Pentru a nenumarata oara, Directia Nationala Anticoruptie este demascata in instanta ca a folosit schema clasica pentru executarea unei tinte: folosirea unui denunt impotriva tintei formulat de catre cel putin o persoana cu probleme penale dornica sa-si usureze situatia. De data aceasta, vorbim despre comisarul-sef (colonelul) Marius-Eduard Moise (foto 2), fost politist judiciar chiar la DNA, pe care parchetul a incercat sa-l infunde pentru asa-zise fapte de luare de mita, folosire de informatii nedestinate publicitatii si favorizarea faptuitorului.

Lumea Justitiei prezinta motivarea sentintei nr. 12 din 14 ianuarie 2025, pronuntate in dosarul nr. 27215/3/2021, prin care judecatorul Alexandru-Nicolae Volintiru de la Tribunalul Bucuresti l-a achitat pe Moise pe „fapta nu exista” (art. 16 alin. 1 lit. a CPP) pentru acuzatia de luare de mita si pe „fapta nu este prevazuta de legea penala” (art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala) cu privire la acuzatiile de folosire de informatii nedestinate publicitatii si favorizarea faptuitorului (click aici pentru a citi).

Concret, DNA sustine ca intre 2018 si 2019 Marius Moise i-ar fi pretins lui Marian Goleac (directorul de la acea vreme de la Administratia Domeniului Public Sector 4) foloase necuvenite pentru omul de afaceri Dan-Cornel Totolici, constand in contracte pentru firma acestuia. Totodata, pretinde DNA, Moise ar fi folosit un automobil de lux Mercedes inregistrat pe aceasta firma.

Din informatiile noastre, rechizitoriul emis in 2021 a fost intocmit de catre procurorul Paul-Silviu Dumitriu (foto 1) – pe atunci seful Sectiei a II-a, actualmente adjunct al DNA – si confirmat de catre seful din acel moment al DNA, Crin-Nicu Bologa (foto 3).

Dosar bazat doar pe turnatorii

In esenta, judecatorul TMB Alexandru Volintiru a constatat ca asa-zisa luare de mita nu exista, fiind vorba in realitate doar despre un denunt nesincer facut de catre Marian Goleac, pentru ca acesta sa-si usureze situatia penala (el insusi fiind vizat in alt dosar DNA). Cealalta sursa pe care DNA si-a bazat actul de acuzare este acordul de recunoastere a vinovatiei pe care l-a incheiat Cornel Totolici. Asadar, si afaceristul urmarea sa-si scape pielea.

Cu privire la faptele de favorizarea faptuitorului si folosirea de informatii nepublice, magistratul Volintiru a stabilit ca Moise nu l-a pus in tema pe Totolici despre actele de urmarire penala pe care DNA le derula impotriva lui sau pe care urma sa le deruleze, ci doar i-a explicat in termeni generali cum functioneaza procedura penala.

Iata principalul pasaj din motivarea sentintei:

„Analizand materialul probator administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, judecatorul fondului constata ca situatia de fapt fie a fost retinuta in mod gresit de catre procuror, din pricina unei interpretari gresite a materialului probator, fie a suferit modificari semnificative pe parcursul cercetarii judecatoresti, in urma readministrarii probatoriului si a administrarii probelor noi, astfel cum se va arata pe mai departe.

Retine instanta ca inculpatul Moise Marius-Eduard si-a desfasurat activitatea in cadrul DNA in perioada 2016 – martie 2020, in functia de ofiter de politie judiciara, detinand gradul profesional de comisar sef de politie, ulterior fiind transferat in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane – Directia de Investigare a Criminalitatii Economice.

Coroborand declaratiile inculpatului Moise Marius-Eduard cu declaratiile martorului-denuntator Goleac Marian si cele ale martorilor Isik Kakac si Totolici Dan-Cornel, se constata ca inculpatul Moise Marius, in perioada respectiva, era prieten atat cu Isik Kakac (persoana ce era administratorului unui service auto si a unei spalatorii auto, situate in Bucuresti, #### ##### ######### ####), cat si cu martorul Totolici Dan-Cornel, ce era administratorul societatii SC ##### SRL, ce avea ca obiect de activitate, activitati de constructii.

Coroborand declaratiile martorilor Isik Kakac si Goleac Marian, se retine ca cei doi martori erau prieteni apropiati, martorul Isik adresandu-i-se numitului Goleac Marian cu apelativul 'tata'. In plus, cei doi se aflau in relatii comerciale, terenul pe care functionau service-ul auto si spalatoria auto (ambele administrate de martorul Isik Kakac) era inchiriat de la martorul denuntator Goleac Marian.

Tot din cuprinsul acestor mijloace de proba rezulta faptul ca inculpatul Moise Marius-Eduard si Totolici Dan-Cornel se cunosc din anul 2010, fiind buni prieteni si prieteni de familie.

Observa instanta ca in contextul in care inculpatul Moise Marius-Eduard se deplasa la spalatoria detinuta de martorul Isik Kakac, acesta l-a cunoscut personal pe martorul denuntator Goleac Marian, cea din urma persoana fiindu-i prezentata de Isik Kakac. Cel mai probabil, cei doi au interactionat prima data in ultimul trimestru al anului 2018, fara sa poata sa fie stabilita cu exactitate data.

Constata instanta ca in cursul lunii august 2018 a fost format la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie dosarul de urmarire penala cu nr.###/P/2018, in care se investiga suspiciunea comiterii unor infractiuni de catre numitul Goleac Marian, director al ADP Sector 4, si numitul Baluta Daniel, primar al sectorului. Concret, in cadrul dosarului de urmarire penala se verificau unele proceduri de achizitie publica derulate de Administratia Domeniului Public Sector 4 Bucuresti, societate comerciala aflata in subordinea Consiliului Local Sector 4 Bucuresti si condusa in calitate de director general de martorul denuntator Goleac Marian.

In ceea ce il priveste pe inculpatul Moise Marius-Eduard, instanta retine ca in perioada 2018 – 2020, acesta, in calitatea sa de ofiter de politie judiciara, a fost repartizat sa lucreze in echipa cu procurorul ##### ########## #######, procuror care isi desfasoara activitatea in biroul cu numarul 281 B, amplasat la etajul 2, birou in care isi desfasura activitatea si procuror ###### #####, cea din urma instrumentand dosarul de urmarire penala nr. ###/P/2018.

In cuprinsul si in legatura cu denuntul formulat si inregistrat in evidentele D.N.A. la data de 22.11.2019, martorul ###### ###### a declarat pe parcursul urmaririi penale ca l-a cunoscut pe inculpatul Moise Marius-Eduard prin intermediul martorului Isik Kakac, aratand ca cel din urma i-a solicitat sa se prezinte la locatia service-ului sau, ocazie cu care a constatat ca acolo se afla si inculpatul, care i-a precizat ca la nivelul parchetului in care isi desfasura activitatea exista un dosar ce il viza, fara a-i oferi precizari, ulterior, cu ocazia unei alte intalniri, comunicandu-i ca 'nu e o gluma', urmand a fi chemat la DNA in dosarul penal nr. ###/P/2018.

A mentionat martorul ca ziua urmatoare, la sediul ADP Sector 4 s-a prezentat o echipa de ofiteri din cadrul DNA care a solicitat mai multe documente referitoare la activitatea institutiei pe care o conducea, iar cand a studiat adresa prin care i s-au solicitat documentele a constatat ca este vorba de spre dosarul cu numarul ###/P/2018, la care facuse referire inculpatul Moise Marius. A precizat martorul ca aceasta din urma activitate a avut loc la inceputul anului 2019.

A precizat in continuare ca ulterior i-a solicitat o intalnire inculpatului, acesta acceptand, intalnirea avand loc tot la service-ul auto al martorului Isik Kakac, din Bucuresti, str. ##### ########. La aceasta intalnire, dupa ce i-a relatat inculpatului anumite aspecte pe care le auzise despre procurorul de caz(fara a preciza ce anume), inculpatul i-a comunicat ca lucreaza in acelasi birou cu procurorul ######, ce instrumenta dosarul.

Martorul a aratat apoi ca a urmat o alta intalnire in aceeasi locatie, ocazie cu care i-a spus ca are anumite probleme in familie, referitor la faptul ca sotia sa lucreaza foarte mult, insa atunci cand s-a oferit sa ii ofere posibilitatea sa se prezinte la un interviu in cadrul DGASPC, inculpatul a declinat oferta. Martorul a precizat ca in continuare ca inculpatul i-a spus ca daca doreste sa il ajute, ar putea sa faca demersuri pentru ca o societate, pe care nu i-a indicat-o, sa lucreze cu una dintre firmele autorizate sa realizeze lucrari de anvelopare pe raza sectorului 4. Totodata, inculpatul Moise i-a spus ca in dosarul nr. ###/P/2018 urmeaza sa fie emise citatii pentru audierea persoanelor ce detineau firmele care lucrau cu ADP Sector 4.

In cuprinsul denuntului si al primei declaratii, martorul denuntator a aratat ca in primavara anului 2019, la cateva zile de la una dintre intalnirile avute, a fost contactat de martorul Totolici Dan-Cornel, ce i-a spus ca vine din partea inculpatului Moise Marius-Eduard, persoana ce i-a transmis ca doreste obtinerea contractului de prestari servicii ce fusese solicitat de inculpat.

A mentionat martorul ca in urma discutiei purtate cu inculpatul, le-a solicitat reprezentantilor societatilor Art Construct si Concelex (carora le-a expus situatia), rugandu-i sa verifice disponibilitatea colaborarii cu societatea #####, in calitate de subcontractor. Potrivit declaratiei martorului, societatea ##### a primit ulterior lucrari de anvelopare de la Art Construct.

In continuare, a relatat martorul ca la urmatoarea intalnire, inculpatul Moise Marius-Eduard i-a spus ca in dosarul penal nr. ###/P/2018 procurorul de caz a dispus efectuarea unei constatari sau expertize prin care sa fie verificate tranzactiile firmelor din dosar, precizandu-i ca procurorul manifesta exces de zel, ca nu se va lasa pana el nu va fi arestat, sfatuindu-l sa formuleze o plangere penala impotriva acestuia.

