Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate un nou proiect de candidat pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba despre judecatorul Daniel Fanel Stancu (foto) de la Tribunalul Dolj, cunoscut pentru ca a repurtat o victorie de etapa impotriva CSM, obtinand la Inalta Curte retrimiterea la Consiliul Superior al Magistraturii a dosarului disciplinar in care este vizat si in care Sectia pentru judecatori a CSM il sanctionase initial cu suspendarea timp de 6 luni (click aici pentru a citi).

Amintim ca Stancu este cunoscut si pentru daunele morale uriase – de 2 milioane de euro – la care a obligat statul roman sa i le plateasca unui om de afaceri tinut in arest 11 luni, apoi achitat definitiv (click aici pentru a citi).

Intrat a doua oara in cursa pentru CSM (prima incercare avand loc in 2008, pentru un rest de mandat al unui judecator), Daniel Stancu propune in primul rand imbunatatirea felului in care este organizat examenul de promovare in grad profesional pentru judecatori, cu un mai mare accent pe calitatea hotararilor redactate de catre magistratii-candidati si cu un stil mai respectuos fata de acestia, astfel incat judecatorii sa nu mai fie tratati ca niste studenti inca aflati pe bancile facultatii. Tot in legatura cu concursurile de promovare, Daniel Fanel Stancu propune descentralizarea procedurii si stabilirea unui prag mai inalt de promovare (la nivelul notei 7 sau 8).

In al doilea rand, judecatorul Stancu are in vedere imbunatatirea comunicarii Consiliului Superior al Magistraturii cu societatea civila – mai exact, adoptarea de catre CSM a unui stil mai inteligibil pentru omul obisnuit si abandonarea actualului stil „mult prea tehnicizat, scortos si oficios, asadar nefiresc de abstract”. In acelasi context al limbajului CSM, Daniel Stancu se declara dezamagit de prestatiile deloc diplomatice ale unora dintre membrii actualului Consiliu.

In rest, candidatul se declara de acord cu obiectivele urmarite in Noua Strategie de dezvoltare a sistemului judiciar pe anii 2022-2025 si Planul de actiune aferent (pe care Executivul este asteptat sa le aprobe prin Hotarare de Guvern).

Redam intregul proiect de candidatura la CSM al magistratului Daniel-Fanel Stancu de la Tribunalul Dolj:

„Proiect privind principalele obiective avute in vedere in situatia alegerii mele ca membru CSM

Sunt judecatorul Stancu Daniel-Fanel, din cadrul Tribunalului Dolj, si indeplinesc aceasta functie de aproape 22 de ani.

Am fost, asadar, judecator, sub trei mandate ale CSM.

Am mai candidat la CSM in anul 2008, eram pe atunci judecator la Judecatoria Craiova.

Istoria pe scurt a acelei candidaturi a stat astfel: postul de membru al Sectiei pentru Judecatori a CSM devenise vacant ca urmare a pensionarii unui membru judecator de curte de apel, legea privind organizarea si functionarea CSM se modificase intre timp, in sensul ca se redimensionase numarul celor 4 judecatori-membri de la curtile de apel, prevazut initial, la un numar de 3, si se suplimentase cu inca un membru-judecator de la judecatorii. Am fost desemnat ca membru, de adunarea generala a judecatorilor din cadrul judecatoriilor de pe raza Curtii de Apel Craiova, insa procedura alegerii s-a suspendat cu doar cateva zile inainte de data stabilita, ulterior, renuntandu-se definitiv la noi alegeri, structura sectiei de judecatori a CSM ramanand sub vechea reglementare pana la finalul mandatului din 2010. Nu am regretat niciun moment, a fost o experienta unica, am mers in majoritatea judecatoriilor din capitatele de judet ale tarii si am perceput in mod direct ceea ce gandeau, isi doreau si sperau colegii mei judecatori in privinta forului nostru suprem.

Anul trecut, in 2021, am fost sanctionat, de sectia disciplinara pentru judecatori din cadrul CSM, cu suspendarea din functie pe o perioada de 6 luni, cazul meu a fost destul de mediatizat de presa, in sens negativ la acel moment, insa ulterior, ca urmare a admiterii recursului de catre ICCJ, a fost casata hotararea prin care fusesem sanctionat si a fost trimisa cauza spre rejudecare aceleiasi instante discipinare, solutie inedita si unica din cate am inteles, in istoria jurisprudentiala specifica materiei disciplinare a magistratilor.

Asadar, in prezent, nu mai sunt sanctionat si, prin urmare, am dreptul de a candida ca membru al CSM din partea judecatorilor de tribunale.

Cazul meu disiplinar este, asadar, in curs de judecata, motiv pentru care nu voi face absolut niciun comentariu asupra acestui subiect.

Cu toata sinceritatea confesiunii, va marturisesc ca m-am hotarat zilele acestea sa candidez, si nu dintr-o frustrare, ci dintr-o profunda revolta fata de tot ceea ce s-a intamplat in acest ultim mandat al CSM.

Exista nu numai la noi, ci chiar la nivel mondial, o profunda criza axiologica, atat la nivel sistematic, cat si sistemic, in privinta clasificarii si ierarhizarii functiei sociale a valorilor.

