Fostele sefe ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea (foto dreapta) si Livia Stanciu (foto stanga), sunt cercetate pentru abuz in serviciu de Sectia pentru investigarea infractiunilor in justitie. Dosarele celor doua, formate ca urmare a plangerilor depuse impotriva lor, au fost conexate, activitatea de urmarire penala, afla in prezent in faza in rem, urmand sa se efectueze in cauza nr. 121/P/2018.

Existenta unui dosar la SIIJ in care sunt vizate Cristina Tarcea si Livia Stanciu a fost confirmata chiar de catre SIIJ, printr-un raspuns acordat, in 27 septembrie 2018, de adjunctul sectiei Nicolae Marin, autorului uneia dintre plangerile penale depuse impotriva fostelor sefe ale ICCJ (vezi facsimil):

“In referire la cererile dvs. inregistrate pe rolul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, va informam ca dosarul nr. 603/P/2019 are ca obiect plangerea penala pe care ati formulat-o impotriva magistratilor judecatori Tarcea Cristina si Stanciu Livia, sub aspectul comiterii infractiunii de abuz in serviciu, prev. de disp. art. 297 alin. 1 Cod penal, intrucat, in calitatile de fosti presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au incalcat dispozitiile legale cu privire la constituirea completurilor de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin aceasta 'au adus vatamari grave, atat actului de justitie, cat si partilor procesuale din cauzele judecate din completurile de 5 judecatori'.

Dosarul nr. 603/P/2019 a fost reunit la dosarul nr. 1212/P/2018 al aceleiasi sectii, urmarirea penala fiind efectuata in aceasta din urma cauza”.

Incalcarea dreptului la un proces echitabil si imixtiune in actul de justitie

Asadar, Cristina Tarcea si Livia Stanciu sunt cercetate pentru abuz in serviciu in legatura cu constituirea nelegala a Completelor de 5 judecatori ale ICCJ, nelegalitate constatata dupa cum bine se stie de catre CCR. Este vorba mai exact de constituirea in perioada 2014-2018, cand Stanciu si Tarcea au condus Inalta Curte, a unor Complete de 5 judecatori prin tragerea la sorti a doar 4 membri, nu a tuturor 5, asa cum cerea legea. Intr-una dintre plangerile formulate impotriva lor, depusa in 27 decembrie 2018, deci cand Tarcea era presedinta instantei supreme, cele doua sunt acuzate ca au actionat in detrimentul intereselor justitiei si intereselor legiuitorului, aducand vatamari grave atat actului de justitie, cat si partilor procesuale din cauzele judecate de completele de 5 judecatori, prin incalcarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara. “Apreciez ca numitele Iulia Cristina Tarcea, respectiv Livia Stanciu, in calitate de presedinti ai Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au dispus si mentinut pe durata mai multor ani, neaplicarea unei legi, incalcarea acesteia, prin comiterea unor fapte comisive, respectiv adoptarea unor Hotarari interne (nr. 3/2014 si nr. 89/2018)”, arata autorul plangerii.

De asemenea, cele doua sunt acuzate ca in calitate de presedinti ai ICCJ au incercat sa controleze actul de justitie, realizand o intruziune in activitatea de judecata si lezand dreptul partilor la un proces echitabil prin faptul ca nu au fost asigurate garantiile privitoare la desemnarea aleatorie a magistratilor in Completele de 5 judecatori.

Iata fragmente din plangerea penala formulata impotriva Cristinei Tarcea si Liviei Stanciu, pe care o atasam integral la finalul articolului:

“Plangere penala impotriva numitelor Livia Stanciu si Iulia Cristina Tarcea, avand calitatea de fost, respectiv actual presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Arat, in acord cu considerentele Curtii Constitutionale, faptul ca in calitate de presedinte al Colegiului de conducere – Inalta Curte de Casatie si Justitie, magistratii sus-numiti au actionat in detrimentul intereselor justitiei, intereselor legiuitorului, aducand vatamari grave atat actului de justitie, cat si partilor procesuale din cauzele judecate de completele de 5 judecatori. Apreciez ca magistratii reclamati se fac vinovati de comiterea infractiunii de abuz in serviciu cu incalcarea legii, respectiv a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.