Tot martorul denuntator a precizat ca ulterior, afland ca societatea ##### nu respecta termenele de efectuare a lucrarilor, l-a chemat pe martorul Totolici Dan-Cornel, administratorul societatii #####, caruia i-a reprosat aceste probleme, iar ulterior, i-a fost solicitata o intalnire din partea inculpatului Moise, aceasta avand loc in Parcul Lumea Copiilor, in apropierea Restaurantului Picolla.

Cu ocazia intalnirii, potrivit marturiei, Moise Marius i-a spus ca DNA efectueaza cercetari si in dosarul penal nr. ###/P/2019 ce ar avea ca obiect achizitia de utilaje din ######## de catre societatea administrata de Isik Kakac, utilaje ce ar fi fost achizitionate de ADP Sector 4 fara organizarea unei licitatii. Tot in aceasta imprejurare, inculpatul i-ar fi spus ca a discutat cu ########, iar in situatia in care firma administrata de acesta nu isi respecta angajamentul, sa nu fie platita.

A mai expus ca dupa aproximativ o luna, a fost contactat de Isik Kakac, care i-a spus ca a fost sunat de patronul de la societatea ##### sa il roage sa il intrebe despre suma de bani pe care o avea de primit de la Primaria Sectorului 4, ocazie cu care martorul denuntator Goleac i-a transmis ca 'nu il intereseaza si ca decizia ii apartine primariei'

Instanta apreciaza ca declaratia data in cauza de martorul-denuntator este in mare parte nesincera, iar procurorul i-a dat o valenta probatorie superioara, acuzatia fiind centrata in majoritate pe aceasta depozitie si denuntul formulat. Instanta a ajuns la aceasta concluzie, intrucat pe de o parte nu se coroboreaza cu celelalte declaratii date in cauza de martori, iar pe de alta parte cuprinde aspecte ce par fi scoase din context de catre martor, sau cu privire la care nu a oferit explicatii plauzibile. De altfel, in opinia judecatorului, declaratia martorului Goleac a fost data in contextul in care procurorii din cadrul DNA efectuau urmarirea penala in dosare care il vizau, urmarind usurarea situatiei sale juridice in acel context.

Dupa cum rezulta din actele si lucrarile dosarului cauzei, martorul denuntator Goleac Marian a fost cercetat in dosarul de urmarire penala nr. ##/P/2019 sub aspectul savarsirii infractiunilor de dare de mita si instigare la savarsirea infractiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, retinandu-se in sarcina acestuia ca:

- in baza aceleiasi rezolutii infractionale i-a remis investigatorului ####### ########, comisar-sef in cadrul DNA – Serviciul tehnic, suma de 700 euro, in doua transe, respectiv 200 euro la data de 07.06.2019 si 500 de euro la data de 15.07.2019, pentru ca acesta sa indeplineasca acte contrare atributiilor sale de serviciu, respective sa verifice in evidentele Serviciului Tehnic al DNA si sa ii transmita daca exista puse in aplicare mandate de supraveghere tehnica, telefonice si ambientale, in privinta persoanei sale si a locatiei controlate de acesta, precum si sa obtina date despre dosarele inregistrate la DNA care il priveau;

- in perioada octombrie – noiembrie 2019 a promis suma de 1.000 euro, pe care a si remis-o efectiv la data de 13.11.2019, investigatorului ####### ########, pentru ca acesta la randul lui sa o remita ofiterului de politie judiciara ####, in legatura cu indeplinirea de catre acesta din urma, a atributiilor de serviciu, de ofiter delegat in dosarul cu nr.###/P/2018 al Sectiei de combatere a coruptiei din DNA;

- in perioada mai – noiembrie 2019, a solicitat investigatorului ####### sa ii comunice date nepublice din urmatoarele dosare: dosarul cu nr.###/P/2018 al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, dosarul cu nr.###/P/2018 al Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie si dosarul cu nr.###/P/2019 al Sectiei de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, in vederea obtinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul.

Retine judecatorul cauzei ca inculpatul Goleac Marian a incheiat cu procurorul un acord de recunoastere a vinovatiei in ceea ce priveste acuzatiile indicate in precedent, fiind admis la data de 14.05.2021 acordul incheiat si pronuntata sentinta penala nr. ###/14.05.2021 a Tribunalului Bucuresti.

Din cuprinsul sentintei penale rezulta faptul ca inculpatul Goleac Marian i-a solicitat si investigatorului cu identitate reala ####### sa afle date despre dosarul cu nr. ###/P/2018, instrumentat de procurorul ###### si de ofiterii de politie ######## ###### si ####### #######, dar si in alte dosare de urmarire penala.

In aceste conditii, pare evident interesul manifestat de catre inculpatul Goleac Marian de afla date despre toate dosarele ce sunt instrumentate de aceasta unitate de parchet, constatandu-se ca el este cel ce a initiat discutiile cu investigatorul folosit in cauza, care avea calitatea de ofiter de politie.

Revenind la cauza de fata, in ceea ce priveste aspectul referitor la informarea martorului Goleac de catre inculpatul Moise cu privire la existenta dosarului penal nr. ###/P/2018, ce il viza si in care erau efectuate cercetari, judecatorul arata ca dupa cum rezulta din cuprinsul declaratiilor martorei ####### #######-########, aceasta avea calitatea de ofiter de politie si isi desfasura activitatea in aceeasi sectie cu inculpatul Moise Marius-Eduard, aceasta fiind repartizata sa lucreze cu doamna procuror ###### #####, martora si inculpatul avand birouri diferite.

Din cuprinsul depozitiei martorei, date in cursul urmaririi penale, rezulta faptul ca inculpatul a instalat un espressor de cafea in biroul procurorilor, inculpatul avand acces zilnic in aceasta incapere.

Martora a indicat in cuprinsul fiecarei declaratii din cursul cercetarii judecatoresti ca nu au existat situatii in care inculpatul Moise Marius sa o fi intrebat vreo data cu privire la date concrete despre dosarele de urmarire penala instrumentate de procurorul impreuna cu care lucra, insa a expus in cursul urmaririi penale ca ar exista posibilitatea ca inculpatul sa o fi intrebat in privinta dosarului nr. ###/P/4018 daca s-a dispus vreo constatare tehnico-stiintifica ori daca a ridicat documente de la ADP Sector 4.

Avand in vedere aspectele relatate de martora ####### #######-########, judecatorul fondului nu impartaseste opinia procurorului conform careia s-ar confirma ipotezele investigative referitoare la modalitatea prin care Moise Marius-Eduard ar fi reusit sa acceseze datele nedestinate publicitatii din dosarul instrumentat de doamna procuror ###### #####.

Asadar, judecatorul constata ca niciun moment martora nu a indicat cu certitudine faptul ca inculpatul Moise Marius-Eduard a intrebat-o date concrete cu privire la activitatile investigative si de urmarire penala ce se efectuau sau care urmau sa se efectueze in legatura cu dosarul de urmarire penala nr. ###/P/2018, concluzia procurorului fiind intemeiata pe prezumtii, iar nu pe probe. Instanta apreciaza ca declaratia data in cursul urmaririi penale de catre martora nu poate conduce la concluzia ca inculpatul Moise Marius-Eduard a facut demersuri pe langa martora pentru aflarea de date din ancheta penala aflata in curs de desfasurare.

Pe de alta parte, judecatorul fondului constata ca martorul denuntator nu a expus in niciun moment care era obiectul dosarului de urmarire penala mentionat de inculpat, ce aspecte erau vizate de ancheta si ce urmareau procurorii sa probeze in cauza, motiv pentru care se confirma ipoteza conform careia chiar daca inculpatul Moise Marius-Eduard l-ar fi abordat in aceasta modalitate pe Goleac Marian, nu i-a fost comunicata vreo informatie despre obiectul dosarului.

In ceea ce priveste informatiile pe care inculpatul Moise i le-ar fi dat martorului denuntator referitor la activitatile de urmarire penala ce se efectuau in cauza, instanta noteaza in primul rand ca cele mentionate de martor (ce sunt in sensul ca organele de urmarire penala urmareau identificarea contractelor incheiate de ADP Sector 4) nu reprezinta un aspect pe care inculpatul Moise Marius-Eduard i l-ar fi furnizat martorului denuntator Goleac Marian, astfel cum procurorul a retinut in cuprinsul actului de sesizare al instantei.

Nu rezulta din niciun mijloc de proba aceste elemente factuale retinute de procuror in cuprinsul rechizitoriului. Chiar din cuprinsul denuntului si a declaratiei martorului denuntator Goleac Marian reiese faptul ca in ziua urmatoare aflarii numarului dosarului penal instrumentat de DNA, la sediul ADP Sector 4 s-a prezentat o echipa de politisti care a ridicat unele documente. De asemenea, in cuprinsul declaratiei date in fata instantei cu ocazie reaudierii sale, martorul Goleac a aratat ca de fapt initial, DNA a solicitat ADP Sector 4 sa comunice datele de identificare ale subcontractantilor ADP Sector 4. In concluzie, se constata ca acesta este momentul in care Goleac Marian putea deduce obiectul cauzei penale instrumentate de procurori prin prisma documentelor ce ii fusesera solicitate. Chiar martorul denuntator Goleac Marian a aratat in cursul cercetarii judecatoresti ca i-a prezentat inculpatului o ordonanta prin care procurorul dispunea ridicarea de inscrisuri, iar ulterior acestui moment, Moise Marius i-a spus ca urmeaza sa fie dispusa efectuarea unei expertize.

Mai constata judecatorul fondului ca sustinerile martorului denuntator Goleac Marian referitoare la modalitatea in care inculpatul Moise i-a cerut sa ii acorde contracte societatii #####, administrate de ########, nu se coroboreaza cu cele mentionate de martorul Isik Kakac in cursul urmaririi penale.

Astfel, instanta constata ca in timp ce martorul Goleac a precizat faptul ca dupa ce a avut intalnirea cu inculpatul, la sediul ADP Sector 4 s-a prezentat martorul ########, care a spus ca venea din partea inculpatului, martorul #### relatand faptul ca in anul 2018, inculpatul i-a solicitat lui Isik Kakac sa il cheme pe ###### ###### la un restaurant cu specific pescaresc din centrul Capitalei, la intalnire inculpatul prezentandu-se insotit de Totolici Dan-Cornel, pe care l-a prezentat ca fiind 'patronul firmei #####'. Martorul #### a precizat ca acela este momentul in care ##### ###### i-a cerut martorului denuntator sa ii acorde contracte firmei #####.

