de procedura penala, articolul 11, aliniat 2, litera b, cu aplicabilitate pe articolul 10 litera g, decesul persoanei faptuitor duce la incetarea procesului penal. Ca atare, decedat fiind in timpul judecatii, prin in cetarea procesului penal, Sorin Crivat nu va mai avea niciodata parte de o judecata pamanteana pana la capat. Neputand fi condamnat, Sorin Crivat nu va putea fi - logic - obligat la plata catre denuntator a sumei considerate mita. Si nici mostenitorii, adica sotia si minorul in varsta de trei ani.
SI ATUNCI CUM SA NU TE GANDESTI SI SA INTELEGI ,CA DUPA MOARTEA LA FEL DE SUSPECTA A MARELUI POET ADRIAN PAUNESCU ,A APARUT DUPA 23 DE ANI O PRETINSA FIICA A DECEDATULUI CARE VREA SA MOSTENEASCA INCLUSIV CEVA DIN DOSARELE IN ORIGINAL DE LA SECURITATE ALE FOSTULUI DAT PERMANENT IN URMARIRE DE CATRE ORGANELE DE REPRESIUNE ALE DIRECTIEI ANCHETE PENALE DIN CADRUL SECURITATII !!
Procurorul Ioan Otel, inlaturat de la conducerea DNA.sub pretexte politice. In realitate,dupa trecerea timpului,se observa ca inlocuirea a avut loc pentru a i se face loc unui executant obedient basist! , 04 Octombrie 2005
Daniel Morar a anuntat ca va evalua activitatea tuturor procurorilor anticoruptie si ca va propune destituiri, pentru eficientizarea activitatii structurii si pentru profesionalizarea celor implicati in lupta anticoruptie. Morar afirma, in prima sa conferinta de presa, ca ar vrea sa aiba macar 20 de procurori anticoruptie puternici si destepti. Contactat telefonic, Ioan Otel a declarat ca nu stia de propunerea de revocare din functie, dar a mentionat ca se astepta mai de mult sa fie inlocuit, avand in vedere implicarea sa in intocmirea rechizitoriului in dosarul "Flota". Ioan Otel este cel care alaturi de procurorul Vasile Draghici, si el schimbat din functia pe care o avea la PNA, a semnat rechizitoriul prin care Traian Basescu a fost trimis in judecata alaturi de alte 79 de persoane in dosarul "Flota". Atat Otel cat si Draghici au fost vizati de o plangere penala, pe care Basescu a inaintat-o Parchetului, legat de modul in care s-a facut cercetarea in dosarul mentionat, insa la scurt timp dupa ce acesta a fost ales sef al statului si-a retras reclamatia. Daniel Morar a mai cerut eliminarea din DNA a unui anchetator din cadrul Serviciului Teritorial Cluj si a cinci procurori din structura centrala a fostului PNA. Eliberarea din functii a acestor procurori va fi luata in discutie in sedinta de maine a Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit modificarilor aduse recent la legile privind reforma justitiei, avizul CSM este unul consultativ, revocarile si numirile in functii fiind facute de catre presedintele tarii, la propunerea motivata a ministrului Justitiei, a sefului Parchetului instantei supreme sau al fostului PNA.
Adevarul despre sistemul ECRIS ...
DIN ANUL 2005 BASESCU A ORDONAT AMANAREA IMPLEMENTARII ECRIS PANA DUPA LUAREA MASURII DE RIDICARE A MONITORIZARII J.A.I.,DE CATRE COMISIA EUROPEANA DATORITA TRAFICULUI DE INFLUENTA EXERCITAT DE ANI DE ZILE ,PRETINZANDU-SE MINCINOS CA SAU INREGISTRAT PROGERESE IN JUSTITIE!!!!!ACTELE EMANATE DE LA GUVERNUL PORTOCALIU,SUNT NOTORII , PUBLICATE LA MONITORUL OFICIAL!!
