Consiliul Superior al Magistraturii a publicat la finalul saptamanii trecute lista candidatilor inscrisi pentru demnitatea de membru in viitoarea componenta a CSM. Pe lista judecatorilor inscrisi se regasesc numele unor magistrati cunoscuti pentru pozitiile avute de-a lungul timpului fata de actiunilor actualului CSM. Printre acestia se afla si judecatorul Dragos Calin (foto) de la Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale din cadrul Curtii de Apel Bucuresti si co-presedinte al Asociatiei "Forumul Judecatorilor din Romania” (FJR), care o contracandideaza pentru demnitatea de membru in CSM pe presedinta CAB judecatoarea Lia Savonea.

In proiectul de candidat al judecatorului CAB, Dragos Calin, pe care Lumeajustitiei.ro il prezinta integral la finalul articolului se regasesc, conform descrierii facute de magistrat, solutiile colegilor din FJR si ideile exprimate constat pe grup de discutii de pe forumul judecatorilor.

Din lecturarea proiectului, ne-a atras atentia punctul VI privitor la gestionarea resurselor umane in instante, dar si in parchete. Mai exact, obiectivul privitor la “Cresterea capacitatilor umane si materiale ale Directiei Nationale Anticoruptie”.

Iata cum argumenteaza judecatorul Dragos Calin aceasta necesitate: “Intr-un stat macinat de o coruptie endemica, este necesara cresterea capacitatii institutionale de lupta impotriva coruptiei, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, care descurajeaza fenomenul. Dat fiind ca volumul de activitate al DNA s-a triplat fata de infiintare, acesta reprezinta principala vulnerabilitate si marea provocare a institutiei, volumul de activitate si complexitatea cauzelor depasind resursa fizica existenta. Declaratia adoptata de Adunarea Generala a Retelei Partenerilor Europeni impotriva Coruptiei si Retelei Europene a Punctelor de Contact Nationale (EPAC/EACN), care a avut loc la 20 noiembrie 2015, la Paris, releva faptul ca fenomenul coruptiei reprezinta o serioasa amenintare pentru dezvoltare si stabilitate, are consecinte negative la toate nivelurile de guvernare si submineaza increderea publica in democratie si impune factorilor de decizie europeni intarirea luptei impotriva coruptiei, in special introducerea unui schimb automat transfrontalier de informatii financiare pentru investigarea faptelor de coruptie, accesibil agentiilor/institutiilor de aplicare a legii, stabilirea unui instrument corespunzator atat la nivel national, cat si transnational, pentru protejarea martorilor cheie amenintati si a celor care denunta infractiuni de coruptie si intensificarea cooperarii si a schimbului de informatii dintre autoritatile anticoruptie si structurile de supraveghere a politiei din Europa, prin utilizarea noului instrument de comunicare EPAC/EACN din cadrul Platformei pentru Experti Europol.”

In cadrul punctului IV de pe lista obiectivelor se mai regaseste si necesitatea efectuarii unor demersuri pentru finantarea posturilor vacante din schemele de personal si suplimentarea schemelor de personal in instantele si parchetele supraaglomerate; reducerea schemelor de personal ale C.S.M. si M.J., prin reconsiderarea statutului unor categorii profesionale, dar si a politicii de resurse umane la nivelul acestor institutii, inclusiv in ceea ce priveste detasarile magistratilor sau regandirea competentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Cat priveste gestionarea resurselor materiale, judecatorul Dragos Calin propune trecerea bugetului instantelor judecatoresti la ICCJ; evaluarea situatiei tuturor sediilor de instante si parchete prin raportare la cerintele noilor coduri, desfiintarea instantelor si a parchetelor cu un volum de activitate sub 1.500 de dosare pe an; infiintarea unor mecanisme prealabile de triere a cauzelor; gestionarea fluxurilor de justitiabili prin sisteme de afisaj electronic in exteriorul salilor de sedinta (afisarea electronica a listei dosarelor si evidentierea cauzei care este in curs de solutionare) si ticketing pentru compartimentele auxiliare (bonuri de ordine) pentru descongestionarea acestora.

Altfel, in proiectul sau de candidat pentru demnitatea de membru al CSM, Dragos Calin atrage atentia asupra procesului de reformare a Justitiei romane, evidentiind ca desi s-au facut pasi in lupta impotriva coruptiei, exista in continuare multe paliere din Justitie ce necesita o atentie deosebita. Spre exemplu, solutionarea problemei sediilor improprii ale instantelor, “cu birouri de judecatori amenajate in anexe sau in subsolul unor imobile, cu 7-10 colegi intr-un birou, deseori lipsite de caldura perioade insemnate in timpul iernii, la care magistratii platesc deseori din buzunarul propriu unele reparatii obisnuite”, insuficienta personalului din instante, dezechilibrele in alocarea resurselor umane sau “nenumaratele probleme” intampinate la examenele de promovare, la detasarile care “se face discretionar si, de cele mai multe ori inutil”.

In acest context, Dragos Calin afirma despre CSM ca “s-a balenizat, aducand zeci de magistrati in posturi de consilier juridic, inclusiv la biroul de resurse umane sau la grefele sectiilor disciplinare, pentru activitati ce pot fi realizate cu usurinta de grefieri cu studii superioare”.

Printre masurile propuse pentru remedierea deficientelor sistemice pe care Dragos Calin le-a constatat se numara normarea muncii in randul judecatorilor; reconsiderarea aplicarii unor dispozitii din Noul Cod de procedura civila, in situatia in care in instante se aplica in paralel si dispozitiile vechiului CPC, afirmand ca daca situatia va continua exista riscul producerii unui haos; reglementarea duratei de solutionare a cauzelor, in sensul evitarii pe cale legislativa a aparitiei unor litigii care incarca rolul instantelor judecatoresti.