In conditiile in care declaratia martorului #### se coroboreaza partial cu sustinerile inculpatului referitoare la aceasta intalnire, dar si cu declaratia martorului ########, rezultand, asadar, ca inculpatul Moise l-a cunoscut pe Totolici Dan-Cornel in acel moment, devin lipsite de credibilitate afirmatiile numitului ###### ###### referitoare la solicitarile inculpatului Moise. Astfel, din analiza acestor mijloace de proba rezulta faptul ca discutiile despre activitatea lui ######## in domeniul constructiilor s-au purtat cu ocazia acestei intalniri, ocazie cu care inculpatul i l-a prezentat pe martorul ######## lui ###### ######. Asadar, referitor la afirmatiile martorului denuntator cu privire la faptul ca a fost cautat ulterior de ######## la sediul ADP, ocazie cu care acesta i-ar fi spus ca vine din partea inculpatului Moise, nu pot fi considerate adevarate.

Pe de alta parte, tot referitor la aceste aspecte, judecatorul fondului constata ca desi la momentul respectiv inculpatul Moise Marius-Eduard i l-a prezentat pe Totolici Dan-Cornel, discutiile referitoare la acordarea de lucrari din partea ADP Sector 4 catre societatea ##### nu au mers in directia prezentata de martorul denuntator.

Din cuprinsul depozitiilor martorului Totolici Dan-Cornel, date in prezentul dosar, ce sunt sustinute de declaratia data de acelasi martor, in calitate de inculpat, respectiv martor in cadrul dosarului cu nr.##/P/2020 (01.10.2020) finalizat cu incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei in ceea ce il priveste(dosarul penal nr. ###/P/2020), se constata ca in acele imprejurari, inculpatul i l-a prezentat pe martorul ######## ca fiind administratorul unei firme de constructii, ce este o persoana 'serioasa' in activitatea sa profesionala, inculpatul indicandu-i martorului ###### ca ii poate folosi serviciile daca va avea nevoie.

Cu privire la modalitatea de obtinere de catre ## ##### a primului contract, instanta retine ca aspectele invederate de martorul Totolici Dan-Cornel, ce vin in sustinerea declaratiei inculpatului Moise, se coroboreaza cu depozitiile martorului Vasilescu Cristian-Liviu, acesta precizand ca in toamna anului 2018, atat societatea Art Construct, al carei administrator era, cat si alte societati care prestau lucrari pentru ADP Sector 4, se aflau in dificultate in privinta respectarii termenelor de realizare a lucrarilor, iar in acest context, Goleac Marian i-a prezentat ca solutie pentru terminarea mai rapida a lucrarilor, incheierea unui contract cu societatea #####, administrata de Totolici Dan-Cornel. Fiind de acord cu sugestia martorului denuntator, a fost incheiat contractul nr. 54/12.10.2018, intre societatile Art Construct si #####, neexistand vreo negociere intre cele doua societati, contractul fiind unul standard. Martorul a mai precizat ca desi a incheiat mai multe contracte ce vizau subcontractarea lucrarilor pentru a caror realizare se angajase societatea Art Construct fata de ADP Sector 4, pentru niciunul dintre acestea ###### ###### nu i-a indicat subcontractori, contractele fiind incheiate din proprie initiativa.

#### martorul Vasilescu Cristian-Liviu a mentionat ca numitul ###### ###### i-a indicat societatea ##### ca o posibilitate de preluare a unei parti a lucrarilor pe care Art Construct le avea de executat pe raza Sectorului 4, aceasta nu poate sustine acuzatia in conditiile in care societatea a subcontractat mai multe lucrari catre multiple alte societati din pricina dificultatilor pe care le-a intampina pe parcursul derularii contractului incheiat cu ADP Sector 4.

In ceea ce priveste cel de-al doilea contract incheiat de aceasta data intre ## ##### si ADP Sector 4, depozitia martorului Totolici Dan-Cornel se coroboreaza cu declaratia martorului ######## ###-#########, venind in sustinerea apararii inculpatului Moise Marius-Eduard, ce este in sensul ca nu a cunoscut despre incheierea acestui contract.

Astfel, se constata ca atat martorul ########, cat si martorul ######## au aratat ca acest contract a fost acordat societatii ##### in contextul in care ADP Sector 4, in vara anului 2019, a primit un calup de lucrari ce nu puteau fi realizate de Compartimentul Productie al ADP Sector 4, motiv pentru care s-a impus subcontractarea acestora, contractul fiind atribuit in urma analizarii ofertei de catre o comisie de evaluare a lucrarilor, fara a purta vreo discutie cu ###### ###### pe perioada procedurii de atribuire a lucrarilor. Martorul ######## a expus ca dupa incheierea contractului cadru i-a fost prezentat de catre martorul ###### ###### numitul Totolici Dan-Cornel, ca fiind administratorul societatii #####, ocazie cu care ###### ###### i-a solicitat sa ii atribuie acestei societati lucrarile primite de la Primarie, lucru ce s-a si intamplat.

Constata judecatorul ca la momentul respectiv martorul ###### ###### il cunostea deja pe martorul Totolici Dan-Cornel, intre acestia avand loc intalniri multiple. In contextul in care martorul denuntator cunostea deja la acest moment si faptul ca este vizat de unele anchete ale DNA, dar si faptul ca Totolici Dan-Cornel este prieten bun cu inculpatul Moise Marius (persoana de la care spera sa obtina informatii din ancheta DNA), devine extrem de plauzibila ipoteza conform careia ###### ###### sa fi dorit sa pastreze legatura cu Totolici Dan-Cornel pentru a-l putea chestiona cu privire la discutiile pe care acesta din urma le-ar putea avea cu Moise despre dosarul in care este anchetat.

Drept urmare, instanta arata ca sustinerile inculpatului Moise referitoare la faptul ca nu avea cunostinta despre incheierea acestui contract cu ADP la momentul incheierii lui sunt intemeiate, fiind confirmate de mijloacele de proba indicate in precedent, cu atat mai mult cu cat in perioada urmatoare au avut loc intalnirile dintre ######## si ######, intalniri ce erau supravegheate de organele de urmarire penala.

Aceste probe se coroboreaza si cu declaratiile martorului ####### #####, inginer in cadrul societatii #####, ce a relatat ca in vara anului 2019, la solicitarea lui Totolici Dan-Cornel, a intocmit documentatia necesara pentru a participa la procedura de atribuire a unor contracte de prestari servicii (efectuare de lucrari de constructie) ce fusese publicata pe site-ul ADP Sector 4, iar in urma depunerii documentatiei a fost sunat de o persoana din cadrul ADP Sector 4 care l-a anuntat ca trebuie sa se prezinte la sediul institutiei pentru a incheia contractul. A mentionat martorul ca Totolici Dan-Cornel nu i-a spus ca l-ar cunoaste pe ###### ######.

Noteaza instanta ca aspectele invederate de martorul ######## cu ocazia audierii sale la data de 21.10.2020, referitor la modalitatea in care a obtinut primul contract incheiat cu Art Construct, nu se coroboreaza nici cu declaratia data in cursul cercetarii judecatoresti si nici cu declaratiile date de ###### ######. Astfel, in timp ce martorul a afirmat in cuprinsul depozitiei sale ca dupa intalnirea la care a fost prezentat lui ######, spre finalul anului 2018, inculpatul i-ar fi spus ca 'ii poate pune o vorba buna' la ###### pentru obtinerea unor lucrari, fiind chemat de ###### la Primarie, in timp ce ###### ###### a expus in cuprinsul denuntului faptul ca la cateva zile distanta de la intalnirea avuta de ##### cu ######(intalnire ce ar fi avut loc, insa, la service-ul lui Isik Kakac) a fost cautat de ######## care i-a spus ca 'doreste sa obtina contractul de lucrari solicitat anterior de #####'.

In consecinta, analizand coroborat aceste mijloace de proba este apreciata eronata sustinerea reprezentantului Ministerului Public conform careia inculpatul ar fi conditionat furnizarea catre Goleac Marian de informatii din dosarul ###/P/2018 al DNA in vederea obtinerii unui folos necuvenit pentru altul, constand in obtinerea de contracte pentru firma ## ##### GRUP SRP apartinand complicelui ######## ### ######, mai precis contractul de lucrari nr.54/12.10.2018 incheiat de firma ##### cu societatea ### ######### ### SRL si contractul de prestari servicii cu nr.108 din 12.06.2019 incheiat de firma ##### cu SC ADMINISTRATIA DOMENIULUI PUBLIC SECTOR 4 (ADP Sector 4 SA).

Faptul ca numitul Totolici Dan-Cornel i-a fost prezentat de catre inculpat lui Goleac Marian, in calitatea acestuia de administrator al unei firme de constructii, nu poate conduce la concluzia ca acordarea celor doua contracte a fost realizata la solicitarea inculpatului si pentru ca inculpatul sa il informeze pe martorul denuntator despre activitatile de urmarire penala efectuate in cauza de catre procurorul DNA.

In continuare, analizand declaratiile martorului Totolici Dan-Cornel si cele ale martorului Isik Kakac, instanta constata ca exista o discrepanta vadita intre cele sustinute in cursul urmaririi penale, pe care si-a intemeiat procurorul solutia de trimitere in judecata si cele date in fata judecatorilor fondului.

Asadar, se constata ca procurorul a retinut ca Isik Kakac a confirmat ipoteza investigativa principala in sensul ca in anul 2018, fara sa poata preciza exact data sau anotimpul, ##### ###### ###### l-a chestionat in legatura cu ###### ######, despre situatia acestuia si daca este de incredere pentru ca ulterior sa ii spuna ca ###### ###### ar avea o problema la DNA iar el, fiind ofiter la aceasta unitate de parchet, doreste sa il ajute, solicitandu-i lui Isik Kakac sa ii faciliteze o intalnire.

In cursul judecatii, martorul a declarat ca nu stie ca vreunul dintre cei doi sa ii fi cerut sa se cunoasca, indicand faptul ca nu isi mai aminteste cu exactitate cu s-a intamplat din pricina trecerii timpului, ulterior (in cuprinsul declaratiei date cu ocazia reaudierii) mentionand faptul ca pentru ca ambele persoane veneau la spalatoria sa, le-a facut cunostinta numitilor ##### ###### si ###### ######, precizand ca niciodata ##### ###### nu i-a spus ca numitul ###### ###### ar fi avut la momentul respectiv probleme cu legea.