CA SI IN PRECEDENT ,INTRE TIMP S-A TRIMIS CU DATA POSTEI 17.XI.2010 O INSTIINTARE DE LA C.S.M.,CUM CA S-A DAT SESIZARII MELE NUMAR DE INREGISTRARE 1/29170/1154/2010,TRANSMISA INSPECTIEI JUDICIARE DE PE LANGA PLENUL CSM .
Pe langa opinia specialistilor, trebuie mentionat ca, daca ar fi fost respectat caietul de sarcini, functionalitatea programului ECRIS IV ar fi trebuit sa fie realizata de cel putin 3 ani... Cine raspunde pentru intarzierea cu trei ani a sistemului care a costat 1,65 milioane euro,timp in care magistratii au savarsit in cauzele in care am fost parti,falsuri in uzul de fals in inscrisuri oficiale -in fiecare incheiere de sedinta ( hotarare judecatoreasca data asa zis in numele legii? Asa- zisul independent PREDOIU CATALIN sprijinit de TRAIAN BASESCU SI P.D.L. pentru ocuparea functiei de ministru al JUSTITIEI pentru a lua fata Comisie Europene in ce priveste pretinsele progrese inregistrate pe hartie care suporta orice !!! In comunicatul ministerului, parchetele nu sunt incluse in programul ECRIS IV, desi in caietul de sarcini, implementarea programului era prevazuta si in unitatile de Parchet. Ultima varianta a programului nu are nici macar imbunatatirile cerute in caietul de sarcini.
DACA SE INTORC ACUM(dupa 8 XI.2010) LUCRURILE INVERS ,PENTRU A PRETINDE CA EU MA INSEL,ASTA ESTE ALTA PROBLEMA A ULTRA-DEMAGOGILOR!IATA CUM PRIN NEIMPLEMENTAREA ACESTUI PROGRAM ECRIS IV,S-APUTUT PROCEDA LA AMENDAREA SISTEMATICA A NOASTRA ,A CELOR DOUA PARTI VATAMATE SI PARTI CIVILE ,MASURI
ABUZIVE LUATE DE CATRE MAGISTRATI INUMANI ,CORUPTI SI OBEDIENTI,CARE VOR SA AIBA DOAR AVANTAJE SI NU SI INDATORIRI !
Dandanalele implementarii ECRIS IV! Comisia Ministerului Justitiei nu a avut replica pentru grefieri! Programul s-a sistat pentru sapte zile!
28 Noiembrie 2010 Saptamana trecuta, la Ministerul Justitiei a avut loc o intalnire a Comisiei care a lucrat la noul ECRIS cu reprezentanti ai sistemului - FNS PROJUST. Si acolo, s-a constatat, in mod categoric, ca grefierii au dreptate, nu asa dupa cum se arata intr-un comunicat transmis de institutia condusa de Catalin Predoiu, care considera ca ECRIS IV este perfect, iar grefieri sunt cei care nu stiu deocamdata sa opereze cum trebuie in acest nou sistem. Grefierii considera ca se impune ca MJ sa retracteze aceste afirmatii mai ales ca dupa marea sedinta s-a ajuns la concluzia ca ar mai fi nevoie de cel putin o saptamana de ragaz pentru implemetarea programului. Astfel, o serie de instante unde ECRIS 4 a bulversat tot sistemul informatic, au aparut anunturi potrivit carora dosarele partilor nu vor mai putea fi regasite dacat atunci cand... va fi finalizata implementarea aplicatiei-problema! (vezi foto) De altfel – spun surse din interiorul instantelor, intarzierea nu se datoreaza incompetentei si nestiintei grefierilor de a opera cu “senzationalul” sistem la care au lucrat MJ-DETI in colaborare cu CSM, prin Cristian Ionita - seful Directiei Statistica din CSM si presedintele Judecatoriei Sector 4, Maria Feldioreanu, ci chiar programului, asa cum a fost el conceput! Perioada de ragaz data, de o saptamana, este o dovada in plus ca mai sunt destule probleme de remediat in ECRIS IV, acesta fiind testat la acesta ora de instantele din Bucuresti si suferind zilnic mai multe modificari. Chiar varianta-test a suferit multiple modificari.