Nu mai exista de multa vreme maretia conducatorilor intelepti, spirituali, carismatici si empatici care sa miste constiinta de sine, a fiecaruia, si care sa dea acea bucurie, pretuire si multumire ca exista astfel de lideri contemporani timpurilor in care traim.

Pana si liderii lumii (fie ei americani, francezi, nemti, englezi sau, de ce nu, rusi) nu mai sunt ce erau odinioara, in timpurile evolutiei spirituale a umanitatii. SUA are un candid octogenar, Franta un pasional gerontolog, Anglia un rebel fara glorie, Germania ramane Germania, chiar si fara un lider carismatic, si, Rusia, un demon, se pare cel mai rau chiar si dintre cei dostoievskieni.

Istoria recenta, contemporana, ne-a supus unei crize medicale, pandemice, pentru ca imediat sa fie succedata de o alta, militara, din imediata noastra proximitate geografica, de o amploare inimaginabila vremurilor moderne pe care le crezusem evoluate si fara putinta de a se mai intoarce in tenebrele istoriei de razboi.

Cu toate acestea, noi, judecatorii, alaturi de multe alte categorii profesionale, printre care cele eroice medicale, ne-am straduit continuu sa ramanem lucizi si obiectivi, independent de ce probleme afectiv-emotionale, de ce necazuri sau tragedii personale survin in viata de zi cu zi a fiecaruia, cu deplina credinta de a indeplini menirea noastra sociala, de a cauta si gasi adevarul, de a face dreptate, de a garanta ordinea de drept ce trebuie sa existe intotdeauna intr-un stat, precum si de a fi respectate, fara partinire, drepturile si libertatile tuturor semenilor nostri.

Intr-adevar, fata de toate aceste realitati sociale grave, ale ultimilor doi ani, preocuparea pentru modul in care si-au desfasurat activitatea membrii CSM, si mai ales reprezentantii judecatorilor, a trecut intr-un plan secund, pentru cei mai multi judecatori din sistemul executional, adica, in jargon, a "judecatorilor de scaun", cum ne autodefinim noi, in limbajul nostru specific profesional.

Aceasta intrucat planul secund, analog "jocului secund" barbilian, este mult "mai pur" si l-am preferat cu totii in detrimentul monitorizarii activitatii CSM-ului, in conditiile in care noi, judecatorii care judeca dosare, dintotdeauna am fost si suntem coplesiti de multitudinea si complexitatea in continua crestere a cauzelor pe care le instrumentam, de legislatia enorma si, de nepermis de multe ori, deficitara, supusa unui sir nesfarsit de modificari, de modificari la modificari, de decizii admise de neconstitutionalitate, RIL-uri, HP-uri, decizii de condamnare la CEDO etc., care apar uneori in intervalul de timp al amanarii pronuntarii unei sentinte sau decizii sau chiar in timp ce noi ne aflam in sala de judecata.

Insa presa a devoalat, pentru ca noi altfel nici nu am fi stiut, derapaje comportamentale nepermise, inacceptabile la acest nivel, ale tuturor ilustrilor nostri membri ai CSM – mai exact, pentru ca rigoarea juridica impune, exclusiv ale membrilor Sectiei pentru judecatori.

In concret, am putut lectura cu totii, de pe site-ul online "Lumea Justitiei", dintr-o intamplare ghinionista de a nu inchide inregistrarea, ce dispute la limita subdemnitatii, ce rafuieli vendetiste, departe de orice buna-cuviinta, au loc intre stimabilii si onorabilii nostri alesi, in care ne-am pus, ca de fiecare data, atatea sperante!

Alta data, tot din presa, am aflat ca s-au reclamat unii pe altii, la Inspectia Judiciara, ca sunt intr-un vid de putere, in conditiile in care, pentru prima data in istoria CSM-ului, aproape de 18 ani (asadar de majorat), neputandu-se alege nici macar un presedinte.

Tot astfel, am mai aflat din mass-media ca oamenii obisnuiti, din afara sistemului juridic, precum si numeroase asociatii civice isi exprima nedumerirea si, oarecum, ingrijorarea fata de unele sanctiuni aplicate de CSM, apreciate la bunul-simt comun ca fiind vadit disproportionate in raport cu gravitatea faptelor savarsite de unii colegi de-ai nostri, judecatori.

Or, prin analogie la bunul-simt cultural, orice cititor al celebrului roman "Mizerabilii" al lui Victor Hugo poate intelege "gravitatea" faptei comise de tanarul Jean Valjean, care, din disperare de a-si hrani familia, fura o amarata bucata de paine si nu poate sa nu se revolte acelasi cititor neinitiat in tainele dreptului penal cand afla ca pentru aceasta "infractiune abominabila" a fost pedepsit la 5 ani de munca silnica, in inchisoarea de la Toulon.

Conditia judecatorului roman nu stiu cum a fost inainte, insa in mod cert, dupa caderea regimului comunist, a devenit nu grea, ci foarte grea.

Noi, judecatorii, si numai noi stim cum am fost pusi in fata unor situatii juridice extrem de complicate, de interpretare si aplicare a unor legi reparatorii lacunare si imperfecte care nu aveau niciun istoric jurisprudential anterior si care, oricum, nu ar fi putut sa cuprinda toate situatiile de fapt petrecute cu prilejul deposedarilor de patrimoniu, fortate si abuzive, facute de regimul comunist in mare graba, prin marea cooperativizare, exproprieri si nationalizari, arestari si condamnari politice pe nedrept, confiscari de bunuri, metale pretioase etc.

