Uluitor: sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie Corina Corbu (foto) continua sa nu se delimiteze de judecatorii ICCJ care prin solutiilor lor au creat o imagine rusinoasa Justitiei din Romania, instante straine stabilind ca au trimis oameni in puscarie cu incalcarea dreptului la un proces echitabil, si ale caror decizii definitive de condamnare au fost desfiintate chiar de Inalta Curte. Este vorba despre membrii “Completului Negru” de la Inalta Curte, judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie (primii doi iesiti intre timp la pensie). Si nu doar ca nu se delimiteaza de ei, ci chiar se lauda ca una dintre realizarile sale a fost apararea judecatorilor ICCJ, deci implicit a judecatorilor Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie.

In “Proiectul privind exercitarea atributiilor specifice de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie”, cu care Corbu va obtine un nou mandat la conducerea instantei supreme in conditiile in care e singurul candidat si este agreata de zonele care dicteaza ce se intampla in Justitie, actuala sefa a ICCJ a trecut ca realizare apararea judecatorilor de la Inalta Curte. Astfel, la capitolul “Cresterea gradului de incredere in activitatea instantei, reconstructia prestigiului acesteia si imbunatatirea imaginii, consolidarea transparentei activitatii si a actului de conducere”, Corina Corbu mentioneaza urmatoarele (vezi facsimil):

“Sub aceste aspecte, in mandatul 2019-2022, am actionat in principal sub urmatoarele coordonate:

-Apararea, inclusiv prin pozitii asumate public, a corpului de judecatori ai ICCJ si a statutului judecatorului in general”.

Corbu a facut scut pentru “Completul Negru”

Printre cei aparati prin “pozitii asumate public” de Corina Corbu se numara insa trei judecatori care au afectat grav imaginea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si anume membrii “Completului Negru” Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie. Acestia au fost aparati de Corina Corbu prin “pozitii asumate public” in momentul in care avocatii din intreaga tara si presa au atras atentia asupra modului in care l-au executat pe avocatul Robert Rosu, condamnandu-l la 5 ani cu executare in dosarul “Ferma Baneasa” pentru simplul fapt ca si-a exercitat profesia de avocat si si-a aparat clientul.

Astfel, in 20 decembrie 2020, la trei zile de la condamnarea lui Robert Rosu, Corina Corbu a dat publicitatii un comunicat de presa in care acuza avocatii ca protesteaza fara sa citeasca decizia de condamnare si dadea asigurari ca judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie au fost echilibrati, pronuntand solutia doar in baza probelor (click aici pentru a citi). “Referitor la pozitiile exprimate in mediul public de catre mai multe organizatii profesionale ale avocatilor, in ceea ce priveste solutia de condamnare a unei persoane care are calitatea de avocat, de catre un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pozitii adoptate inainte de a se cunoaste considerentele deciziei in discutie, in pofida caracterului definitiv al acesteia si intemeiate exclusiv pe argumentele favorabile persoanei in cauza, tinand seama si de obligatia de rezerva care revine judecatorilor sub aspectul comunicarii publice, instanta suprema intelege sa reaminteasca in mod ferm urmatoarele: (…) Inalta Curte de Casatie si Justitie recunoaste si sustine dreptul fundamental la libera exprimare al oricarei persoane sau organizatii, inclusiv sub aspectul exprimarii unor aprecieri critice cu privire la hotararile judecatoresti, insa invita publicul sa faca o simpla trecere in revista a jurisprudentei sale din ultimii ani, care demonstreaza cu prisosinta lipsa de partinire si echilibrul judecatorilor acesteia atat in ceea ce priveste natura solutiilor pronuntate, justificate exclusiv prin prisma probelor existente la dosar, cat si calitatea persoanelor implicate in respectivele proceduri judiciare. Dupa redactare, hotararea in cauza va fi disponibila, in forma anonimizata, prin intermediul paginii de internet a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, astfel incat orice cetatean interesat de modul de functionare a justitiei isi va putea forma propria apreciere. Discursul public la adresa serviciului public al justitiei ar trebui insa sa se caracterizeze, dincolo de contextul emotional, prin rigoare, echilibru si o minima echidistanta din partea tuturor persoanelor implicate”, transmitea la acea data Corina Corbu.