In caz de blocaj, se intra pe registrul de avarie!
Pe parcursul testarilor, pana acum au fost fiind depistate unele bug-uri, aplicandu-se deja cateva patch-uri variantei initiale. Inca de la inceputul istoriei ECRIS IV, cand proiectul a fost alocat unei firme elene intr-un mod care ridica mari suspiciuni, reprezentantii partii romane se intelegeau cu grecii in limba engleza. Fiecare cat stia. Si iata ce a iesit. Apoi, lucrarile, se stie, au fost stopate, pana la rezolvarea unui litigiu aparut intre MJ si firma de IT greaca. De la acea data, unii dintre reprezentantii importanti care trebuiau sa ia parte la proiect nu au mai fost anuntati de calendarul sedintelor de lucru ale comisiei. Evident ca de aici s-a ajuns si la marile probleme existente acum in implementarea acestui sistem.
Pe scurt, programul ruleaza greu, se blocheaza, exista deficiente majore care complica transferul bazelor de date din vechea aplicatie, vestea de ultima ora fiind aceea ca la anumite instante programul va trebui reinstalat pentru a se putea transfera bazele de date. Aspectul a fost relevat de informaticienii de la Tribunalul Bucuresti, probleme ivindu-se si la aceasta instanta, dar si la Judecatoria Sector 3. La aceasta ultima instanta, la finele saptamanii, se regaseau circa 850 de dosare nerepartizate, moment in care s-a procedat la repartizarea in sistem ciclic. Asa fiind, nu se mai poate vorbi de repartizare aleatorie, chiar daca situatia are acoperire regulamentara, fiind vorba de folosirea asa-numitului registru de avarie cu privire la inregistrarea cauzelor.
In tot acest timp, la Consiliul Superior al Magistraturii se lucreaza de mama focului la modificarea Regulamentului de ordine interioara a instantelor, conform noi aplicatii ECRIS 4. Deci, in timp ce utilizatorii efectivi nu sunt consultati, aplicatia a fost elaborata de MJ, iar CSM modifica Regulamentul de Ordine Interioara.
De aici, concluzia: odata cu implementarea acestui nou program ECRIS IV, va fi operat transferul unor sarcini de la judecatori la grefieri, precum si de la grefierii statisticieni si grefierii sefi la grefierii de sedinta. In acest fel, personajele cu “protectie” infipte in functii de conducere vor fi exonerate, incet dar sigur, de anumite responsabilitati care earu delegate pana acum prin ordin de serviciu, iar acestea vor fi pasate grefierilor de sedinta. De parca ei nu ar fi avut si asa destule pe cap!
Formularul de citatie a suferit, pana acum, patru modificari la Curtea de Apel

Deocamdata, se lucreaza intens la nomenclatorul de documente emise de instanta, inca se aduna tipizatele ce urmeaza a fi regasite ca si formulare tipizate editabile. Ca sa intelegeti haosul creat de acest nou sistem, in numai doua zile, formularul de citatie de la Curtea de Apel Bucuresti a suferit patru modificari, si vor mai urma si altele, cu certitudine, pentru ca nu au fost inca inserate ideile iluminate din Legea 202/2010 - mica reforma din justitie, alt “mare succes” trambitat de MI si actuala guvernare. Pe langa ce aveau de facut, grefierii au muncit la remedierea problemele legate de numerotatea listelor de sedinta in raport de filtrele presetate. Din datele pe care le detinem, pana acum au mai fost introduse si optiuni noi de filtrare si ordonare a listelor, inclusiv o mentiune cu privire la numele procurorului, selectarea in functie de materia juridica, vechimea cauzelor, ordinea alfabetica, posibilitatea de a trece cauzele cu arestati la inceputul listei. Mai mult, pana in prezent nu corespund tipurile de solutii, dar aceasta problema nu se va remedia curand, pentru ca la nivelul CSM se sustine necesitatea schimbarii modalitatea de intocmire a statisticii judiciare. Se preconizeaza ca, in curand, toti cei care au atributii de statistica sa urmeze un curs de perfectionare.curs de instruire.