Revenind la situatia de fapt retinuta de #######, coroborand declaratiile martorilor Isik Kakac si ###### ###### cu cele ale inculpatului Moise Marius, rezulta faptul ca in perioada #########, la spalatoria auto administrata de inculpatul Isik Kakac au avut loc mai multe intalniri intre inculpatul Moise Marius-Eduard si martorul ###### ######, intalniri la care martorul #### nu a participat.

Sustinerile martorului Isik Kakac referitoare la stergerea mesajelor de pe aplicatia WhatsApp de catre inculpatul Moise Marius, aspecte relatate in cursul urmaririi penale nu se coroboreaza cu niciun alt mijloc de proba administrat in cauza. Mai mult, cu toate ca terminalele mobile ridicate de la locuinta inculpatului Moise Marius-Eduard au fost perchezitionate, din cuprinsul rezultatelor perchezitiilor informatice nu rezulta aspectele sustinute de martor si preluate de procuror in cuprinsul actului de sesizare a instantei, referitoare la stergerea acestor mesaje. Asadar, referitor la acest aspect, singurele mijloace de proba ce ar veni in sustinerea celor indicate de procuror ar fi declaratia martorului Isik Kakac din cursul urmaririi penale si declaratia martorului denuntator Goleac, probele ce rezulta din acestea fiind obtinute in contextul in care inculpatul Goleac dorea usurarea situatiei sale juridice in dosarul penal ce il viza, iar inculpatul Moise era in relatii de prietenie cu martorul denuntator, dar si in relatii comerciale, motiv pentru care se ajunge la concluzia ca declaratia sa este nesincera, cu atat mai mult in contextul in care nu a mai fost sustinuta pe parcursul cercetarii judecatoresti.

Cu toate ca in temeiul marturiei numitului Isik Kakac procurorul a retinut faptul ca in perioada 2018 – 2019, au avut loc mai multe intalniri la atelierul sau auto, intre ###### ###### si ##### ###### ######, pentru a se discuta despre asa zisa problema a lui Goleac Marian de la DNA, martorul confirmand si faptul ca Moise Marius-Eduard a venit cu ######## ### ###### la o intalnire cu ###### ######, ocazie cu care i-a solicitat acestuia obtinerea de contracte pe raza sectorului 4, fara insa ca martorul Isik Kakac sa cunoasca concret termenii intelegerii dintre ###### ###### si ##### ###### ######, instanta constata ca depozitia martorului din cursul urmaririi penale nu a mai fost sustinuta de acesta pe parcursul cercetarii judecatoresti, expunand faptul ca a fost presat de organele de ancheta la momentul la care i s-a solicitat sa declare cu privire la aspectele respective.

Insa judecatorul fondului se indoieste de veridicitatea afirmatiilor martorului Isik Kakac referitor la presupusele amenintari exercitate de organele de ancheta asupra sa, neexistand la dosarul cauzei vreo proba care sa conduca la aceasta concluzie. Instanta arata ca depozitia acestuia a fost data in contextul unei relatii de prietenie si de colaborare cu martorul denuntator Goleac Marian. In ceea ce priveste nesinceritatea declaratiei martorului Isik Kakac, data in cursul urmaririi penale, instanta are in vedere relatia foarte apropiata a martorului Isik de martorul denuntator (martorul adresandu-i-se lui Goleac Marian cu apelativul 'tata'), faptul ca punctele de lucru ale societatii martorului Isik erau deschise in spatiul martorului denuntator de la care fusese inchiriat, existand asadar, pe langa relatia de prietenie, si o relatie comerciala intre acestia.

In plus, instanta are in vedere faptul ca sustinerea martorului Isik Kakac din cursul urmaririi penale nu se coroboreaza cu declaratiile martorului Totolici Dan-Cornel, acestea din urma coroborandu-se partial cu declaratia inculpatului si cu declaratiile date de martorul Isik Kakac in cursul cercetarii judecatoresti.

Astfel, desi este adevarat ca cei patru (Isik Kakac, Totolici Dan-Cornel, Moise Marius-Eduard si Goleac Marian) s-au intalnit, nu se poate retine faptul ca in afara de a i-l prezenta pe Totolici Dan-Cornel ca fiind un constructor in care poate avea incredere, inculpatul Moise Marius-Eduard i-ar fi solicitat martorului denuntator atribuirea de contracte societatii administrate de martorul Totolici in schimbul furnizarii de informatii din activitatea de urmarire penala desfasurata in legatura cu dosarul de urmarire penala nr. ###/P/2018.

Atat in cursul cercetarii judecatoresti, cat si in cursul urmaririi penale, la momentul in care martorul ######## a fost audiat in prezenta aparatorului ales (la data de 01.10.2020), acesta a aratat ca in cadrul discutiilor purtate, ###### l-a intrebat daca este constructor si daca poate realiza lucrari de anvelopare a cladirilor, precizand ca inculpatul Moise niciodata nu i-a spus martorului ###### sa ii atribuie lucrari.

Instanta apreciaza ca fiind sincere declaratiile martorului Totolici Dan-Cornel date in cursul cercetarii judecatoresti si in cursul urmaririi penale, numai la data de 01.10.2020, fiind plauzibila explicatia martorului referitor la nesinceritatea sa in cuprinsul declaratiilor din datele de 21.10.2020 si 19.11.2020, in conditiile in care era vizat de ancheta penala in curs, dorind sa isi usureze situatia juridica prin incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei.

In ceea ce priveste netemeinicia sustinerii procurorului referitor la scopul pentru care ar fi fost atribuite cele doua contracte societatii #####, judecatorul cauzei constata ca dupa atribuirea contractelor a existat o perioada in care societatea ##### era in urma cu efectuarea lucrarilor, martorul ########, administratorul firmei ce trebuia sa isi respecte angajamentele contractuale, invocand faptul ca nu este platit de catre Primaria Sectorului 4 Bucuresti pentru lucrarile deja efectuate.

In acest context, din initiativa martorului a avut loc o intalnire la care au participat ###### ######, Totolici Dan-Cornel si ##### ######, in Parcul Lumea Copiilor, ocazie cu care inculpatul Moise Marius-Eduard i-a spus numitului ###### ###### ca in situatia in care societatea administrata de Totolici Dan-Cornel nu isi respecta angajamentele, sa nu fie platita.

Or, instanta arata ca este absurd ca inculpatul sa fi pretins mita pentru altul (mita fiind reprezentata de profitul realizat de societatea ##### in urma incheierii celor doua contracte, primul cu Art Construct, iar cel de-al doilea cu ADP Sector 4), insa in momentul in care Primaria ar fi trebuit sa realizeze plata pentru respectivele lucrari, acelasi inculpat sa sugereze ca mita(suma de bani aferenta lucrarilor deja prestate) sa nu fie platita.

In ceea ce priveste aspectele retinute de acuzare privitor la informatiile pe care inculpatul Moise Marius-Eduard i le-ar fi furnizat martorului denuntator Goleac Marian cu privire la activitatile de urmarire penala efectuate de procurorul DNA in legatura cu dosarul penal nr. ###/P/2018, judecatorul constata ca din probatoriul administrat in cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si pe parcursul cercetarii judecatoresti nu rezulta faptul ca inculpatul i-ar fi furnizat martorului denuntator informatii nedestinate publicitatii.

######## instanta ca martorul denuntator a expus procurorului in cuprinsul depozitiilor sale faptul ca ##### ###### i-ar fi comunicat faptul ca vor fi audiate persoanele ce administrau societatile cu care ADP Sector 4 avea incheiate contracte, ca vor fi audiati martori si ca va fi dispusa efectuarea unei expertize sau constatari contabile.

Judecatorul fondului arata in primul rand ca niciuna dintre probele administrate in cauza nu conduc la concluzia la care a ajuns procurorul, respectiv aceea ca inculpatul l-ar fi informat pe martorul denuntator cu privire la existenta dosarului nr. ###/P/2018, martorul ######## aratand ca a avut discutii cu inculpatul numai referitor la dosarul ce viza diplomele false folosite de ###### ######, necunoscand detalii despre ancheta ce viza contractele ADP Sector 4, iar martorul Isik Kakac precizand ca nu a participat la intalniri si nu cunostea ce se discuta de cei doi.

In plus, niciuna dintre probele administrate in cauza nu releva faptul ca inculpatul Moise Marius-Eduard, chiar daca i-ar fi comunicat martorului denuntator ca este vizat de o ancheta penala a DNA, i-ar fi spus care este obiectul dosarului. Din punctul de vedere al instantei, martorul ###### ###### a aflat fie pe alte cai, fie a dedus ca este vorba despre contractele incheiate de societatea al carei director general era, in urma lecturarii adresei comunicate de catre DNA, referitoare la ridicarea unor documente.

Or, dupa cum rezulta chiar din depozitia martorului denuntator, in ziua urmatoare discutiei avute cu inculpatul Moise Marius-Eduard, la sediul ADP Sector 4 s-au prezentat ofiterii DNA ce au ridicat documente.

#### plauzibila, astfel, explicatia inculpatului care a mentionat ca i-a raspuns martorului denuntator cu prilejul unei intalniri, doar la vederea adresei/ordonantei prezentate de ###### ######, ca in cauza se va dispune efectuarea unei expertize contabile, avand in vedere specificul documentelor ridicate. Tot astfel, la fel de plauzibil este si faptul ca inculpatul i-a comunicat martorului, cu titlu general, numai faptul ca vor fi audiati martori in cauza, toate aceste elemente fiind logice, in contextul derularii unei anchete penale de catre o structura de parchet.

Astfel, instanta apreciaza ca cele pretins comunicate de catre inculpatul Moise Marius-Eduard martorului denuntator Goleac Marian, nu reprezinta decat niste aspecte generale referitoare la modalitatea in care se efectueaza o ancheta penala in orice cauza, putand fi echivalata cu o consultatie juridica acordata fara drept de catre inculpat, dar care, in lipsa indicarii cu certitudine a datelor din dosarul instrumentat de procurorul ######, a martorilor ce urmeaza sa fie audiati, a obiectivelor expertizei (la care oricum martorul denuntator ar fi trebuit sa aiba acces daca dobandea calitatea de suspect) sau alte detalii concrete din activitatea de urmarire penala realizata strict in respectivul dosar ori cu privire la datele la care vor fi efectuate activitatile, nu se poate retine ca aceste pretinse date generale ce ar fi fost furnizate de inculpat, ar avea caracterul nepublic.

