Inca doua decizii de neconstitutionalitate pe Codul de procedura penala. CCR a admis, marti 19 septembrie 2017, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Inalta Curte in ceea ce priveste dispozitiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedura penala si art. 117 alin. (1) lit.a) si b) din Codul de procedura penala.

Art. 282 alin. (2) din Codul de procedura penala prevede urmatoarele:

“Nulitatea relativa poate fi invocata de procuror, suspect, inculpat, celelalte parti sau persoana vatamata, atunci cand exista un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legale incalcate.”

Curtea, condusa de Valer Dorneanu (foto), cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art.282 alin.(2) din Codul de procedura penala, care nu permite invocarea din oficiu a nulitatii relative, este neconstitutionala, pentru ca exclude posibilitatea instantei sa invoce incalcarea dispozitiilor legale. Pana la decizia CCR, invocarea din oficiu putea fi facuta de catre procuror, suspect, inculpat, celelalte parti sau persoana vatamata, mai putin de catre instanta.

Prezentam comunicatul CCR:

“In ziua de 19 septembrie 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei, al art. 11 alin. (1) lit. d) si al art. 29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere urmatoarea exceptie de neconstitutionalitate:

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 282 alin. (2) din Codul de procedura penala, avand urmatorul cuprins: 'Nulitatea relativa poate fi invocata de procuror, suspect, inculpat, celelalte parti sau persoana vatamata, atunci cand exista un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legale incalcate'.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedura penala, care nu permite invocarea din oficiu a nulitatii relative, este neconstitutionala. In argumentarea solutiei de admitere pronuntate, Curtea a constatat ca excluderea, prin dispozitiile de lege criticate, a posibilitatii ca judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara si instanta de judecata sa ia in considerare, din oficiu, incalcarile dispozitiilor legale care atrag nulitatea relativa a actului, aduce atingere, in principal, prevederilor constitutionale ale art. 1 alin.(3) si (5) privind statul de drept si principiul legalitatii si ale art. 124 referitor la infaptuirea justitiei. Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala”.

De asemenea, CCR a admis tot marti, 19 septembrie 2017, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Tribunalul Neamt in ceea ce priveste dispozitiile art. 117 alin. (1) lit. a) si b) din Codul de procedura penala.

Art.117 alin.(1) lit.a) si b) din Codul de procedura penala prevede urmatoarele:

„Au dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor urmatoarele persoane:

a) sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, precum si fratii si surorile suspectului sau inculpatului;

b) persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului.”

Curtea, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate. In opinia CCR, textul declarat neconstitutional aduce atingere dispozitiilor art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetatenillor in fata legii raportat la art. 26 alin. (1) referitor la viata familiala, din Legea fundamentala. Judecatorii constitutionali au constatat ca nu exista niciun motiv obiectiv si rezonabil pentru care concubinii/fostii concubini ai suspectului sau inculpatului sa fie exclusi de la dreptul de a refuza sa dea declaratii in calitate de martori in procesul penal. Pana acum, de acest drept se bucurau doar sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, fratii si surorile suspectului sau inculpatului sau persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului.

Prezentam comunicatul CCR:

“In ziua de 19 septembrie 2017, Plenul Curtii Constitutionale,investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei, al art.11 alin.(1) lit.d) si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere urmatoarea exceptie de neconstitutionalitate:

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.117 alin.(1) lit.a) si b) din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut: 'Au dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor urmatoarele persoane:

a) sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, precum si fratii si surorile suspectului sau inculpatului;

b) persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului.”

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art.117 alin.(1) lit.a) si b) din Codul de procedura penala, care exclude de la dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti, este neconstitutionala.

In motivarea deciziei sale, Curtea a constatat ca, desi legislatia procesual penala romana se numara printre cele care au creat un privilegiu de refuz al audierii pentru anumite categorii de persoane, legiuitorul roman nu a reglementat acest drept intr-o maniera clara, accesibila si previzibila, intrucat categoriile de beneficiari nu sunt clar delimitate, fiind incalcate dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie.

Totodata, Curtea a constatat ca solutia legislativa cuprinsa in art. 117 alin.(1) lit.a) si b) din Codul de procedura penala, care exclude de la dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti, in cazul in care convietuiesc ori nu mai convietuiesc cu suspectul sau inculpatul (concubinii/fostii concubini ai suspectului sau inculpatului), este neconstitutionala, intrucat aduce atingere dispozitiilor art.16 alin.(1) privind egalitatea cetatenillor in fata legii raportat la art.26 alin.(1) referitor la viata familiala, din Legea fundamentala.
Curtea a retinut ca temeiul pentru reglementarea dreptului de refuz al audierii se afla in sfera de protectie a relatiilor de familie, iar notiunea de 'viata de familie' nu este restransa doar la familiile bazate pe casatorie si poate include alte relatii de facto. Asa incat, cata vreme principiul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite, Curtea a constatat ca nu exista niciun motiv obiectiv si rezonabil pentru care concubinii/fostii concubini ai suspectului sau inculpatului sa fie exclusi de la dreptul de a refuza sa dea declaratii in calitate de martori in procesul penal.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei judecatoresti care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv Tribunalului Neamt – Sectia penala. Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentatein cuprinsul deciziilor, care se vor publicain Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.