Ministerul Justitiei a justificat necesitatea implementarii rapide a ECRIS IV prin posibilitatea oferita de modulul de statistica din noua aplicatie. Asa se face ca, in urmatorii ani, la instante se va ajunge la tinerea unei evidente duble pana cand toate instantele vor reusi sa completeze datele statistice, ceea ce va dubla munca grefierilor.
In aceeasi ordine de idei, trecerea la utilizarea modulului de statistica se va face treptat, pe masura ce instantele vor avea posibilitatea sa completeze datele in campurile nenumarate din aplicatie.
Legat de registrele din ECRIS si de obligativitatea generarii registrelor din sistemul informatic, raspunsul dat pana acum grefierilor a fost ca acestea pot fi utilizate optional.
Alt maldar de probleme de remediat in noul program!

Mentiunile din condicile de sedinta ar fi una dintre acestea. Urmeaza, conform datelor preluate de la grefieri:
amanarile de pronuntare sunt inserate in sedinta curenta si pozitionate mai inaintea dosarelor din ziua curenta.
•
• mentionarea numelui completului pe listele de sedinta
• registrul de evidenta a redactarilor inca este in lucru si nu se stie daca ele vor fi trecute in ordinea stabilita in lista de sedinta, si nu in ordinea introducerii solutiilor
• actualmente, alocarea numarului de hotarare se face prin accesarea registrului de redactare, iar pentru fiecare dosar, accesarea comenzii “editare” si apoi “salvare”, ceea ce inseamna mai mult timp alocat pentru a face mai multe operatiuni.
• completarea registrului de interceptari si perchezitii , conform opiniei exprimate verbal de membrii comisiei de la MJ, este optionala, instantele fiind cele care decid asupra modului de inregistrate sau operare
• lipsa unui regulament al ECRIS absolut necesar pentru a genera, in timp, situatii statistice, iar acesta ar trebui sa mentioneze clar operatiunile, persoanele abilitate, limitele de acces in sistem, precum si alte reguli privind modul de efectuare a inregistrarilor.
Artificii pentru pacalirea sistemului!
In cazul in care se va dori introducerea rapida a solutiilor, fara a mai trece prin marele calvar al completarii, se inchide pur si simplu pozitia din campul de date statice despre parti, bifand “DA”. Situatia este similara si la campul de date statistice despre obiecte. Apoi se poate trece solutia ca si pana in prezent, cu mentiunea ca alocarea numarului de hotarare se face din interfata altei operatii/ registre/redactor, alegand calea de atac corespunzatoare.
Volumul “optim” de munca al judecatorilor, stabilit prin MJ, dar termene peste un an la litigiile de munca, prin ECRIS IV!
Conform “senzationalei” aplicatii ECRIS IV, Ministerul Justitiei a implementat programul privind stabilirea volumului optim de lucru, fara a avea toate cunostintele necesare si dupa aceea a cerut CSM-ului oprirea acestui program. Asta presupune introducerea unor noi algoritmi cu privire la repartizarea aleatorie. Programul privitor la volumul optim de lucru al magistratilor vizeaza, in fapt, normarea muncii, respectiv plafonarea numarului de dosare pe sedinta, ceea ce este, in principiu, corect, precum si transferul unor atributii de la judecatori la grefieri, insa asta presupune implicit alocarea de termene de judecata mult mai lungi. Si atunci, unde este scurtarea proceselor mult trambitata de MJ?
Unul dintre grefieri ne-a declarat ca a introdus o actiune la Sectia de litigii de munca a Tribunalului Bucuresti in data de 19.11.2010 si a constatat cu stupoare ca s-a primit termen in data de 10.10.2011. Astfel va fi incalcat cu usurinta articolul 74 din Legea nr.168/1999 care prevede:
(1) Cererile referitoare la solutionarea conflictelor de drepturi se judeca in regim de urgenta.
(2) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile.