Si precaritatea actelor normative reparatorii ar fi fost cea mai mica problema, fata de lipsa, de cele mai multe ori, a oricaror inregistrari si evidente a unor astfel de preluari abuzive, lipsa unui inventar patrimonial funciar sau forestier, anterior aparitiei legilor speciale reparatorii, fapt ce a generat un numar enorm de litigii, extrem de complicate si care frizau absurdul juridic, iar, noi, aceiasi judecatori, am fost singurii care au trebuit sa gaseasca solutii imediate si concrete de rezolvare, care, chiar daca nu au fost cele mai inspirate, am crezut in ele si ne-am asumat un risc profesional in situatia in care s-ar fi dovedit ulterior ca am gresit.

Odata cu aparitia noilor coduri de drept substantial, civil si penal, precum si codurile de procedura aferente, s-a creat iarasi o zona crepusculara judiciara, legilor vechi fiindu-le luat rapid locul de legile noi, insa procesele (cu exceptia celor penale) au continuat ani multi sa fie judecate sub imperiul celor doua legi procesuale civile, vechi si noi, iar in privinta dreptului substantial civil, legea civila veche a continuat si continua sa se aplice si in viitor, inca mult timp.

Nu mai vorbesc de conditiile ingrozitoare, uneori insuportabile de lucru din cadrul cladirilor instantelor (sali de judecata si birouri insalubre si imunde), care continua sa existe in mod covarsitor si in prezent (noi, judecatorii de la Tribunalul Dolj, fiind un caz fericit, pentru ca avem un sediu nou), dar sunt atat de multe de spus, incat ar trebui ca acest subiect sa constituie tema unui jurnal memorialistic judiciar, ce excede insa ratiunii si finalitatii acestui proiect de candidat.

Mi-am reamintit toate acestea nu pentru ca noua, judecatorilor, ne-ar face o deosebita placere reactivarea unor astfel de trairi si experiente profesionale reale din trecut si prezent, ci pentru ca acestea sunt doar o mica parte din ceea ce constituie conditia profesionala si umana a judecatorului roman.

Asadar, ma revolta, si sunt convins ca aceasta stare este generala, faptul ca niciodata, dar absolut niciodata, nu s-au spus in spatiul public aceste realitati ale sistemului judiciar, clar, explicit, raspicat, cu subiect si predicat (sintagma care nu-mi place in mod deosebit, dar este foarte uzitata), de catre distinsii nostri reprezentanti trimisi cu atata speranta in CSM pentru a ne apara interesele, cariera si reputatia profesionala.

Cel putin in ultimii doi ani am fost suspusi unui adevarat linsaj mediatic fara precedent, in legatura cu pensiile speciale ale magistratilor, fara ca niciunul dintre membrii CSM sa iasa la televizor, in mod asumat, si sa redea toate aceste realitati si multe altele pe care nu are rost sa le redau, pentru ca noi le stim, printre care si de cate restrictii si interdictii legale si deontologice are parte un judecator de-a lungul carierei sale.

Lipsa oricarei reactii a avut efecte dezastruoase si ireversibile pentru sistem, foarte multi judecatori s-au pensionat, desi mai aveau foarte multe de spus in cariera si sunt convins ca atat la noi, pe raza Curtii de Apel Craiova, cat si la nivelul tuturor celorlalte instante din tara, au fost judecatori care se aflau in plenitudinea capacitatilor si acumularilor profesionale, dar care, din pacate, au plecat resemnati, dezamagiti si mahniti ca nu-si mai pot continua activitatea intr-un astfel de climat de insecuritate in care zilnic se spune pe toate sursele de comunicare ca trebuie declarata stare de urgenta nationala de taiere a pensiilor speciale ale magistratilor.

Cred cu toata convingerea ca trebuie schimbat chiar si limbajul de comunicare al CSM-ului cu societatea civila, acesta fiind mult prea tehnicizat, scortos si oficios, asadar nefiresc de abstract. Aceasta in conditiile in care si limbajul religios, prin vocea parintelui Necula (n.r. Constantin Necula), a inceput sa fie unul mult mai facil, mai actual si permisiv intelegerii chiar si a neinitiatilor in dogma religioasa ortodoxa. Si Papa Franscisc are tot un altfel de limbaj inteligibil de expunere a dogmelor ritului catolic.

Sunt convins ca se poate si la noi, in justitie, sa folosim, pe langa redarea stricta a normei juridice, un limbaj mult mai permisiv cognitiei justitiabilului, sa-l facem sa inteleaga si pe el de ce anume a pierdut procesul sau chiar de ce l-a castigat, fara a-l mai nauci si cu expunerea ad litteram a considerentelor inextricabile – de exemplu: ale unei decizii de neconstitutionalitate, care, de multe ori, ne pune si pe noi in dificultate la prima lectura.

