Halucinant! DNA a ajuns sa isi aleaga judecatorii care sa solutioneze cererile parchetului de emitere a unor mandate de supraveghere tehnica. Culmea, totul este posibil gratie Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, care permite eludarea grosolana a sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Asa s-a ajuns ca solicitarile privind dispunerea unor masuri de supraveghere tehnica sa fie solutionate, si in cele mai multe cazuri aprobate, de aceiasi si aceiasi judecatori. Mai mult, dupa cum Lumea Justitiei va prezenta in continuare in exclusivitate, sunt situatii in care procurorii insisi indica ce judecatori trebuie sa intre in dosarele in care cer mandate de supraveghere.

Astfel, desi in Legea 304/2004 privind organizarea judiciara nu exista exceptii de la repartizarea aleatorie a dosarelor, ba chiar subliniindu-se la art. 11 ca “activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor”, prin Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti a fost introdusa o prevedere care pur si simplu calca in picioare tocmai principiul repartizarii aleatorii a dosarelor. Ne referim la art. 102 alin. (5) din Regulament care practic permite ca cererile de emitere si prelungire a unor mandate de supraveghere tehnica sa ajunga in mod constant la acelasi judecator.

Iata ce se stipuleaza la art. 102 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti:

“(5) Judecatorul de drepturi si libertati care solutioneaza o prima cerere, propunere, plangere sau contestatie solutioneaza, de regula, si urmatoarele cereri, propuneri, plangeri ori contestatii formulate in cursul urmaririi penale in cadrul aceluiasi dosar de urmarire penala, daca prin hotarare a colegiului de conducere nu s-a dispus altfel”.

Incalcarea principiului repartizarii aleatorie a dosarelor este evidenta in opinia noastra. Avem de-a face nu doar cu o grava anomalie, ci si cu o nelegalitate in conditiile in care, repetam, legea prevede ca “activitatea de judecata se desfasoara cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor”. Concret, gratie art. 102 alin. (3) din Regulament se ajunge ca in cazul emiterii unor mandate de supraveghere procurorii sa lucreze cu un singur judecator. Iar daca acest judecator este unul cu afinitati pentru parchete, persoana vizata, care oricum nu participa la sedintele in care se da liber la supravegherea sa, nu are absolut nicio sansa.

Indicatii de la DNA Pitesti

Sa luam intai un caz ipotetic: parchetul doreste emiterea unor mandate de supraveghere pentru o anumita persoana sau mai multe persoane, asteapta ziua in care de permamenta este judecatorul de drepturi si libertati aflat pe “culoar”, depune solicitarea, aceasta este automat aprobata, iar ulterior cererile de prelungire a mandatelor vor pica la acelasi judecator de culoar, care din nou le va aproba fara nicio opozitie.

Si acum sa va prezentam un caz concret in care solicitarile de emitere a unor mandate de supraveghere si de prelungire au ajuns la acelasi judecator. Si nu doar ca au ajuns, dar parchetul chiar a indicat judecatorul care trebuia sa dispuna masurile. S-a intamplat in 2014 si 2015 la DNA Pitesti, structura condusa de procuroarea Daniela Lupu (foto), in dosarul omului de afaceri Gheorghe Deaconeasa.

Astfel, in 17 decembrie 2014, Daniela Lupu a trimis catre Tribunalul Arges o solicitare formulata in temeiul art. 140 din Codul de procedura penala care stabileste procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnica. Adresa este insa iesita din comun, sefa DNA Pitesti Daniela Lupu facand o mentiune explicita: “Precizam ca in dosarul nostru de urmarire penala au mai fost solutionate cereri de catre judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Arges, respectiv doamna magistrat Ilenuta Badiceanu” (vezi facsimil 1). Practic, procuroarea Lupu indica care este judecatorul la care sa ajunga cererea de emitere a unui mandat de supraveghere.

Situatia s-a repetat cateva zile mai tarziu. In 9 ianuarie 2015, sefa DNA Pitesti a revenit cu o noua solicitare, de data aceasta in temeiul art. 144 din Codul de procedura penala care stabileste modul in care poate fi prelungit mandatul de supraveghere tehnica. Si de aceasta data in adresa procuroarei Daniela Lupu se regaseste aceeasi mentiune: “Precizam ca in dosarul nostru de urmarire penala au mai fost solutionate cereri de catre judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Tribunalului Arges, respectiv doamna magistrat Ilenuta Badiceanu” (vezi facsimil 2).

Iata asadar cum din cauza unei prevederi din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, care incalca flagrant legea si principiul repartizarii aleatorii a dosarelor, procurorii DNA ajung sa lucreze cu un singur judecator pentru emiterea si prelungirea mandatelor de supraveghere. Iar situatia este una generalizata si extinsa la nivelul tuturor instantelor din tara.