(3) Partile sunt legal citate, daca citatia le-a fost inmanata cel putin cu o zi inaintea judecarii.
In aceasta situatie se afla, in tara, cateva mii de cetateni. Nu e fabulos ECRIS IV?

CAIET DE SARCINI ECRIS IV
CUPRINS
1.INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.1COMPONENTELE SISTEMULUI ECRS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 DESCRIEREA INSTITUŢIILOR DIN SISTEMULUI JUDICIAR IMPLICATE ÎN ACEST PROIECT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.3DOTAREA CU ECHIPAMENTE IT&C ŞI ASIGURAREA RESURSELOR UMANE – SPECIALIŞTI IT&C. INFRASTRUCTURA DE COMUNICAŢII .
APLICAŢII ÎN EXPLOATARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2. PREZENTAREA FUNCŢIONALITĂŢILOR SISTEMULUI ECRIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.1FUNCŢIONALITĂŢILE APLICAŢIEI ECRIS-CDMS – MODUL INSTANŢE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2.2FUNCŢIONALITĂŢILE APLICAŢIEI ECRIS-CDMS – MODUL PARCHETE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.3FUNCŢIONALITĂŢILE APLICAŢIEI ECRIS-CDMS – MODUL GESTIONARE NOMENCLATOARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.4 FUNCŢIONALITĂŢILE APLICAŢIEI ECRIS-LLDS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
3.CERINŢELE DE DEZVOLTARE / ÎMBUNĂTĂŢIRE / MODERNIZARE A SISTEMULUI
ECRIS PRIN PROGRAMUL PHARE 2004 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
3.1OBIECTIVELE PROGRAMULUI PHARE 2004 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
3.2CERINŢE GENERALE HARDWARE ŞI SOFTWARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
3.3 CERINŢE PRIVIND FUNCŢIONALITĂŢILE SISTEMULUI ECRIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
6.DOCUMENTAŢII ŞI PRODUSE FURNIZATE ÎN CADRUL PROIECTULUI . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
7.ANEXE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
5.1 ANEXE - MINISTERUL JUSTIŢIE I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
5.2 ANEXE - INSTANŢE JUDECĂTOREŞT I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
5.3 ANEXE - MINISTERUL PUBLIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
DIN MOMENT CE NU AU DAT CONCURS ,CI AU FOST DOAR LA NISTE INTERVIURI ,PREDOIU,KOEVESI,DANIEL MORAR,PAPICI ,TULUS,CERBU SI ALTI PROCURORI DE LA D.N.A.DIN CADRUL PARCHETULUI DE PE LANGA I.C.C.J.,ISI EXERCITA FARA DREPT PROFESIA IN CADRUL D.N.A.SE AFLA INTR-O STARE VADITA DE ILEGALITATE.IAT DE CE INVOC EXCEPTIA DE ILEGALITATEA A NUMIRII ATAT A PROCURORILOR CAT SIA JUDECATORILOR NUMITI LA ICCJ FARA EXAMEN ,CI DOAR PE BAZA UNUI INTERVIU PENTRU A FI PROMOVATI EXCLUSIV PE CRITERII POLITICE SERVAND INTETRESELOR PERSONALE(ALE FAMILIEI BASESCU ) SI DE GRUP (PDL ).IN ACELASI TIMP INVOC SI EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE A ARTICOLULUI CARE DA POSIBILITATEA NUMIRII JUDECATORILOR LA I.C.C.J.-DOAR PE BAZA UNUI SIMPLU INTERVIU!
Procurorii care au facut lucrari si vor mai face lucrari in dosarul de fata au fost numiti in cadrul DNA prin ordin al procurorului sef al acestei directii emis prin invocarea art. 8 din Regulamentul de ordine interioara al DNA, aprobat prin OMJ nr. 2184/C/2006.