La cateva luni distanta, in 16 aprilie 2021, Adunarea Generala a Inaltei Curti a emis un alt comunicat de presa in care erau pusi la zid jurnalistii si avocatii care au denuntat abuzul comis fata de Robert Rosu, abuz care a fost recunoscut de ICCJ prin decizia din 23 noiembrie 2021 (click aici pentru a citi):

“Principiile constitutionale care guverneaza infaptuirea justitiei impun ca discursul public referitor la solutiile pronuntate de instantele judecatoresti si considerentele pe care aceste solutii se bazeaza sa se caracterizeze, dincolo de contextul emotional, prin rigoare, echilibru si o minima echidistanta din partea tuturor persoanelor implicate. Asadar, fara a putea fi negat dreptul fundamental la libera exprimare al oricarei persoane precum si dreptul organizatiilor profesionale de aparare a propriilor interese, modul de manifestare publica nu trebuie sa contravina garantiilor atasate statutului de independenta a judecatorilor, prin generarea unui climat de incertitudine juridica si de neincredere a publicului in actul de justitie. Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie isi asuma misiunea constitutionala si sunt constienti justitia nu este si nu trebuie sa fie populara, hotararile judecatoresti putand induce nemultumiri, fie in randul partilor implicate in mod direct, fie in randul societatii. In acelasi timp inteleg sa respinga cu fermitate conduita publica de transpunere a dezbaterilor judiciare din sala de judecata in spatiul public si, cel mai grav, agresiunile mediatice la adresa judecatorilor care au solutionat o cauza anume. (…) In considerarea acestor principii, se impune ca manifestarile publice ale tuturor membrilor societatii, participanti la procedurile judiciare sau nu, la adresa actului de justitie, sa asigure respectul datorat independentei justitiei si autoritatii hotararilor judecatoresti definitive intrucat numai respectand aceste valori se pot asigura ordinea de drept si echilibrul social, statul de drept si suprematia legii”.

Si totul a culminat cu o cerere de aparare a independentei formulate la CSM, si evident admisa.

Judecatorii aparati de Corbu au fost demascati

Problema este ca sefa ICCJ Corina Corbu a facut scut pentru niste judecatori care ulterior au fost dovediti ca au dat condamnari cu incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Mai exact, la cateva luni dupa ce Corina Corbu ii apara “prin pozitii asumate public” pe judecatorii ICCJ Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie, Tribunalul de Prima Instanta din Leuven a respins cererea autoritatilor romane privind extradarea juristei Nela Ignatenko, condamnata impreuna cu Robert Rosu in dosarul “Ferma Baneasa” la 5 ani inchisoare cu executare de catre ”Completul Negru”, constatand ca exista indicii serioase ca lui Ignatenko i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil, ocrotit de articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (click aici pentru a citi).

Ulterior, in 23 noiembrie 2021, aceiasi judecatori aparati de Corina Corbu, aparare cu care sefa ICCJ se lauda azi in proiectul sau, au primit o grea lovitura chiar din partea unor colegi de la instanta suprema, care au decis ca Robert Rosu a fost condamnat de Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie pentru fapte neprevazute de legea penala. Judecatorii ICCJ Rodica Cosma, Laura Soane si Stefan Pistol au admis recursul in casatie formulat de avocatul Robert Rosu, au anulat decizia de condamnare pronuntata de Alina Ioana Ilie, impreuna cu Ionut Matei si Florentina Dragomir, si au dispus achitarea definitiva a acestuia, aratand ca: “Faptele recurentului inculpat Rosu Robert Mihaita, astfel cum au fost descrise in decizia atacata, nu sunt prevazute de legea penala si, ca atare, nu poate fi antrenata raspunderea penala a acestuia nici pentru savarsirea infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, prev. de art.367 alin.1 si 2 Cod penal si nici pentru infractiunea de complicitate la infractiunea de abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru altul un folos necuvenit, cu consecinte deosebit de grave, prev. de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art.297 alin.1, art.309 Cod penal si art.13/2 din Legea nr.78/2000” (click aici pentru a citi).

