Directia Nationala Anticoruptie, condusa de Laura Codruta Kovesi (foto, secondata de adjunctul Calin Nistor), incearca sa duca in derizoriu una dintre cele mai grave probleme cu care se confrunta: numarul urias al hotararilor definitive de achitare pronuntate de judecatori in dosarele instrumentate de acest parchet.

La fel ca in anii precedenti, si la ultimul bilant de activitate al DNA, prezentat joi 25 februarie 2016, la Cercul Militar din Bucuresti, intr-o atmosfera care ne-a amintit de plenarele Marii Adunari Nationale, opiniei publice i s-au servit „cifre impresionante” si „rezultate de exceptie”. Printre aspectele „remarcabile” s-a numarat si procentul de 7,63% achitari definitive, invocat de Codruta Kovesi cu o mandrie de neinteles in conditiile in care media la nivel national, potrivit celor mai recente date oficiale furnizate de Ministerul Public, este de numai 1,6%.

Raportul DNA pe 2015 abunda in cifre si pune pret in special pe cantitate, „Aspectele calitative ale activitatii” fiind tratate undeva in paginile 53-54. Rata achitarilor - cel mai concludent indicator statistic de calitate a muncii procurorilor - este rezultatul unui algoritm, discutabil in opinia noastra, stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, procurorii DNA au ajuns la procentul de 7,63% raportand numarul inculpatilor achitati definitiv in cursul anului trecut (96), la numarul total de inculpati trimisi in judecata in perioada de referinta (1.258). In realitate, rata achitarilor ar fi de 9,86%, daca raportam persoanele achitate definitiv in 2015, la persoanele condamnate definitiv in acelasi interval de timp (973).

Indiferent ce procent am lua in considerare, fie 7,63% rezultat al metodei CSM (achitari/ trimiteri in judecata), fie 9,86% (achitari/ condamnari), un lucru este cert: fata de anii anteriori, desi cifra ramane ingrijoratoare si in 2015, DNA si-a imbunatatit procentul achitarilor:

„Calitatea activitatii se reflecta si in reducerea semnificativa a achitarilor in anul 2015. Ponderea achitarilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor in judecata, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 7,63%, in comparatie cu 10,16% in cursul anului 2014 (138 de inculpati achitati din 1.358 trimisi in judecata in anul 2014), inregistrandu-se o imbunatatire evidenta a datelor statistice. Astfel, din 1.258 trimisi in judecata in cursul anului 2015, au fost achitati:

-90 de inculpati pe alte temeiuri decat lipsa de pericol social si dezincriminarea faptei, in scadere cu 29,69% fata de anul 2014 (128 inculpati).

-3 inculpati in baza art.181C.pen. apreciindu-se de catre instantele de judecata gradul de pericol social al faptelor deduse judecatii (3 in anul 2014);

-3 inculpati in temeiul art.10 lit.b) C.pr.pen. ca urmare a dezincriminarii faptei (7 in anul 2014)”.

DNA a trimis in judecata fara probe 32 de persoane, adica o treime dintre cei 96 de inculpati achitati definitiv in 2015

La fel de ingrijorator ca si rata alarmanta de achitari este temeiul procedural retinut de judecatorii care au dispus, in 2015, solutii definitive favorabile celor 96 de inculpati trimisi in judecata de DNA: „In ceea ce priveste temeiul procedural, fata de 13 inculpati s-au aplicat dispozitiile art. 10 lit. a)/ art. 16 lit. a) Cpp, fata de 25 de inculpati s-au aplicat dispozitiile art. 10 lit. b)/ art. 16 lit. b) Cpp, fata de 32 de inculpati s-au aplicat dispozitiile art. 10 lit. c)/ art. 16 lit. c) Cpp, iar fata de 20 de inculpati dispozitiile art. 10 lit. d)/art. 16 lit. d) Cpp” (pag. 54 din raportul atasat).

Cele mai multe achitari au fost pronuntate, asadar, pe litera c), potrivit careia „actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”.

Constatam, deci, chiar din cifrele pe care parchetul le-a prezentat la bilant, ca Directia Nationala Anticoruptie a facut rechizitorii impotriva a 32 de oameni fara a avea probe care sa sustina acuzatiile aduse acestora, alte 13 persoane fiind achitate in baza art. 16 lit. a) din Codul de procedura penala: „fapta nu exista”. Dosarele DNA solutionate in 2015 cu decizii judecatoresti definitive dateaza, trebuie spus, inclusiv din perioada in care parchetul anticoruptie era condus de Daniel Morar, in prezent judecator la Curtea Constitutionala.

Tiberiu Nitu, despre rata achitarilor la ultimul bilant al PICCJ: „La anumite unitati de parchet rezultatele sunt mai putin convingatoare”

In urma cu un an, cu ocazia prezentarii Raportului de activitate pe 2014 al Ministerului Public, Procurorul General al Romaniei de la acea vreme, Tiberiu Nitu - debarcat recent din functie printr-o operatiune marca DNA - sublinia imbunatatirea ratei achitarilor la nivel national si atragea atentia, voalat, ca activitatea „anumitor unitati de parchet” e neconvingatoare. Iata ce declara Tiberiu Nitu, la 10 martie 2015, la bilantul PICCJ:

„Constatam ca procentul de achitari ramane de numai 1,6%, inferior celui de anul trecut. (...) Valorile in crestere ale unora dintre indicatorii pozitivi, scaderea unora dintre indicatorii negativi, situatiile mentinute in aceiasi parametri ca in anul 2013 ne determina sa apreciem activitatea in anul 2014 ca fiind buna si foarte buna. Spun aceasta pentru ca unii dintre dumneravoastra au avut rezultate absolut notabile, in timp ce la anumite unitati de parchet rezultatele sunt mai putin convingatoare. Ati primit deja datele statistice si fiecare dintre dumneavoastra poate sa isi autoevalueze activitatea raportat la media nationala. Va recomand insa sa va raportati nu atat la media pe tara, ci la media unitatii de parchet similare ca grad si ca numar de procurori activi care a obtinut cele mai bune rezultate si sa va propuneti astfel o tinta cat mai inalta”.

Rata de achitari la DIICOT: 4% in 2014 si 1,5% in 2013

Pentru DNA, „unitatea de parchet similara ca grad” la care Tiberiu Nitu ii indemna pe procurori sa se raporteze este DIICOT. Potrivit raportului de activitate pe 2014, dat publicitatii la 6 martie 2015, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, condusa pana la 22 noiembrie 2014 de Alina Bica, a incasat achitari in 68 de hotarari definitive, pronuntate in favoarea a 139 de inculpati. Potrivit algoritmului CSM, care propune raportarea achitarilor la numarul persoanelor trimise in judecata (3.462), rata de achitari este 4,02%. Pe de alta parte, DIICOT a obtinut in perioada de referinta 1.182 de solutii de condamnare, privind 3.914 inculpati, ceea ce ar inseamna un procent de achitari aferent anului 2014 de 3,42%.

Desi statistica arata in 2014 o calitate a dosarelor mult scazuta comparativ cu anul precedent (4,02% in 2014 fata de 1,53% in 2013), rata de succes a rechizitoriilor, respectiv competenta procurorilor DIICOT, este net superioara parchetului anticoruptie.

*Cititi aici integral Raportul de activitate pe 2015 al DNA