Urmeaza a se constata ca ordinul de numire in functia de procuror la DNA al celor care se ocupa ilegal de dosarul cu care am investit DNA,este in vadita contradictie cu disp. art. 43 din Legea nr. 303/2004 care mentioneaza, clar, expres si explicit, ca promovarea procurorilor in parchete se face numai prin concurs organizat la nivel national, organizat de CSM iar evaluarea procurorilor este realizata de o comisie pentru promovarea in functie.
In consecinta, cat timp legea prevede o anumita procedura de promovare in parchete a procurorilor, rezulta ca si numirea procurorilor in DNA trebuia sa se deruleze potrivit prevederilor legale, nefiind posibil ca, printrun act administrativ cu putere inferioara legii, sa se deroge de la lege.
In acest sens sunt si prevederile art. 5 din Codul civil: nu se poate deroga prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care interesează ordinea
publică şi bunele moravuri.
Pentru aceste motive, se impune a se constata ca numirea
procurorilor in DNA este contrara normelor exprese explicite si imperative ale art. 43 din Legea nr. 303/2004.PENTRU IDENTITATE DE RATIUNE A SE APLICA SI IN CAZUL JUDECATORILOR ,CU SPECIFICATIA RAPORTARII LA ARTICOLUL DIN ACEASI LEGE REFERITOR LA JUDECATORI!
In ceea ce priveste incidenta in prezenta cauza a exceptiei de nelegalitate invocate, aceasta se impune deoarece dna/dl proc
au efectuat urmarirea penala,iar judecatorii au solutionat cauza fara sa imi dea posibilitatea punerii concluziilor orale pe baza carora se pot depune concluzii scrise.
Dac exist vreun judecator profesionist,isi va dea seama,ca se impuner repunerea cauzei pe rol,pentryu aimi da posibilitatea macar formala a sustinerii verbale a acestora.Altfel ,principiul dreptului la aparare este violat,principiul oralitatii –asisderea,principiul publicitatii sedintei de judecata este grav compromis,iar E.C.H.R. ar trebui sa imi admita viitoarea CERERE INDIVIDUALA IN raport der aceste violario evidente .
ORGANELE DE SECURITATE CARE AU DECIS DUPA 1948,ADICA DUPA INFIINTAREA SECURITATII STATULUI,PUNEREA IN PRACTICA A SPOLIERII,A DEPOSEDARII DE BUNURILE MOBILE SI IMOBILE ALE CELOR CONSIDERATI CHIABURI,INDUSTRIASI,EXPLOATATORI DE LOCUINTE COMERCIANTI{EVREI},TOT ACESTIA , FII, NEPOTII ,IMPREUNA CU CERCUL LOR DE REALTII,CONTROLEAZA SI DUPA 1998 INGRADIREA ,RESTRANGEREA SAU SI DESFIINTAREA IREVOCABILA A DREPTURILOR ASUPRA ACESTORA !DAR ACUM EI NU VOR DOAR IMOBILELELE PE CARE LE-AU AVUT,CI VOR SI IMOBILELE ALTORA CAE NU AU BANI , RELATII , PILE SI CUNOSTINTE (P.C.R.)PENTRU A REDOBANDI POSESIUNEA PIERDUTAA ACESTORA !
MIHAIL KOGALNICEANU CATRE CUZA LA ALEGEREA ACESTUIA, 1859:
“FII SIMPLU,MARIA TA,FII BUN,FII DOMN CETATEAN;URECHEA TA SA FIE PURUREA DESCHISA LA ADEVAR SI INCHISA LA MINCIUNA SI LINGUSIRE”
Autocritica Președintelui – fabulă politică, –25 noiembrie 2010
♦ ”De ce nu vă mai sunt pe plac -
C-am jupuit o țară, degeaba?
Că puterea mea – bună de leac -
Îşi face cu silinţă treaba?!
♦ Să fiu cum sunt, mi-e hărăzit;
Dar poporul „invitat” la urnă
Era atât de necăjit,
Încât nu îmi găsesc vreo vină!
♦ Dar dacă am, pot să-ndrept
Greşeala mea de dinainte!
Ceva păreri? Iacă, aştept -
Dar scurt, în două-trei cuvinte!”