In plus, contrar celor retinute de procuror, judecatorul constata ca martorul-denuntator este cel care a incercat sa il abordeze pe inculpatul Moise Marius, cel putin prin intermediari, pentru a obtine informatii cu privire la anchetele penale derulate de DNA impotriva sa, aspecte care rezulta din cuprinsul depozitiei martorului Totolici Dan-Cornel.

Depozitia martorului Totolici Dan-Cornel este sustinuta de rezultatul masurilor de supraveghere tehnica dispuse in cauza din cuprinsul carora rezulta cu evidenta faptul ca cel care insista in cadrul discutiilor purtate referitor la stabilirea unor intalniri cu inculpatul Moise Marius-Eduard, ori referitor la transmiterea de informatii din dosarul ###/P/2018 este chiar martorul denuntator('###! ######, la ultima discutie, cand am vorbit cu tine si cu el la masa, mi-a zis ca sa renunti. Ti-aduci aminte, ca eram acolo, da? Sa-ti dau ce am de dat banii si sa renuntam. Pai, acuma, intrebarea mea este: 'Pai, tu mai vorbesti cu ###### sau nu mai vorbesti cu ######?', #####, incerc sa ne-ntelegem romaneste… ####, noi doi n-avem nicio… chestie… Noi am batut palma datorita lu’ ######, El mi-a promis si a zis ca ma ajuta in unele probleme. Ba… eu m-am tinut de cuvant! El, mai putin! In rest, noi n-avem ce sa comunicam mai departe…, Relatia… este bazata pe… un schimb de…, Eu te-am tinut in brate… pentru ######, te-am tinut in brate. E corect?, noi am vorbit... ###### m-a rugat..., ...sa te bag in carti, sa-ti dau lucrari, ca el m-ajuta, da? M-a ajutat partial, mi-a zis doua-trei vorbe, doua trancanituri, ca-s adevarate, ca nu-s adevarate ...[expresie obscena]... da’ astia ma torpileaza pe toate directiile, deci ma torpileaza, din peisaj a disparut..., Pai, si el n-a vazut ca... am venit p-acolo? Ca m-a chemat aia!? .). Judecatorul, analizand procesele-verbale de redare a masurilor de supraveghere tehnica constata faptul ca martorul Totolici Dan-Cornel nu avea nici cea mai mica idee despre ce activitati se desfasoara in dosarul cu nr. ###/P/2018, neexistand date care sa confirme ca inculpatul Moise Marius-Eduard i-ar fi comunicat acestuia informatii din dosarul penal ce il viza pe ###### ######.

##### instanta ca este relevanta si data la care au loc aceste discutii dintre martorul Totolici Dan-Cornel si martorul denuntator Goleac Marian, respectiv incepand cu luna februarie 2020, in conditiile in care Totolici Dan-Cornel avea de incasat sume de bani pentru lucrarile deja executate.

In opinia instantei, avand in vedere probele ce rezulta din convorbirile inregistrate in mediul ambiental, singurul lucru pe care il urmarea martorul Totolici Dan-Cornel este reprezentat de recuperarea sumelor de bani datorate de Primarie pentru lucrarile deja prestate, acesta fiind si motivul pentru care ######## se intalnea cu ###### ######, aspecte care rezulta si din cuprinsul depozitiilor martorului ce a afirmat ca privitor la contractele incheiate discuta foarte putin cu ######, cel din urma ducand discutia in mare parte spre obtinerea de informatii referitor la dosarele penale ce il vizau.

Instanta nu va da valenta probatorie atribuita de procuror depozitiilor martorului Totolici Dan-Cornel prin care a afirmat ca inculpatul Moise Marius-Eduard i-a furnizat martorului denuntator informatii din dosarul nr. ###/P/2018, apreciind ca declaratia din data de 21.10.2020 a fost data de acesta numai pentru a beneficia de incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei.

Audiind inregistrarea declaratiei din data de 01.10.2020 si inregistrarea declaratiei din 21.10.2020, Tribunalul constata ca inculpatul Totolici Dan-Cornel a facut sustinerile pe care acuzarea si-a bazat trimiterea in judecata a inculpatului Moise Marius-Eduard numai pentru a beneficia de incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, in dosarul penal nr. ###/P/2020, disjuns ca urmare a solicitarii de incheiere a unui acord de recunoastere a vinovatiei, formulata de martorul ######## si finalizat in aceasta modalitate.

Judecatorul observa faptul ca martorul Totolici Dan-Cornel a aratat la data de 01.10.2020 ca nu s-a intamplat sa discute aspecte concrete cu inculpatul Moise referitor la dosarele ce il vizau pe ###### ######, mentionand chiar ca desi i-a transmis solicitarile lui ######, ce erau in sensul furnizarii de informatii, inculpatul i-ar fi spus ca nu are cum/cu ce sa il ajute. Observa judecatorul cauzei ca in niciun moment martorul Totolici Dan-Cornel nu a afirmat ca inculpatul Moise ar fi fost de acord sa ii furnizeze informatii din dosar lui ###### ###### daca ii vor fi atribuite societatii pe care o administreaza contracte de lucrari din partea ADP Sector 4.

Mai mult, din cuprinsul transcriptului depus de aparare si din audierea inregistrarii audio-video a declaratiei numitului Totolici Dan-Cornel, rezulta faptul ca atat procurorul, ofiterul de politie, cat si avocatul lui Totolici Dan-Cornel au insistat in recunoasterea situatiei de fapt retinute de procuror in ceea ce il priveste, fiind solicitate multiple pauze de consultare din partea avocatului ce il asista, insa cu toate acestea, Totolici Dan-Cornel nu a revenit asupra pozitiei sale procesuale cu ocazia respectivei audieri.

#### procurorul a consemnat ca martorul ########, inculpat in dosar la acel moment, a refuzat sa continue audierea din pricina oboselii, instanta arata ca audierea nu a mai continuat din cauza ca cel in cauza nu relata evenimentele asa cum isi doreau organele de urmarire penala, iar avocatul 'nu il pregatise' pe inculpat cu privire la aspectele ce trebuie declarate pentru a beneficia de incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei.

In aceste sens, instanta noteaza ca avocatul i-a comunicat in timpul audierii lui Totolici Dan-Cornel ca situatia de fapt a fost retinuta in respectiva modalitate pe baza aspectelor ce rezultau din alte probe deja administrate, aspect ce este aprobat verbal de organele de urmarire penala ce participau la audiere, iar procurorul a afirmat in mod repetat ca cele mentionate de ######## 'nu reprezinta o recunoastere', ca 'minte', ca 'l-a prins cu minciuna' fapt ce l-a determinat pe acesta sa afirme ca in acest caz va 'spune' asa cum zice procurorul. Or, martorul a mentionat in mod repetat ca nu cunoaste aspectele cu privire la care era intrebat.

Aspectele relatate de martorul Totolici Dan-Cornel, referitoare la faptul ca la una dintre intalniri s-a prezentat cu un bilet pe care isi scrisese numarul unui nou dosar de urmarire penala in care era vizat ###### ###### (cu referire la dosarul ###/P/2019), pe langa faptul ca nu face obiectul acuzatiei penale imputate inculpatului, in cuprinsul declaratiei date la momentul primei incercari de a obtine incheierea unui acord de recunoastere a vinovatiei a precizat ca nu erau date comunicate de catre inculpat, ci culese din mediul online. Aceste aspecte se coroboreaza cu articolele de presa atasate dosarului cauzei de catre aparare, din cuprinsul carora rezulta faptul ca inca din anul 2010 exista suspiciunea ca inculpatul Moise# ar fi detinut si folosit unele diplome ce atestau in mod fals absolvirea unor studii. Martorul nu a precizat niciun moment ca acest dosar viza achizitia unor utilaje din ######## prin intermediul societatii lui Isik Kakac.

A aratat procurorul ca 'aspectele relatate de inc.##### ###### ###### referitoare la discutiile cu un coleg despre documentele ridicate in dosarul cu nr.###/P/2019 (aflat la acel moment in instrumentarea procurorului ######## ######) de la firma lui Isik Kakac precum si cu acesta din urma despre cercetarile efectuate in dosarul privind firma cetateanului turc si ADP Sector 4, fac obiectul unui alt dosar de urmarire penala cu nr.##/P/2020 (fost ##/P/2019), astfel ca aceste aspecte referitoare la implicarea inc.##### ###### ###### sunt circumstantiale, nu reprezinta o proba directa referitoare la o acuzatie retinuta in acest dosar si trebuiesc interpretate doar din perspectiva disponibilitatii inculpatului Moise Marius Eduard de a se implica in problemele penale ale cunoscutilor sai si ai sprijini asa cum afirma chiar el cu sfaturi'.

Contrar sustinerilor procurorului, analizand inregistrarile realizate in mediul ambiental, in biroul in care inculpatul isi desfasura activitatea, dar si transcriptul acestora, se constata ca desi a aflat despre existenta dosarului ce il vizeaza in mod direct pe numitul Isik Kakac, inculpatul Moise Marius-Eduard nu a intreprins vreo actiune contrara atributiilor sale de serviciu, discutiile purtate de inculpat cu colegul sau de birou nefiind apte sa conduca la concluzia ca inculpatul ar fi manifestat vreun interes deosebit in legatura cu acest dosar, chiar daca il viza pe unul dintre prietenii sai pe care il cunostea de foarte multi ani. In plus, se constata ca inculpatul Moise i-a comunicat politistului delegat de procuror sa efectueze acte de urmarire penala in respectiva cauza ca il cunoaste pe cel banuit de comiterea presupuselor infractiuni investigate('am vazut un nume pe adresa aia a ta, eu il stiu pe ala'; 'Aha! Il stiu pe ala, i-am vandut un apartament ...[expresie vulgara]… mi-e tovaras').

Astfel, se constata in cadrul acestui dosar de urmarire penala (##/P/2019) masurile de supraveghere tehnica erau puse in executare la 26.08.2019.

Desi nu face obiectul acuzatiei penale, instanta constata ca inculpatul Moise nu a manifestat niciun interes fata de cercetarile ce se efectuau in cauza care il viza pe Isik Kakac, acesta reprezentand un argument in plus ce vine in sustinerea apararii formulate de inculpat.