De asemenea, sunt convins ca si modalitatea de promovare a examenului de grad profesional se mai poate imbunatati. In 2008, astfel cum am relatat la inceputul proiectului despre acea efemera candidatura la CSM, am sustinut ca nu se poate obtine un grad profesional superior fara ca judecatorul sa fie evaluat si in privinta activitatii sale de judecata, mai exact evaluarea calitatii hotararilor pronuntate si redactate de acesta. In acele vremuri a fost total dezavuata propunerea mea, in prezent insa este bine ca este reglementata o astfel de evaluare, chiar si in a doua etapa, cea a promovarii efective.

In privinta gasirii unei cat mai complete si eficiente modalitati de evaluare si verificare a cunostintelor teoretice profesionale, cred ca examenul pentru obtinerea gradului profesional este perfectibil, se mai poate lucra in privinta desfasurarii parca prea scolastice si (de ce nu?) mult prea studentesti.

In viziunea mea, un examen chiar si de verificare a cunostintelor pur teoretice in orice materie de drept nu mai poate presupune la un asemenea nivel, de judecator deja in functie, care are propria sala de judecata si in care isi exercita autoritatea cu plenitudinea institutiei functiei de judecator, sa se mai intoarca pe bancile salii de examen, la fel ca pe cele de odinioara ale facultatii sau ale salii de concurs de intrare in magistratura, sa fie controlat de fituici, de telefon, de ceas, eventual, la o adica, si perchezitionat corporal, pentru ca nu da bine, in primul rand, prestigiului sau, pretuirii de sine, fiind supus alegoric unei decadente de albatros baudelairian.

Am cunoscut o multime de alti colegi, foarte capabili profesional, straluciti chiar, dar care nu s-au putut angrena si adapta unui astfel de sistem de examinare, neputand pur si simplu sa mai faca fata, pe langa multe altele din viata profesionala, si unui astfel de stres afectiv-emotional de factura studenteasca. De altfel, sunt convins ca in sistemele justitiei din tarile evoluate europene, nu exista o astfel de modalitate de obtinere a unui grad profesional.

In concret, cred ca un judecator care aspira la o astfel de ierarhie trebuie, in primul rand, sa aiba un portofoliu al sau de sentinte si decizii redactate de acesta, sa-i fie selectate aleatoriu un alt numar de catre comisia de examinare, intocmai cum se intampla in etapa a doua de promovare efectiva, dupa care verificarea cunostintelor teoretice sa se faca (de ce nu?) tot sub forma practica, si nu de bifare a unor solutii prestabilite din grilele de spete, pentru ca in felul acesta nu ar mai fi nicio diferenta intre un judecator in functie si un student aspirant la aceasta functie care da pentru prima data un examen de intrare in magistratura si bifeaza aceleasi tip de grile de spete.

Or, acest lucru s-ar putea face in sistem descentralizat la nivelul fiecarei curti de apel, in cadrul caruia judecatorul care vrea sa promoveze intr-o functie de executie ierahic superioara sa fie pus in fata unui dosar anume constituit de comisia de examinare si evaluare (care pentru inlaturarea oricarei suspiciuni de subiectivism sa fie constituita din membrii-judecatori ai altei curti de apel, de pilda invecinate), dosar in cadrul caruia sa existe motive substantiale ale caii de atac si care sa puna in evidenta, in concret, capacitatea de sintetizare, sistematizare si aplicare efectiva a cunostintelor teoretice de drept national si european, din materia respectiva.

Totodata, este normal si firesc sa se stabileasca un prag de notare, 7 sau 8, care, odata atins, sa conduca la obtinerea gradului profesional (existand, daca se vrea, si finantare de la MJ), si nu perpetuarea unor astfel de concursuri de tip competitional, al caror numar de locuri sunt stabilite in mod arbitrar, de cele mai multe ori judecatorii fiind pusi tot timpul in fata anuntului imprevizibil si implacabil al datei concursului, cu o luna si ceva inainte, uneori fiind locuri mai multe, dar nu pot participa din motive profesionale (suprapunerea cu perioade extrem de incarcate ale activitatii de judecata) sau personale, ale vietii fiecaruia, iar alteori sunt pregatiti sa participe, dar nu sunt locuri de promovare in materia de drept respectiva.

Acesta este profilul meu psiho-cultural si profesional, acestea fiind cateva dintre perceptiile mele sincere si asumate asupra sistemului juridic din care fac parte si de aceea am considerat important sa le expun, chiar cu riscul de a nu fi in deplin acord cu aspiratiile si viziunile altor colegi de-ai nostri, judecatori.

Insa cred dintotdeauna ca judecatorul trebuie sa aiba, in primul rand, vocatia luciditatii, adevarului si dreptatii si, tocmai de aceea, am considerat ca este absoluta nevoie si de vocatia sinceritatii cu ceilalti si, mai ales, cu sine insusi.

Aceasta intrucat, din pacate, de fiecare data am fost dezamagiti – atat in plan social, cat si profesional – de promisiunile electorale ale tuturor politicienilor si presedintilor de tara si, deopotriva, de promisiunile alesilor nostri din CSM, din toate cele 3 mandate existente pana acum.

De fiecare data, chiar am sperat ca in alesii nostri din CSM urma sa avem un suport psihologic, o stare de confort a sigurantei ca ne apara interesele noastre profesionale si ca ei stiu foarte bine ce ne dorim si ce au de facut, conform prerogativelor legale, pentru ca preocuparea si ocupatiunea noastra principala, a judecatorilor de pretutindeni din aceasta tara, nu este alta decat activitatea de judecata, desfasurata zi de zi la instantele la care functionam.