♦ Şi ca s-arate cât i-e graba
spuse-n glumă: să muncească
pentru a avea condiții să trăiască!
♦ În loc de morală:
În țară gravă, ca-n mormânt,
Nu scoase nimeni un cuvânt!.

31 MARTIE 08
Procurorul G eneral si seful DNA isi transmit ilegal, unul altuia, dosare penale, fara ca acestea sa fie inregistrate cand ies si cand intra la institutiile pe care le conduc * Dezvaluirea a fost facuta, din greseala, de seful Sectiei I a DNA, Lucian Papici
Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, si seful DNA, Daniel Marius Morar, au fost demascati ca isi transmit ilegal, unul altuia, dosare penale de mare rasunet, fara ca acestea sa fie inregistrate atunci cand ies si intra la DNA si Parchetul General, asa cum cere Regulamentul de Ordine Interioara al parchetelor. Dovada acestui circuit ilegal a fost facuta de procurorii Lucian Papici si Elena Botezan care au afirmat intr-o rezolutie din 24.03.2008 ca dosarele se plimba pe “cale scurta” intre Kovesi si Morar, fara a fi inregistrate atunci cand intra sau ies din cele doua parchete. Pe motiv de “celeritate”. Interesant este ca procurorii DNA au recunoscut “calea scurta” a dosarelor nu unui cetatean oarecare, ci chiar fostului Procuror General adjunct al Romaniei, Gabriela Ghita. Grav este ca ceea ce s-a intamplat in cazul de fata incalca Regulamentul de Ordine Interna al parchetelor, care prevede ca dosarele si adresele de orice natura nu pot intra si iesi din parchete decat in conditii de stricta evidenta, de inregistrare in registrele speciale.Existenta unui circuit ilegal a fost confirmata de procurorii DNA in vestitul dosar al “examenelor fraudate de la CSM” in care, alaturi de cativa magistrati pusi sub invinuire, apar inregistrari si filmari cu o serie de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (a caror nume nu au fost date publicitatii). Aceste inregistrari au un regim secret si cu atat mai mult ele nu pot fi transmise decat in regim de protectie a informatiilor clasificate, conform legilor speciale. Daca mai tinem cont si de faptul ca Procurorul General al Romaniei este un personaj numit de factori politici (ministrul Justitiei si seful statului), iar membrii CSM, in calitate de garanti ai independentei Justitiei, sunt exponentii de varf ai puterii judecatoresti, circuitul ocult al unor dosare de asemenea importanta poate fi suspectat ca fiind o metoda de dirijare a anchetelor in anumite directii.Cererea de recuzare
Procurorul sef birou din Parchetul Inaltei Curti, Gabriela Ghita, fost Procuror General adjunct al Romaniei, timp de trei ani, pana in toamna anului trecut, este una dintre persoanele invinuite in scandalul “examenelor fraudate de la CSM” derulate in noiembrie anului trecut. Ghita a fost sefa Comisiei de examinare de la concursul pentru ocuparea posturilor de conducere in parchete. Gabriela Ghita a formulat recent o cerere de recuzare a procurorilor care o ancheteaza: Lucian Papici si Elena Botezan, iar ulterior, o cerere de recuzare a sefului DNA, Daniel Marius Morar, pe motiv ca este anchetata abuziv, fara probe. Mentionam ca procurorii anticoruptie au mers pana intr-acolo incat, la mijlocul lunii martie a.c., au adus-o pe Ghita la DNA cu mandat de aducere, adica ridicata de politistii DNA chiar din biroul ei din Parchetul General. O metoda total deplasata tinand cont de rangul detinut de aceasta in ierarhia parchetelor si de faptul ca ea s-a prezentat la orice solicitare a DNA si beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la proba contrarie. Cererea de recuzare a sefului DNA a fost solutionata, prin respingere, de catre Procurorul General al Romaniei, Laura Kovesi. Pe cai interne, Ghita a aflat ca solicitarea ei din dosarul nr. 197/P/2007 a fost solutionata de Laura Kovesi fara ca dosarul sa figureze in registrele DNA ca a iesit vreodata de la DNA, catre Parchetul General si invers. Cum solutionarea unei cereri de recuzare fara studierea dosarului este ilegala, Ghita a facut plangere la CSM impotriva lui Kovesi si Morar, cerand ca acestia sa fie sanctionati disciplinar. De asemenea, ea a adresat DNA o cerere prin care a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a actelor efectuate in dosar de la data cererii sale de recuzare si pana in prezent.