(…)

Apreciez asadar ca numitele Iulia Cristina Tarcea, respectiv Livia Stanciu, in calitate de presedinti ai Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, au dispus si mentinut pe durata mai multor ani, neaplicarea unei legi, incalcarea acesteia, prin comiterea unor fapte comisive, respectiv adoptarea unor Hotarari interne (nr. 3/2014 si nr. 89/2018).

Prin faptele comise de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-au adus vatamari substantiale imaginii Romaniei, in sensul in care a fost incalcat un angajament luat in momentul aderarii in cadrul UE, angajament care face referire la respectarea principiului repartizarii aleatorii, garantie procedurala esentiala pentru o justitie independenta si impartiala.

Apreciez ca nu putem vorbi de aplicarea normelor de drept material si procesual in acord cu spiritul si litera legii, atata vreme cat conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a inteles sa nesocoteasca norme cu rang de principiu, norme esentiale pentru functionarea unui stat de drept.

Instanta suprema, prin Colegiul de conducere, pe cale de interpretare, a denaturat continutul legii privitor la modul de alegere al membrilor Completului de 5 judecatori si totodata, tot pe cale de interpretare, a refuzat aplicarea legii. Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe cale de interpretare, a dat un alt continut dispozitiilor legale privind desemnarea membrilor completurilor de 5 judecatori.

Va rog sa observati ca faptele exista, constituie infractiune, au fost savarsite cu vinovatia ceruta de legea penala in vigoare, aducandu-se prejudicii atat legiuitorului cat si tuturor subiectilor procesuali, ale caror cauze au fost judecate cu incalcarea legii, de catre completele de 5 judecatori, incepand cu data de 1 februarie 2014.

(…)

Apreciez ca magistratii reclamati, numitele Iulia Cristina Tarcea, respectiv Livia Stanciu, in calitate de subiecti activi la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu cu incalcarea Legii 304/2004, au actionat cu vinovatia ceruta de legea penala, fiind intrunite toate elementele constitutive ale infractiunii, atat in privinta laturii obiective, cat si a celei subiective.

(…)

Astfel, in calitate de functionari publici, numitele Livia Stanciu, respectiv Iulia Cristina Tarcea au intocmit acte in legatura cu atributiile de serviciu, prin care s-au produs vatamari intereselor generale, subiectilor procesuali, dar si vointei legiuitorului.

(…)

Mobilul si scopul au fost reprezentate de dorinta functionarilor publici de a controla, in calitate de presedinte al ICCJ, actul de justitie, respectiv aspiratia de a beneficia de foloase de imagine, aducand imbunatatire, prin orice mijloace, rezultatelor rapoartelor MCV.

(…)

Prin conduita lor, magistratii Livia Stanciu, respectiv Iulia Cristina Tarcea au realizat o intruziune in activitatea de judecata, lezand dreptul partilor la un proces echitabil.

Este de necontestat faptul ca justitiabilii nu au avut parte de un proces echitabil, cata vreme nu au fost asigurate garantiile privitoare la desemnarea aleatorie a magistratilor.

Prin introducerea in mod nealeator a unui 'membru de drept' in cadrul componentei Completurilor de 5 judecatori, conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a permis influentarea deciziilor pronuntate.

Existenta unor posibile influente din partea conducerii ICCJ in activitatea de judecata este demonstrata prin faptul ca practica administrativa a Colegiului de conducere al Inaltei Curti a fost unanim preluata de catre toate completele de 5 judecatori, nicio formatiune de 5 judecatori neridicand din oficiu exceptia nelegalei compuneri a completului de judecata, desi acest demers ar fi fost in interesul legiuitorului.

Apreciez ca nu se poate vorbi de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu din culpa, ci cu intentie directa, avand in vedere functiile detinute de magistratii Iulia Cristina Tarcea, respectiv Livia Stanciu, nefiind vorba despre necunoasterea legii, a normelor de drept material si procesual, ori a tratatelor internationale”.