De fiecare data ne-am entuziasmat crezand ca exista alesi noi, cu profiluri umane si profesionale exceptionale, bine pregatiti si bine intentionati, de buna-credinta si cuviinta si care, inca din prima zi a mandatului lor, vor face intocmai ce ne-au promis in campania electorala.

Lecturand acum din proiectele catorva dintre candidatii alesi anterior, realizez ca am fost atat de inocenti, in conditiile in care unele dintre promisiunile lor frizau imposibilul, ca sa nu spun absurdul: schimbarea Constitutiei, preluarea de catre CSM a bugetului detinut de MJ in vederea maririi salariilor, preluarea chiar si a unor preogative legislative, boicotarea activitatii de judecata si punerea sub presiune a institutiilor statului pentru a ne da drepturile salariale restante obtinute prin hotarari judecatoresti si multe, multe alte astfel de grozavii.

Avand in vedere ca toate acestea le stim foarte bine cu totii, va veti intreba ce e de facut si, mai important, ma veti intreba pe mine ce propun si ce pot eu sa fac in concret si ce obiective realizabile am in vedere, pentru binele justitiei, in situatia in care voi fi ales membru CSM.

Precaritate functionala a CSM a existat, din pacate, dintotdeauna, pe tot parcursul celor 18 ani de activitate, insa indraznesc sa afirm ca exista aproape unanima perceptia ca diluarea substantialitatii rolului sau, in privinta noastra, a judecatorilor, s-a facut resimtita, mai mult ca niciodata, in acest ultim mandat al membrilor sai, din perioada 2016-2022.

Insa, cu deplina obiectivitate, se poate constata ca institutia CSM, ca institutie publica cu personalitate juridica, functioneza coerent in baza legii proprii si a Strategiilor de dezvoltare a sistemului judiciar pe anii 2016-2020 si a Planurilor de actiune aferente si, recent, a urmatoarei Noi Strategii de dezvoltare a sistemului judiciar pe anii 2022-2025 si a Planului de actiune aferent, in faza de proiect (despre a carei existenta nici nu as fi stiut daca nu candidam), in aceasta din urma strategie evidentiindu-se ca "o serie de masuri cu un impact potential semnificativ asupra sistemului judiciar au fost realizate, dar pasi importanti raman de parcurs pana la obtinerea rezultatelor asteptate, aproximativ 31% dintre masuri finalizate, 60% in curs de realizare si 9% nedemarate".

Asadar, incontestabil, exista viziuni, proiecte, planuri, strategii si directii la cel mai inalt nivel, foarte bine puse la punct, in acest sens fiind infiintarea, printr-un Protocol incheiat inca din 2016 si inca unul in 2021, a Consiliului de Management Strategic (COMS), format din conducerea Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public si Inaltei Curti de Casatie si Justitie, responsabil de stabilirea strategiei si a viziunii de dezvoltare pe termen mediu si lung, precum si a prioritatilor generale ale sistemului judiciar.

Sintetizand ideile importante din aceasta Noua Strategie de dezvoltare a sistemului judiciar pe anii 2022-2025 si Planul de actiune aferent, ce urmeaza doar a fi aprobate prin HG, se constata ca au fost create premisele utilizarii managementului strategic la nivelul sistemului judiciar prin implementarea proiectului "Dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar – SIM" (SIPOCA 55), dar este necesara continuarea demersurilor pentru internalizarea acestuia la nivelul sistemului judiciar, elaborarea si aprobarea unei strategii de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada 2022 – 2025 fiind unul dintre indicatorii reformei "Garantarea independentei justitiei, cresterea calitatii si eficientei acesteia", asumate de Romania in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta.

Acesta include o descriere a elementelor principale pe care trebuie sa le includa noua strategie, respectiv faptul ca aceasta se va axa pe doi piloni: (1) primul pilon va include politici de consolidare a independentei sistemului judiciar si a statului de drept si (2) pilonul al doilea va include politici de consolidare a capacitatii institutionale in ceea ce priveste resursele, procesele si gestionarea, precum si politicile privind calitatea si eficienta serviciilor in sistemul judiciar, cum ar fi: a) utilizarea eficienta a resurselor umane; b) politica de optimizare a infrastructurii instantelor, inclusiv a infrastructurii fizice; c) transformarea digitala.

De asemenea, o serie de proiecte ample au fost demarate. Printre acestea se numara: (1) proiectul de dezvoltare a sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS V, ce va avea o contributie semnificativa la transformarea digitala a sistemului judiciar, avand in vedere ca una dintre functionalitatile majore o va reprezenta Dosarul Electronic, ce va permite beneficiarilor o gestiune integral electronica a documentelor din dosare (la nivel de instante si parchete), fara a exclude insa utilizarea hartiei, pentru a nu ingradi accesul la justitie al persoanelor care nu au posibilitatea utilizarii tehnologiei si (2) derularea unor programe de investitii pentru construirea / modernizarea sediilor instantelor judecatoresti si ale parchetelor, realizate fie in regim propriu, fie in colaborare cu Compania Nationala de Investitii, fie din fonduri externe rambursabile (Banca Mondiala). In plus, mentionam ca in perioada 2015-2020 au fost demarate si se afla in curs de implementare mai multe proiecte destinate imbunatatirii diferitelor componente ale sistemului judiciar (ex.: transparenta si comunicare, managementul instantelor si parchetelor etc.), proiecte finantate in cadrul Programului Operational Capacitate Administrativa sau prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021 (MFN 2014-2021). Dat fiind impactul potential semnificativ asupra sistemului judiciar, se impune continuarea acestor proiecte in perioada urmatoare.