Mai observa instanta ca desi in cauza erau autorizate masuri de supraveghere tehnica, atat ###### ######, cat si Isik Kakac fiind introdusi in cauza in calitate de colaboratori, nu a rezultat vreo proba directa care sa confirme sustinerile acuzarii referitor la activitatile infractionale imputate inculpatului Moise Marius-Eduard.

Asadar, in perioada 27.11.2019 – 23.03.2020, respectiv 21.05.2020 – 26.07.2020 au fost administrate probe constand in procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, procese-verbale de redare rezumativa si alte procese-verbale de redare a masurilor de supraveghere tehnica, fara a fi surprinsa vreo intalnire a inculpatului cu ###### ######, intalnirile avand loc numai intre Isik Kakac si ###### ######. Nu poate fi retinuta teza acuzarii si nici nu pot conduce la sustinerea acuzatiei aspectele precizate de martorul Isik Kakac in prezenta lui ###### ######, referitoare la acordarea contractelor firmei #####, sau la furnizarea oricarei informatii de catre inculpat lui ###### ######, in conditiile in care este cert ca martorul #### nu a participat la vreo discutie in cadrul careia sa auda aceste aspecte discutate, cat timp s-a argumentat deja faptul ca la singura intalnire la care a participat si #### inculpatul numai i l-a prezentat pe ######## lui ######.

In atare conditii, contrar sustinerilor acuzarii, probele nu contureaza situatia de fapt imputata, respectiv ca inculpatul i-ar fi comunicat lui ###### ##### ca se efectueaza cercetari fata de el in dosarul penal nr. ###/P/2018, aspectele care vizau acest dosar(obiectul cauzei), ca vor fi solicitate documente, indicate fiind datele 29.10.2018, 30.10.2018, 08.02.2019, 18.04.2019, 07.05.2019, 30.05.2019, 10.06.2019, ca vor fi audiati martori, fiind indicate datele 22.10.2018, 05.11.2018, 21.11.2018, 05.12.2018, 06.12.2018, 07.12.2018, 08.05.2019, 09.05.2019, 10.05.2019, 13.05.2019, 14.05.2019, 15.05.2019, 17.05.2019, 30.05.2019, 21.05.2019, 22.05.2019, 23.05.2019, 05.06.2019, 17.07.2019, 24.07.2019, care este identitatea martorilor, aspecte cu privire la care pot fi acestia intrebati etc., probatoriul constand in declaratiile date de ######, ######## si #### nefiind apte sa conduca la acea certitudine mentionata de procuror cu privire la existenta acuzatiei penale.

In consecinta, avand in vedere intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, Tribunalul ajunge la concluzia ca nu confirma situatia de fapt retinuta de procuror in cuprinsul actului de sesizare.

In drept, instanta constata ca procurorul a retinut in sarcina inculpatului Moise Marius-Eduard savarsirea urmatoarelor fapte:

Inculpatul, comisar sef, fost ofiter de politie judiciara in cadrul DNA pana in luna martie 2020 si ulterior sef serviciu in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane - Directia de Investigare a Criminalitatii Economice:

-in baza aceleiasi rezolutii infractionale i-a pretins denuntatorului ###### ###### in perioada octombrie 2018 – iunie 2019, foloase necuvenite pentru altul constand in obtinerea de contracte pentru firma ## ##### GRUP SRP apartinand complicelui ######## ### ######, mai precis contractul de lucrari nr.54/12.10.2018 incheiat de firma ##### cu societatea ### ######### ### SRL si contractul de prestari servicii cu nr.108 din 12.06.2019 incheiat de firma ##### cu ## ########## DOMENIULUI ###### 4 (##### SA, pentru ca ofiterul de politie judiciara din cadrul DNA sa furnizeze informatii nedestinate publicitatii, directorului general al ADP Sector 4, ###### ######, mai precis date cu privire la activitatile de urmarire penala derulate in dosarul cu nr.###/P/2018 al DNA – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, in conditiile in care ofiterul ##### ###### ######, a utilizat in perioada #### # #### autoturismul marca ######## cu nr. # ## ###, inregistrat pe persoana juridica - SC ##### SRL,

-in perioada octombrie 2018 – iunie 2019, ofiterul de politie judiciara ##### ###### ###### a furnizat informatii nedestinate publicitatii din dosarul cu nr.###/P/2018 al DNA – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie (existenta dosarului ###/P/2018, procurorul care instrumenteaza dosarul, faptul ca vor fi audiati martori si momentele cand se va realiza aceasta activitate, faptul ca vor fi ridicate documente si momentele cand se vor realiza aceste activitati, faptul ca s-a dispus efectuarea unei constatari tehnico – stiintifice – aspectele prezentate si detaliate in cap.... din rechizitoriu), directorului general al ADP Sector 4, ###### ######, in vederea obtinerii unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul constand in obtinerea de contracte pentru firma ## ##### GRUP SRP apartinand complicelui ######## ### ######, mai precis contractul de lucrari nr.54/12.10.2018 incheiat de firma ##### cu societatea ### ######### ### SRL si contractul de prestari servicii cu nr.108 din 12.06.2019 incheiat de firma ##### cu ## ########## DOMENIULUI ###### 4 (##### SA;

-in perioada octombrie 2018 –iunie 2019 a furnizat informatii nedestinate publicitatii din dosarul cu nr.###/P/2018 al DNA – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie (existenta dosarului ###/P/2018, procurorul care instrumenteaza dosarul, faptul ca vor fi audiati martori si momentele cand se va realiza aceasta activitate, faptul ca vor fi ridicate documente si momentele cand se vor realiza aceste activitati, faptul ca s-a dispus efectuarea unei constatari tehnico – stiintifice – aspectele prezentate si detaliate in cap.... din rechizitoriu), directorului general al ADP Sector 4, ###### ######, in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor in respectivele cauze penale.

A apreciat procurorul ca aceste fapte intrunesc elementele de tipicitate ale infractiunilor de luare de mita in forma continuata, prev. de art.289 alin.(1) C.p. rap. la art.7 alin.(1) lit. c) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 C.pen. (doua acte materiale corespunzatoare celor doua contracte pretinse), folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii prev. de art.12 lit. b) din Legea nr.78/2000 si favorizarea faptuitorului prev. de art.269 C.pen., toate infractiunile cu aplic. art.38 C.pen.

In legatura cu acuzatia penala imputata inculpatului Moise Marius-Eduard, instanta arata ca potrivit art. 4 alin. (1) C.pr.pen., 'orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare judecatoreasca definitiva', iar potrivit alin. (2) al aceluiasi text de lege, 'dupa administrarea intregului probatoriu, orice indoiala in formarea convingerii organelor judiciare se interpreteaza in favoarea suspectului sau inculpatului'.

De asemenea, potrivit art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., actiunea penala nu mai poate fi pusa in miscare, iar daca a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca fapta cu care instanta de judecata a fost sesizata nu exista, in acest caz, potrivit art. 396 alin. (5) din Codul de procedura penala, dispunandu-se achitarea.

Pentru a garanta respectarea principiului prezumtiei de nevinovatie si, implicit, respectarea legalitatii procesului penal, instanta nu se poate intemeia decat pe probe legal administrate si apte de a forma convingerea acesteia dincolo de orice dubiu rezonabil, pentru ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

###### in dubio pro reo constituie un complement al prezumtiei de nevinovatie, principiu institutional care reflecta modul in care principiul aflarii adevarului se regaseste in materia probatiunii. Deopotriva, retine instanta ca regula in dubio pro reo, inainte de a fi o problema de drept, este o problema de fapt, iar infaptuirea justitiei penale cere ca judecatorii sa nu se intemeieze, in hotararile, pe care urmeaza sa le pronunte, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobandita pe baza de probe decisive, complete si sigure, in masura sa reflecte realitatea obiectiva, dedusa judecatii.

Asadar, avand in vedere ca, la pronuntarea unei condamnari, instanta trebuie sa-si intemeieze convingerea vinovatiei inculpatului pe baza de probe sigure, certe, iar in prezenta cauza probatoriul desi este complet, acesta lasa loc unei nesigurante in privinta vinovatiei inculpatului, motiv pentru care instanta va da eficienta regulii potrivit careia 'orice indoiala este in favoarea inculpatului'.

Prezumtia de nevinovatie este o garantie pe care o implica dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. 3 Constitutie si de art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Potrivit jurisprudentei organelor de la Strasbourg, aceasta prezumtie are consecinte asupra sarcinii probei: aceasta revine Ministerului ######, iar indoiala profita persoanei acuzate (cauza ####### c. Italiei, ####), fiind inadmisibil ca dintr-un fapt obiectiv sa se deduca o prezumtie de vinovatie (cauza ######### c. Frantei, ####). In materie penala, statele membre au obligatia de a nu depasi un anumit prag la evaluarea probelor si a concluziilor care pot fi trase din aceste prezumtii (cauza ###### c. Romaniei, ####).

Jurisprudenta organelor de la Strasbourg nu se opune instituirii unor prezumtii de drept sau de fapt atat timp cat se tine cont de gravitatea consecintelor ce pot decurge pentru acuzat si nu se aduce atingere drepturilor apararii (#### ##### c. Frantei, ####), insa condamnarea inculpatului in lipsa unor dovezi convingatoare de vinovatie este de natura sa atraga constatarea incalcarii art. 6 paragraf 2 din Conventie (cauza Telfner c. Austriei, ####). Prezumtia de nevinovatie este incalcata daca sarcina probei este inversata si trece de la acuzare la aparare (cauza #### ###### c. ##### Britanii, ####).

Instanta constata ca, in cauza, faptele obiective dovedite au dat nastere la o prezumtie simpla care nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba care sa confirme faptul ca inculpatul a savarsit infractiunea de luare de mita.

Noteaza judecatorul ca infractiunea de luare de mita consta in fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica ori de a exercita profesia sau activitatea in executarea careia a savarsit fapta.

Elementul material al acestei infractiuni se realizeaza in trei modalitati alternative, si anume: pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase. Pretinderea inseamna formularea unei cereri (de bani sau alte foloase), initiativa apartinand functionarului. Primirea inseamna luarea in posesie, in stapanire (bani sau alte foloase), initiativa apartinand mituitorului. Acceptarea promisiunii inseamna exprimarea acordului cu privire la promisiunea facuta de mituitor.