Dezvaluirea lui PapiciAceasta ultima cerere a fost solutionata prin respingere de catre procurorii Lucian Papici (seful Sectiei I) si Elena Botezan, printr-o rezolutie din 24.03.2008.Cei doi procurori DNA au facut o surprinzatoare motivatie (vezi facsimil): “Nu intelegem pe ce se bazeaza invinuita cand afirma ca Procurorul General nu a avut la dispozitie dosarul nr.197/P/2007 pentru a se pronunta in cunostinta de cauza cu privire la plangerile formulate de catre aceasta impotriva rezolutiilor procurorului sef si ale procurorului sef adjunct din cadrul DNA. Insa, pentru lamurirea acestei neintelegeri, comunicam invinuitei faptul ca dosarul cauzei, pentru celeritate, a fost transmis pe cale scurta, adica fara inregistrarea sa la una din cele doua institutii (in ceea ce priveste intrarea/iesirea acestuia din grefa), Procurorului General”. Iata ce a putut afirma tandemul Papici - Botezan. O recunoastere facuta cu atata dezinvoltura, incat se poate concluziona ca acea “cale scurta” de care s-a facut vorbire este o practica atat de curenta, incat nu intriga pe nimeni. Daca dosarele penale circula fara a fi inregistrate, se poate banui ca in ele se dau si indicatii cu prilejul “consultarilor” de acest gen. Pe de alta parte, scuza cu celeritatea lucrarii nu poate acoperi obligatia de inregistrare a dosarului, operatiune care nu dura mai mult de cinci-zece minute si care nu putea prin urmare sa afecteze in vreun fel ancheta propriu-zisa.Legea obliga la inregistrarea dosarelorRegulamentul de Ordine Interna (ROI) al parchetelor, publicat in Monitorul Oficial nr. 154 din 5 martie 2007, la care si-a adus contributia insasi Laura Kovesi, stabileste cu strictete regimul circulatiei dosarelor si a oricaror acte care intra/ies din unitatile Ministerului Public.Acest regulament s-a facut tocmai pentru ca in cazul disparitiei sau alterarii unor probe, ori a altor neajunsuri, sa se poata stabili cu certitudine cine a avut dosarul si poarta raspunderea lui. ROI este obligatoriu pentru orice procuror din Romania, iar incalcarea lui poate fi sanctionata de catre CSM, intrucat Legea 303/2004 privind statutul magistratului prevede ca incalcarea cu rea-credinta a normelor de procedura constituie abatere disciplinara. Dispozitiile din ROI, prevad norme stricte la articolele 111 - 137 privind circulatia lucrarilor si dosarelor, dupa cum urmeaza: “corespondenta adresata parchetelor din cadrul Ministerului Public se primeste de prim-grefier ori grefierul sef sau alt grefier desemnat de conducatorul parchetului, (…) Sesizarile penale, precum si celelalte plangeri, cereri, sesizari si memorii ale cetatenilor, depuse de acestia direct la parchet, vor purta mentiunea de primire, precum si numarul de inregistrare. (…) Primirea, evidenta, intocmirea si toate celelalte operatiuni privind lucrarile care contin informatii clasificate, secrete de stat sau de serviciu, se efectueaza potrivit dispozitiilor legii si ordinelor Procurorului General (…) toate celelalte categorii de corespondenta se inregistreaza in Registrul de intrare-iesire a corespondentei dandu-se, cronologic, numere de inregistrare cu sot si indicativele corespunzatoare din nomenclatorul arhivistic. (…) Inregistrarea lucrarilor se face in sistem partida,