O noua strategie care sa continue eforturile de modernizare si consolidare a sistemului judiciar este sustinuta si de recomandarile Comisiei Europene exprimate in Raportul privind Mecanismul de Cooperare si Verificare, dar si de obiectivele distinct enuntate in cadrul Programului de Guvernare 2021-2024 si in Planul National de Redresare si Rezilienta.

Astfel, Comisia Europeana a adoptat la data de 8 iunie 2021 cel mai recent raport privind evolutia situatiei din Romania in materie de reforma a sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, in contextul angajamentelor asumate de aceasta in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), in cadrul caruia a subliniat necesitatea definirii unui nou cadru de planificare strategica pentru perioada post-2021: "O noua viziune si o noua strategie pentru o dezvoltare eficace si durabila a sistemului judiciar in urmatorii ani vor fi o completare importanta a cadrului juridic revizuit prin legile justitiei. Acestea ar permite Consiliului de Management Strategic sa devina un forum activ, in masura sa raspunda principalelor intrebari strategice relevante pentru sistemul judiciar, sa actioneze in vederea obtinerii consensului si sa consolideze increderea intre principalele institutii judiciare si guvernamentale. Acesta ar fi un pas important pentru a demonstra ca exista structuri durabile, in masura sa continue reforma dupa incheierea MCV".

In acest context, in care (1) ciclul strategic anterior si-a incetat aplicabilitatea la sfarsitul anului 2020, dar masuri de impact asupra sistemului judiciar nu au fost finalizate, (2) prin Programul de Guvernare 2021–2024 au fost definite noi prioritati guvernamentale ce trebuie implementate, iar (3) sistemul judiciar se confrunta in prezent cu o serie de probleme, pentru a caror solutionare este necesara o abordare sistemica, definirea unui nou cadru strategic de dezvoltare a sistemului judiciar pentru perioada urmatoare, care sa-i asigure o evolutie predictibila si coerenta, reprezinta principalul instrument de management strategic integrat aplicabil la nivel de sector. In realizarea acestui demers, comunicarea intre institutiile din sistemul judiciar si oferirea de catre acestea a suportului si informatiilor necesare au fost esentiale pentru rezultatul procesului de planificare strategica.

S-a constatat astfel ca au existat comunicari si colaborari stranse intre principalele institutii din sistemul judiciar – Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, respectiv, Ministerul Justitiei – inclusiv cu institutiile subordonate acestora. Consultarea si conlucrarea dintre principalele parti interesate ale sistemului judiciar a facut posibila dezvoltarea noului cadru de dezvoltare strategica a sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025.

Noua strategie de dezvoltare a sistemului judiciar vizeaza, asadar, perioada 2022-2025 si urmareste trei mari directii de interventie strategica: (1) independenta, calitatea si eficienta actului de justitie, (2) accesul la justitie si (3) combaterea coruptiei si criminalitatii.

Fiecare dintre aceste trei directii de interventie cuprinde obiective strategice structurate pe doi piloni, respectiv pilonul I, ce vizeaza politici de consolidare a independentei sistemului judiciar si a statului de drept, si pilonul al II-lea, ce include politici de consolidare a capacitatii institutionale in ceea ce priveste resursele, procesele si gestionarea, precum si politicile privind calitatea si eficienta serviciilor in sistemul judiciar.

Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025 si Planul de actiune aferent vor fi supuse, la sfarsitul anului 2023 si inceputul anului 2024, unui amplu proces de revizuire, proces ce urmareste asigurarea sustenabilitatii proiectului "Analiza functionala si strategia de dezvoltare a sistemului judiciar post 2020 (ASJ)", in prezent, in implementare.

I. Prioritati, politici si cadrul existent

In procesul de definire a prioritatilor pentru perioada 2022-2025 au fost avute in vedere, alaturi de recomandarile din diferitele rapoarte ale Comisiei Europene sau reformele din Planul National de Redresare si Rezilienta aferente sistemului judiciar, si obiectivele incluse in Programul de Guvernare 2021 – 2024, cel mai important in domeniul Justitie si stat de drept fiind "finalizarea monitorizarii Romaniei prin Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV)", incheind astfel "procesul de integrare a Romaniei in spatiul democratic european, prin definitivarea reformelor ireversibile in domeniul justitiei".

II. Viziune

O justitie moderna, eficienta, de calitate si accesibila tuturor, cu un grad ridicat de incredere din partea populatiei, sustinuta de politici eficace de combatere a coruptiei si criminalitatii.

III. Directii de interventie

A. Independenta, calitatea si eficienta actului de justitie

B. Accesul la justitie

C. Combaterea coruptiei si criminalitatii

A. Independenta, calitatea si eficienta actului de justitie

Obiectivul strategic 1: Garantarea independentei justitiei, cresterea calitatii si eficientei acesteia

In cadrul acestui obiectiv strategic prioritare sunt consolidarea structurala a sistemului judiciar astfel incat procedurile interne de lucru sa fie accelerate, actul de judecata sa se fluidizeze prin scurtarea termenelor de judecata, iar calitatea actului de justitie sa creasca in beneficiul justitialilor.