Pentru existenta infractiunii, este necesar ca fapta sa se refere la bani sau alte foloase care nu se cuvin functionarului, iar folosul sa reprezinte o plata pentru un act determinat, care intra in competenta functionarului. In masura in care folosul nu reprezinta pretul unui act de serviciu, ci are o alta destinatie, nu este realizata conditia normei incriminatoare. Cerinta ca actul sa intre in competenta functionarului este indeplinita, chiar daca functionarul are atributii limitate in legatura cu indeplinirea actului. Actul pentru care se remite folosul poate viza indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri.

Folosul poate fi cerut pentru sine sau pentru altul, fiind necesar ca folosul necuvenit sa fie acceptat, pretins sau primit de functionar.

O alta cerinta subliniata in doctrina juridica consta in necesitatea existentei unei proportii intre importanta actului indeplinit de functionar si valoarea folosului necuvenit pretins ori primit de acesta, nefiind un act de luare de mita un dar ocazional de valoare redusa, deoarece in cazul unei disproportii semnificative intre valoarea actului de serviciu si valoarea folosului necuvenit, nu se mai poate considera ca acesta din urma reprezinta pret al actului de serviciu.

Sub aspectul laturii subiective, infractiunea de luare de mita se comite cu intentie directa, in scopul ca functionarul sa indeplineasca, sa nu indeplineasca ori sa intarzie indeplinirea unui act privitor la indatoririle de serviciu ori in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri.

Tinand seama de aceste consideratii teoretice privind infractiunea de luare de mita, judecatorul constata ca procurorul a retinut in sarcina inculpatul faptul ca in calitatea de ofiter de politie judiciara in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, i-a pretins martorului denuntator Goleac Marian foloase necuvenite pentru altul (## #####), in schimbul furnizarii acestuia de informatii nedestinate publicitatii, respectiv date cu privire la activitatile de urmarire penala derulate in dosarul cu nr.###/P/2018 al DNA – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie.

In raport cu apararile formulate de catre inculpat pe fondul cauzei prin concluziile scrise, contrar argumentelor acestuia, judecatorul fondului constata ca in calitatea sa de politist, avea ca obligatii de serviciu sa pastreze secretul profesional, precum si confidentialitatea datelor dobandite in timpul desfasurarii activitatii, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor in care indeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justitiei sau legea impun dezvaluirea acestora, sa manifeste corectitudine in rezolvarea problemelor personale, in asa fel incat sa nu beneficieze si nici sa nu lase impresia ca beneficiaza de datele confidentiale obtinute in calitatea sa oficiala(art. 42 lit. a) si b) din Legea ######## privind statutul politistului), sa pastreze secretul profesional si confidentialitatea lucrarilor (art. 84 din Regulamentul de ordine interioara al DNA), iar potrivit art. 7 alin.(2) lit. c) si d) din Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduita al functionarilor publici, fiindu-i interzis sa dezvaluie informatii cu caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege ori sa dezvaluie informatiile la care au acces in exercitarea functiei publice, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile institutiei ori ale unor functionari publici, precum si ale persoanelor fizice sau juridice. De asemenea, instanta are in vedere faptul ca potrivit art. 285 alin.(2) C.pr.pen. urmarirea penala este nepublica.

In ipoteza in care s-ar fi confirmat sustinerile procurorului in urma administrarii intregului probatoriu in cauza de fata, in raport cu situatia de fapt retinuta in cauza, fapta inculpatului ar fi constituit infractiunea de luare de mita, prev. de art. 289 alin.(1) C.pen. cu aplic. art. 7 alin.(1) lit. c) din Legea nr. 78/2000.

##### instanta ca desi apararea incearca sa scoata in evidenta faptul ca inculpatul nu avea atributii de serviciu efectuarea urmaririi penale in cauza nr. ###/P/2018, nefiind delegat sa efectueze acte de urmarire penala de procurorul ######, instanta arata ca in raport cu situatia de fapt retinuta este indiferent acest aspect.

Asadar, judecatorul fondului constata ca inculpatul avea obligatia pastrarii secretului profesional, reglementat de dispozitiile legale si regulamentare indicate in precedent, motiv pentru care ii era interzis sa disemineze catre terte persoane informatii din dosarele de urmarire penala de care lua cunostinta tocmai prin prisma calitatii sale de ofiter de politie in cadrul DNA.

##### Tribunalul ca pentru existenta infractiunii de luare de mita nu prezinta niciun fel de relevanta daca actul functionarului public in vederea caruia se da mita priveste o indatorire de serviciu specifica (asa cum este cea de organ de cercetare penala intr-o cauza anume) ori generala (cum este in situatia de fata), legea avand in vedere actul functionarului public privitor la indatoririle sale de serviciu, in general. Or, furnizarea de informatii dintr-un dosar de urmarire penala catre o terta persoana, de catre un ofiter de politie care a luat cunostinta de respectivele informatii in exercitarea atributiilor sale de serviciu, reprezinta un act contrar atributiilor sale de serviciu.

Nu poate fi retinuta in cauza nici apararea conform careia infractiunea de luare de mita este identica sub aspectul continutului cu infractiunea de furnizarea de informatii nedestinate publicitatii, in conditiile in care, asa cum este retinuta de procuror situatia de fapt, cele doua infractiuni ar fi fost comise prin actiuni infractionale distincte.

Asadar, pe de o parte se retine faptul ca initial, inculpatul ar fi pretins cu titlu de mita de la martorul denuntator Goleac Marian, foloase materiale pentru altul, respectiv atribuirea unor lucrari societatii #####, administrate de martorul Totolici Dan-Cornel, in schimbul furnizarii de informatii nedestinate publicitatii din dosarul penal nr. ###/P/2018, instrumentat de unul dintre procurorii sectiei, mita fiind primita in contextul in care societatea ##### a obtinut lucrari de constructie (anvelopare, reabilitare) de la societatea Art Construct, executant principal al lucrarilor atribuite de ADP Sector 4, respectiv de la ADP Sector 4 prin participarea cu o oferta ca urmare a anuntului publicat pe site-ul institutiei, iar pe de alta parte, prin cu totul alta actiune, ar fi furnizat informatii nedestinate publicitatii din dosarul de urmarire penala nr. ###/P/2018 in scopul obtinerii unui folos necuvenit pentru societatea #####.

Astfel, se constata de infractiunea de luare de mita presupus comisa de inculpatul Moise Marius-Eduard s-a consumat inca de la momentul pretinderii foloaselor necuvenite, in timp ce infractiunea de folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, s-ar fi consumat la momentul furnizarii efective de informatii din respectivul dosar de urmarire penala. Asadar, pretinderea foloaselor necunvenite si folosirea fara drept a informatiilor nedestinate publicitatii nu pot fi realizate printr-o unica activitate infractionala.

#### apararile referitoare la lipsa capacitatii mituitorului ###### ###### de a remite folosul necuvenit ori la inexistenta folosului necuvenit primit de societatea administrata de Totolici Dan-Cornel nu pot fi primite, cat timp, pe de o parte martorul denuntator era directorul general al ADP Sector 4, societatea care atribuia lucrarile catre subcontractori, iar in aceasta calitate putea sa indice subalternilor/comisiei in ce modalitate pot fi atribuite aceste lucrari, iar pe de alta parte este evident ca societatea a realizat un profit in urma acordarii lucrarilor, profitul realizat reprezentand obiectul mitei.

Trecand peste aceste aparari invocate de catre inculpat prin intermediul avocatilor alesi, instanta constata ca din coroborarea probelor administrate in prezenta cauza nu rezulta ca inculpatul Moise Marius a conditionat furnizarea de informatii din dosarul penal nr. ###/P/2018 de acordarea celor doua contracte societatii #####, administrate de martorul ########.

Astfel, dupa cum s-a argumentat in cuprinsul capitolului destinat analizei probatoriului si retinerii situatiei de fapt, din coroborarea declaratiilor martorului Totolici Dan-Cornel (din cursul cercetarii judecatoresti si transcriptul inregistrarii declaratiei din data de 01.10.2020), cu declaratia martorului Isik Kakac din cursul cercetarii judecatoresti si cu declaratia inculpatului Moise Marius-Eduard, rezulta faptul ca singurul demers intreprins de inculpat pentru a-l ajuta pe Totolici Dan-Cornel in vederea unei eventuale redresari a situatiei financiare a ## ##### a fost sa i-l prezinte martorului denuntator Goleac Marian ca fiind administratorul unei firme serioase.

Dupa cum s-a argumentat in precedent, judecatorul a apreciat nesincere declaratiile date de Totolici Dan-Cornel in cursul urmaririi penale si pe cele ale martorului denuntator, ambii avand interesul de a obtine o situatie juridica favorabila, respectiv incheierea de acorduri de recunoastere a vinovatiei cu procurorul in legatura cu infractiunile ce ii vizau, iar in ceea ce priveste declaratia martorului Isik Kakac din cursul urmaririi penale, in afara intalnirii de la restaurant, acesta nu a participat la vreo discutie a inculpatului cu ###### ###### si nu avea cum sa cunoasca daca inculpatul i-a solicitat sau nu martorului denuntator aceste foloase pretins necuvenite.

In plus, judecatorul cauzei constata ca audiat fiind in cursul cercetarii judecatoresti(13.02.2023), martorul ###### ###### a declarat ca in urma cu cateva luni anterior intalnirii cu inculpatul a aflat de la o persoana despre existenta unui dosar format la DNA ca urmare a unui denunt, intrebandu-l pe inculpat daca avea cunostinta despre acest aspect, inculpatul raspunzandu-i afirmativ. A aratat ca ##### i l- prezentat pe patronul firmei ##### si l-a intrebat daca poate face o colaborare cu acesta, fiind vorba despre o societate de constructii, lucru cu care a fost de acord, 'pentru ca inculpatul Moise Marius sa ii spuna ce se intampla la DNA, in legatura cu dosarul in care era vizat'. Se constata ca martorul a aratat o atitudine oscilanta in declaratie, precizand ca 'nu a fost o exprimare directa a inculpatului' in sensul acordarii de lucrari societatii ##### in schimbul informatiilor, 'dar nici o deducere a sa', indicand faptul ca 'asa au stabilit'.