In ce priveste statutul magistratilor, judecatorul Dragos Calin propune “consultarea efectiva a corpului magistratilor (direct si prin asociatii profesionale) in procesul de elaborare a strategiilor publice in justitie si in materia propunerii sau a avizarii unor acte normative de interes pentru sistemul judiciar”, dar si o lege separata de salarizare pentru magistrati, fata de restul personalului bugetar, cu mentinerea pensiei de serviciu.

Un alt obiectiv al judecatorului de la Curtea de Apel Bucuresti, care are legatura cu parcursul profesional al magistratilor, se refera la promovarea la Inalta Curte. Fata de aceasta procedura, judecatorul Calin propune sa fie eliminata proba interviului, apreciind ca este anormal ca promovarea sa se faca in baza factorului subiectiv al CSM, ci nu in baza promovarii unui examen.

Totodata, Dragos Calin propune mentinerea normativa a programului de lucru flexibil pentru magistrati, argumentand ca “activitatea unui judecator sau procuror nu este similara producerii de suruburi de un robot alimentat la curent electric intre orele 08.00 si 16.00. Aceasta presupune creatie, logica, determinare, cap limpede. Prin urmare, este obligatorie flexibilitatea programului de lucru.”

Tot privitor la statutul magistratilor, judecatorul de la Curtea de Apel Bucuresti mai propune si sustinerea independentei Inspectiei Judiciare, in sensul ca Plenul CSM sa fie exclus din orice actiune de numire a inspectorilor judiciar.

Iata cum argumenteaza Dragos Calin aceasta propunere: “Actualul CSM doreste modificarea art. 70 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 (a se vedea propunerile de modificare si completare a art. 70 alin. 2 din Legea nr. 317/2004, transmise Comisiei nr. 1 – independenta si responsabilizarea justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei judiciare, integritatea si transparenta sistemului judiciar din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii de DLDC prin adresa nr. 16294/2015), in sensul in care concursul pentru un post de inspector judiciar sa presupuna si un interviu, care nu se stie in fata carei comisii impartiale se va sustine (in principiu, tocmai pentru afirmarea si garantarea independentei inspectorilor judiciari, trebuie exclusa orice implicare a Plenului CSM in derularea unui astfel de interviu, pentru ca nu membrii CSM trebuie sa aleaga inspectorii judiciari, cu vreo banuiala de subiectivism si viitoare recunostinta a celor alesi), in plus ponderea sa va fi „de maximum 30% in media finala a concursului”, element neclar, imprevizibil, inconstant, lasat la aprecierea exclusiva a Plenului CSM si care va putea fi modificat apoi prin regulamente, in functie de conjunctura. In scopul sustinerii independentei Inspectiei Judiciare, sunt necesare si repartizarea computerizata a lucrarilor, un audit de activitate, inlaturarea oricaror imixtiuni in activitatea inspectorilor, precum si reglementarea stricta a formelor de comunicare publica, pentru asigurarea discretiei cercetarilor disciplinare. Trebuie gandit un Consiliu de Etica, creat prin lege organica, in acord cu recomandarile din Avizul nr. 3 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni. Raspunderea disciplinara si implicarea Inspectiei Judiciare trebuie delimitate de domeniul eticii profesionale.”

Dragos Calin isi propune ca in cazul in care va ajunge in CSM, Plenul sa se implice in oferte private de asigurare de raspundere profesionala pentru malpraxis a judecatorilor si procurorilor, dat fiind ca la acest moment nu exista astfel de reguli.

O alta masura propusa de Dragos Calin, in vederea transparentizarii si responsabilizarii CSM, se refera la necesitatea adoptarii de urgenta procedurii de revocare a membrilor CSM:

“Este necesara adoptarea urgenta a procedurii revocarii membrilor CSM. Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 196/2013, a constatat ca dispozitiile art. 55 alin. (4) si (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt neconstitutionale. De la acea data, procedura revocarii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii reprezinta, de mai bine de trei ani, un aspect nereglementat, de natura a permite membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sa isi exercite functia fara responsabilitate fata de magistrati, dar si de cetateni, in mod firesc afectati de deciziile luate de acestia asupra justitiei.

Procedurile de revocare a membrilor CSM nu trebuie sa mai fie blocate de presedinti de instanta, asa cum s-a intamplat la una dintre cele mai mari instante din tara la inceputul anului 2013, indiferent de unde provine membrul CSM supus procedurii revocarii. Adunarile generale in acest sens trebuie sa devina obligatorii.”

In finalul proiectului, referindu-se la nevoia de a atrage finantari europene, Dragos Calin critica activitatea actualului CSM, afirmand ca a fost perceput ca “un salon de odihna si recreere”:

“CSM a fost perceput ca un salon de odihna si recreere, in care membrii sai viziteaza destinatii exotice, beneficiaza de diurne si indemnizatii serioase si au realizari invers proportionale cu acestea. In ultimii 6 ani, nici macar un studiu de drept comparat serios, legat de institutii din state civilizate si inaintate din perspectiva justitiei nu a fost realizat. CSM pare un vapor in deriva. Presa arata, fara a fi combatute aceste afirmatii de CSM, ca in anul 2014 s-au propus Comisiei Europene patru proiecte in vederea finantarii din fonduri europene, trei din acestea fiind refuzate. De asemenea, au fost refuzate unele finantari. Aceste aspecte sunt incalificabile.”

*Cititi aici integral proiectul judecatorului Dragos Calin de la Curtea de Apel Bucuresti pentru demnitatea de membru CSM

Sursa foto: Agerpres