Prin proiectele de legi ale justitiei se urmareste garantarea si respectarea urmatoarelor principii: independenta judecatorilor si procurorilor, admiterea in profesie si promovarea in cariera pe criterii meritocratice, functionarea eficienta, transparenta si raspunderea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), in calitatea sa de garant al independentei justitiei, functionarea eficienta a instantelor, a Inspectiei Judiciare si a Ministerului Public, raspunderea efectiva a magistratilor, dar si protectia lor in fata oricaror ingerinte si abuzuri, separatia, echilibrul si cooperarea loiala dintre puterea judecatoreasca si celelalte puteri ale statului, respectarea obligatiilor statului roman care decurg din rapoartele MCV, GRECO, din avizele Comisiei de la Venetia si, mai nou, din Mecanismul Statului de Drept, la care se adauga jurisprudenta recenta a CJUE si CEDO, precum si cea a Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR).

O alta parghie pentru atingerea acestui obiectiv strategic o reprezinta modernizarea statutului personalului de specialitate judiciara si a altor categorii de personal din instante si parchete si fructificarea oricaror masuri care conduc la concentrarea judecatorilor pe activitatea de judecata, inclusiv valorificand experienta altor state UE.

Obiective specifice

1. Punerea in acord a "legilor justitiei" cu recomandarile din rapoartele MCV, GRECO, Comisiei de la Venetia

2. Eliminarea inechitatilor in domeniul salarizarii magistratilor si acordarii pensiilor de serviciu

3. Modernizarea statutului personalului de specialitate judiciara si a altor categorii de personal din instante si parchete si fructificarea oricaror masuri care conduc la concentrarea judecatorilor pe activitatea de judecata, inclusiv valorificand experienta altor state UE

4. Definitivarea punerii in aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 privind protectia datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE, la nivelul sistemului judiciar

5. Modernizarea profesiilor juridice conexe

Obiectiv stategic 2: Cresterea calitatii si eficientei justitiei prin transformarea digitala a sistemului judiciar.

Calitatea si eficienta justitiei sunt strans legate de transformarea digitala a sistemului judiciar. Prin acest obiectiv se urmareste, printre altele, generalizarea utilizarii documentelor electronice, inclusiv a probelor in format digital, simultan cu accelerarea utilizarii semnaturilor si sigiliilor electronice. Atingerea acestui obiectiv este conditionata si de o intarire a interoperabilitatii si securitatii cibernetice. Dezvoltarea guvernantei IT, prin care sa se asigure coordonarea strategica pentru sectorul justitiei si eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operationale, inclusiv pentru securitate cibernetica si protectie a datelor personale este esentiala pentru realizarea cu succes a acestui obiectiv strategic. Astfel, Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, instantele si parchetele colaboreaza in vederea dezvoltarii unui sistem informatic unitar si functional. Investitiile avute in vedere (ex. modernizare camere de date (Data Rooms), operationalizare Data Center, statii de lucru, servere, etc.) vor asigura imbunatatirea tehnologica a infrastructurii IT la nivelul sistemului judiciar, ce va conduce la o crestere in calitate si eficienta a serviciilor judiciare.

Obiective specifice:

1. Generalizarea utilizarii dosarului electronic, a semnaturilor si sigiliilor electronice de catre judecatori, procurori, grefieri si parteneri majori (avocati, notari, executori judecatoresti)

2. Elaborarea si implementarea unor politici de dezvoltare a guvernantei IT, prin care sa se asigure coordonarea strategica pentru sectorul justitiei si eficientizarea aspectelor de administrare IT de zi cu zi prin echipe operationale, inclusiv pentru securitate cibernetica si protectie a datelor personale

3. Modernizarea infrastructurii IT de la nivel local (instante, parchete, birouri etc): servere de management/administrare LAN, scanner, laptopuri, solutii de comunicatii unificate (VoIP pentru Ministerul Justitiei si institutii subordonate), inclusiv pentru asigurarea desfasurarii activitatii in regim de telemunca

4. Modernizarea dotarii tehnice pentru supraveghere video, audio si alte echipamente specializate pentru alte procese critice (de ex., upgrade tehnologic pentru cresterea calitatii serviciilor de expertiza criminalistica, echipamente specializate de supraveghere video si audio)

5. Tranzitia catre un sistem electronic de management al cauzelor modern si adaptat nevoilor sistemului judiciar

6. Realizarea si operationalizarea unui centru de date integrat pentru sistemul judiciar

7. Extinderea schimburilor de date – interoperabilitate atat la nivel national, cat si cross EU, inclusiv cu sistemele e-Evidence Digital Exchange System (eEDES), eCODEX

8. Dezvoltarea de sisteme integrate pentru inregistrarea audio-video in salile de judecata, transcrierea automata (speech2text) si programare videoconferinte (inclusiv integrare cu ECRIS V)

9. Finalizarea extinderii RMS la nivelul MJ si al instantelor, asigurarea suportului continuu in utilizarea acestuia si mentinerea permanenta a sistemului in stare optima de functionare.