Tot in acelasi dosar “Ferma Baneasa”, judecatorii aparati “prin pozitii asumate public” de Corina Corbu au fost acuzati de Curtea de Apel din Atena ca au aruncat cu anii de puscarie incalcand dreptul la un proces echitabil. In 30 martie 2022, Curtea de Apel din Atena a refuzat extradarea in Romania a omului de afaceri Benjamin (Beny) Steinmetz, pe care “Completul Negru” l-a condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare, cu o motivare devastatoare: „Am decis sa respingem cererea din doua motive: credem ca nu vi s-a asigurat un proces echitabil si conditiile de detentie ale statului roman nu sunt la nivelul celor ale unui stat european” (click aici pentru a citi).

Nu in ultimul rand, in urma cu cateva luni, in 21 decembrie 2021, o alta decizie definitiva de condamnare dispusa de cei trei judecatori pe care Corina Corbu i-a aparat in 2020 si 2021 prin “pozitii asumate public” a fost desfiintata tot de Inalta Curte, asa cum s-a intamplat si in cazul lui Robert Rosu. Mai precis, in 21 decembrie 2021, judecatorii Andrei Rus, Maricela Cobzariu si Dan Andrei Enescu de la Inalta Curte au admis recursul in casatie formulat de fosta directoare a Societatii Feroviare de Turism – CFR SA, Luminita Gliga, impotriva deciziei prin care, in 17 decembrie 2020, judecatorii ICCJ Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie au dispus condamnarea acesteia la 4 ani inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu in dosarul "Astoria". Drept urmare, constatand aplicarea gresita a legii, ICCJ a decis achitarea definitiva a Luminitiei Gliga, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedura - “fapta nu este prevazuta de legea penala” (click aici pentru a citi).

Corbu nu scoate niciun cuvant despre atentatul la suveranitatea nationala

Faptul ca un presedinte de instanta, oricare ar fi el, isi apara judecatorii este un lucru de inteles si de apreciat. De neinteles este cum actuala sefa a ICCJ Corina Corbu continua sa nu se delimiteze nici macar acum de niste judecatori care au afectat in mod evident imaginea institutiei pe care o conduce, Inalta Curte de Casatie si Justitie, si implicit Justitia din Romania, fiind facute de rusine in strainatate. Caci lipsa oricarei delimitari fata de Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie nu inseamna decat includerea lor printre judecatorii ICCJ despre care Corbu precizeaza ca i-a aparat “inclusiv prin pozitii asumate public”.

Pe de alta parte, de neinteles este cum aceeasi Corina Corbu, in proiectul sau cu care va fi unsa din nou in fruntea ICCJ, nu scoate niciun cuvant despre atentatul grav comis de anumiti judecatori ai instantei supreme la adresa suveranitatii nationale a Romaniei, prin refuzul de a aplica decizii obligatorii ale Curtii Constitutionale a Romaniei, dand intaietate Curtii de Justitie a Uniunii Europene, si mentinand condamnari dispuse de complete constituite nelegal. Asta desi, culmea, chiar la inceputul proiectului Corina Corbu precizeaza ca ICCJ "trebuie sa reprezinte unul dintre garantii suprematiei Constitutiei".

* Cititi aici proiectul judecatoarei Corina Corbu privind exercitarea atributiilor specifice de presedinte ICCJ