Obiectiv strategic 3: Dezvoltarea politicii de resurse umane la nivelul sistemului judiciar, in acord cu (noul) cadrul normativ care sa asigure necesarul sistemului judiciar in conditii de eficienta si eficacitate.

Factorul uman existent la nivelul sistemului judiciar reprezinta principala resursa a acestuia.

Asigurarea unei pregatiri continue a resurselor umane, in concordanta cu nevoile de instruire, dar si un nivel corespunzator al numarului acestora se reflecta direct in nivelul calitatii si eficientei serviciilor judiciare. Astfel, prin acest obiectiv strategic se urmareste imbunatatirea calitativa si cantitativa a resurselor umane existente la nivelul sistemului judiciar printr-o formare profesionala adaptata nevoilor tuturor categoriilor de personal si, respectiv, printr-o politica de ajustare a numarului de personal la volumul de munca.

Obiective specifice:

1. Asigurarea formarii profesionale continue a judecatorilor, procurorilor si grefierilor

2. Adaptarea programelor de formare profesionala a magistratilor in sensul cresterii importantei in pregatirea practica a acestora, la nivelul INM

3. Dezvoltarea abilitatilor non-juridice specifice profesiilor de judecator si procuror

4. Ocuparea posturilor vacante de judecatori si procurori din sistemul judiciar

5. Dezvoltarea si operationalizarea unui mecanism de asistenta si evaluare psihologica a judecatorilor si procurorilor

6. Suplimentarea posturilor de personal auxiliar: grefieri si specialisti IT, la instante si parchete

7. Echilibrarea schemelor de personal

8. Elaborarea unei Strategii / plan de dezvoltare a resurselor umane la nivelul instantelor judecatoresti

Obiectiv strategic 4: Optimizarea functionarii instantelor judecatoresti

In perioada 2022-2025, alaturi de asigurarea resurselor necesare functionarii instantelor judecatoresti - care a reprezentat un element prezent in documentele strategice anterioare, se va acorda atentie sporita relatiei cu partile interesate, a perceptiei acestora privind accesul la justitie, precum si dezvoltarii unor mecanisme de sesizare/colectare-analiza/solutionare a problemelor cu care se confrunta instantele.

Obiective specifice

1. Realizarea unei analize aprofundate a performantei la nivelul instantelor pentru a identifica, printre altele: cauzele care determina variatiile la nivelul gradului de incarcare raportat la eficienta instantelor, cauzelor care au stat la baza valorilor inregistrate de indicatorii de eficienta etc.

2. Definirea si implementarea unui mecanism unitar de evaluare periodica a satisfactiei partilor interesate (ex. cetateni/justitiabili/avocati etc) la nivelul tuturor instantelor, inclusiv perceptia privind accesul la justitie

3. Definirea si implementarea unui mecanism integrat instante-CSM-MJ de sesizare/colectare-analiza/solutionare a problemelor/ situatiilor cu care se confrunta instantele

Asadar, coordonatele trasate prin Noua Strategie de dezvoltare a sistemului judiciar pe anii 2022-2025 si Planul de actiune aferent sunt clare, precise, trebuie doar sa fie implementate – cu cat mai repede si mai multe, cu atat mai bine pentru functionarea la cel mai inalt nivel si a justitiei din Romania.

Insa "conceptele fara materie sunt vide", cum spunea criticul ratiunii pure, ilustrul filozof german Kant, astfel ca pentru a pune in practica toate aceste strategii grandioase este nevoie de o componenta umana de calitate, adica de toti acei noi membri ai CSM, care sa constituie, la randul lor, o "masa critica de valori" si sa actioneze sinergic si eficient in implementarea cat mai rapida a acestor strategii.

Dar cine pot fi acesti noi alesi?

Tot in resorturile constiintei noastre, a judecatorilor, este si raspunsul si solutia, in puterea noastra de analiza si psihanaliza a profilului uman si profesional al fiecaruia dintre candidatii pe care urmeaza sa-i alegem.

Chiar e momentul sa ne intereseze, sa intrebam, sa ne interesam cine sunt, acolo unde aceei candidati isi desfasoara activitatea, sa luam date din mai multe surse (si anume: colegiale, pentru a nu se intelege altceva misterios), sa comunicam intre noi si sa transmitem obiectiv parerea tuturor celorlalti colegi, judecatori.

Am putut constata cu totii sub acest ultim mandat al CSM ce consecinte nefaste pentru sistemul judiciar a produs lipsa de dialog, ce discomfort psiho-profesional ne-au creat continuu comportamentul inadecvat, permanentele lupte interne, orgoliile exacerbate si lipsa totala de implicare a actualilor membri CSM in viata noastra reala, a judecatorilor.

Ca sistemul juridic sa functioneze si mai bine, ca acest for suprem emblematic sa fie cel putin normal, si mai mult, demn si onorabil, este nevoie de oameni cu adevarat deosebiti, pe care noi, toti judecatorii, avem obligatia morala si profesionala sa ne concentra atentia si sa-i identificam pe aceea care chiar pot face asta!

In situatia in care o parte din aceste ganduri sunt asimilabile aspiratiilor comune, eu, judecatorul Daniel Stancu, sunt pregatit sa fac parte din noua echipa a CSM”.