In aceste conditii, instanta constata ca nu exista la dosarul cauzei probe care sa dovedeasca dincolo de orice dubiu rezonabil ca inculpatul Moise Marius-Eduard a pretins de la martorul denuntator foloasele necuvenite pentru altul, respectiv atribuirea contractul de lucrari nr.54/12.10.2018 incheiat de firma ##### #### SRL cu societatea ### ######### ### SRL si contractul de prestari servicii cu nr.108 din 12.06.2019 incheiat de firma ##### cu ADP Sector 4, motiv pentru care se constata ca fapta, astfel cum a fost retinuta de reprezentantul Ministerului ###### in sarcina inculpatului nu exista, fiind incidenta cauza care impiedica exercitarea actiunii penale prev. de art. 16 alin.(1) lit. a) C.pr.pen.

In continuare, in ceea ce priveste infractiunea de folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, instanta arata ca elementul material al laturii obiective se realizeaza in doua modalitati alternative, activitatea infractionala realizandu-se fie prin folosirea, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, fie prin permiterea accesului altei persoane la astfel de informatii, cu scopul obtinerii unor bani, bunuri sau foloase necuvenite, pentru sine ori pentru altul.

Dupa cum rezulta din cuprinsul acuzatiei penale imputate inculpatului Moise Marius-Eduard, procurorul a retinut in sarcina sa comiterea acestei infractiuni in varianta folosirii informatiilor nedestinate publicitatii.

In ceea ce priveste notiunea de informatii nedestinate publicitatii, prin expresia folosita sunt avute in vedere pe de o parte informatiile clasificate, adica acele informatii ce intra sub incidenta Legii nr. 182/2002, iar pe de alta parte informatiile confidentiale, acesta fiind reprezentate de acele informatii care, fara a avea caracter clasificat, sunt supuse unui regim restrictiv de circulatie, unor limitari sau ingradiri legale, cel putin pentru o anumita perioada de timp.

Pentru verificarea indeplinirii acestei cerinte legale implica analiza tipului de informatie ce a fost avut in vedere de legiuitor, precum si stabilirea faptului ca respectiva informatie sa fi fost obtinuta in virtutea functiei, atributiei ori insarcinarii autorului, precum si daca respectiva informatia a fost folosita pentru a se urmari obtinerea de bani, bunuri ori foloase necuvenite.

Sintagma a fost analizata de Curtea Constitutionala a Romaniei in multiple decizii, intre care este de mentionat Decizia nr. ## din 2 februarie 2017 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 lit. g) si art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie si ale art. 91^2 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala din 1968 (publicata in M.Of. al Romaniei nr. 308/28.04.2017), instanta de contencios constitutional aratand ca aceasta are in vedere toate acele informatii nepublice care pot fi de doua categorii, si anume, informatii clasificate care intra sub incidenta Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, si informatii confidentiale pentru care exista obligativitatea pastrarii acestui caracter.

Dupa ce a analizat informatiile clasificate drept secret de stat si secret de serviciu, cu privire la informatiile confidentiale, a constatat, in primul rand, ca, potrivit art. 2 din Legea nr. 78/2000, persoanele prevazute la art. 1 sunt obligate sa indeplineasca indatoririle ce le revin din exercitarea functiilor, atributiilor sau insarcinarilor incredintate, cu respectarea stricta a legilor si a normelor de conduita profesionala, si sa asigure ocrotirea si realizarea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor, fara sa se foloseasca de functiile, atributiile ori insarcinarile primite, pentru dobandirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Drept urmare, tinand seama de natura si diversitatea informatiilor confidentiale ce pot fi detinute de subiectul activ al infractiunii prevazute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, Curtea a retinut ca legiuitorul nu avea cum sa prevada in textul criticat toata paleta de informatii, motiv pentru care identificarea ori individualizarea lor se va face in functie de domeniul specific prevazut in legile speciale, regulamente ori conventii sau angajamente ale subiectului activ [a se vedea art. 26 alin. (1) referitor la clauza de confidentialitate si art. 32 alin. (2) lit. f) referitor la obligatia salariatului de a respecta secretul de serviciu din Codul muncii, art. 113 referitor la obligatia de pastrare a secretului profesional in domeniul bancar si urmatoarele din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006, art. 21 referitor la dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului din Legea nr. 46/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, si altele].

Dupa ce a analizat obligatia avocatului de a pastra secretul profesional, Curtea a mentionat ca in sfera informatiilor confidentiale intra acele informatii care, fara a avea caracter clasificat, sunt supuse unui regim restrictiv de circulatie, unor limitari si ingradiri legale, impuse de interese sociale superioare.

A argumentat in continuare ca 'aceasta nu inseamna ca orice diseminare de informatii confidentiale intra in sfera de aplicare a textului legal criticat, intrucat cerinta esentiala instituita de legiuitor pentru existenta infractiunii nu este aceea a nerespectarii unei clauze de confidentialitate ori a unor norme legale, regulamentare, statutare etc., ci aceea ca permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatiile nedestinate publicitatii ori folosirea, in orice mod, direct sau indirect de astfel de informatii obtinute in virtutea functiei, atributiilor sau insarcinarilor incredintate sa fie realizata in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

36. De altfel, informatiile dintr-un dosar penal aflat in faza de urmarire penala pot fi fie informatii clasificate ce intra sub incidenta Legii nr. 182/2002, fiind informatii ce pot intra in clasele de secretizare secret de stat ori secret de serviciu, fie informatii confidentiale. In acest sens, coroborand dispozitiile art. 285 alin. (2) din actualul Cod de procedura penala, potrivit caruia 'Procedura in cursul urmaririi penale este nepublica', cu caracterul cel putin confidential al informatiilor dintr-un dosar penal, doctrina si jurisprudenta in materie au acceptat in mod unanim faptul ca urmarirea penala are caracter nepublic. Aceasta concluzie isi gasea ratiunea sub vechea reglementare - si care subzista si sub cea actuala - in faptul ca unele activitati cum sunt: strangerea probelor in vederea stabilirii vinovatiei faptuitorului, conservarea unor urme care sa ajute la aflarea adevarului, dejucarea unor planuri ale faptuitorilor care incearca sa denatureze sau sa ascunda probe pentru a se sustrage raspunderii penale, luarea masurilor preventive etc., ar fi mult ingreunate, iar unele chiar imposibil de realizat daca persoanele cu interes direct in cauza, si nu numai acestea, ar cunoaste in amanunt intreaga strategie de cercetare a organelor de urmarire penala sau ar lua cunostinta de intregul material probator inainte de terminarea urmaririi penale. Cu toate acestea, unele elemente de publicitate erau totusi admise la efectuarea unor acte de cercetare penala ca, de exemplu, prezenta unor martori asistenti la efectuarea cercetarii la fata locului, la perchezitii ori existenta publicului ocazional la investigatiile facute cu ocazia unui accident de circulatie, inculpatul, eventual asistat de un aparator, avea dreptul sa cunoasca continutul dosarului cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala (art. 250 din Codul de procedura penala din 1968), expertul putea sa ia cunostinta, cu incuviintarea organului de urmarire penala, de materialele dosarului necesare expertizei (art. 121 din Codul de procedura penala din 1968).

37. De asemenea, potrivit art. 12 lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare'. (paragr. 33-37)

Asadar, exista consens in doctrina si in practica judiciara in sensul ca informatiile dintr-un dosar penal, aflat in cursul urmaririi penale, sunt informatii confidentiale din pricina caracterului nepublic al urmaririi penale, dupa cum rezulta in mod expres din cuprinsul art. 285 C.pr.pen.(cu titlu exemplificativ Decizia ICCJ nr. 277/29.10.2018)

In ceea ce priveste subiectul activ al acestei infractiuni, acesta este unul calificat, fiind indicat in cuprinsul dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 78/2000, daca respectiva persoana are acces la informatii nedestinate publicitatii.

Or, dupa cum s-a stabilit, inculpatul Moise Marius-Eduard poate fi subiect activ al acestei infractiuni, avand calitatea de ofiter de politie – organ de cercetare penala al politiei judiciare in cadrul DNA. Tot astfel, este indeplinita conditia referitoare la caracterul nepublic al urmaririi penale, astfel ca furnizarea de informatii referitoare la activitatea de urmarire penala poate constitui elementul material al acestei infractiuni.

Cu toate acestea, avand in vedere cele constatate in precedent, judecatorul fondului constata pe de o parte ca informatiile pretins furnizate de catre inculpat, referitoare la existenta unui dosar penal la nivelul DNA, audierea de martori, ridicare de inscrisuri, efectuarea unei expertize contabile, in modalitatea in care a fost diseminata respectiva informatie de catre Moise Marius, nu poate constitui elementul material al laturii obiective al acestei infractiuni, iar pe de alta parte, nu este probata conditia esentiala atasata elementului material al laturii obiective al infractiuni, respectiv scopul dobandirii unui folos necuvenit pentru altul.

Astfel, instanta constata ca asa cum s-a aratat pe larg in precedent, ca probele nu contureaza situatia de fapt imputata, respectiv ca inculpatul i-ar fi comunicat lui ###### ##### ca se efectueaza cercetari fata de el in dosarul penal nr. ###/P/2018, respectiv aspectele care vizau acest dosar (obiectul cauzei), ca vor fi solicitate documente, indicate fiind datele 29.10.2018, 30.10.2018, 08.02.2019, 18.04.2019, 07.05.2019, 30.05.2019, 10.06.2019, ca vor fi audiati martori, fiind indicate datele 22.10.2018, 05.11.2018, 21.11.2018, 05.12.2018, 06.12.2018, 07.12.2018, 08.05.2019, 09.05.2019, 10.05.2019, 13.05.2019, 14.05.2019, 15.05.2019, 17.05.2019, 30.05.2019, 21.05.2019, 22.05.2019, 23.05.2019, 05.06.2019, 17.07.2019, 24.07.2019, care este identitatea martorilor, aspecte cu privire la care pot fi acestia intrebati etc., numai in aceasta modalitate putand fi indeplinita conditia elementului material al laturii obiective al infractiunii.

Reitereaza judecatorul ca probele contureaza numai faptul ca inculpatul Moise Marius a comunicat aspecte generale ce vizeaza administrarea probatoriului in orice cauza penala, neexistand probe care sa conduca la concluzia ca inculpatul Moise ar fi avut acces la informatii exacte/concrete ce viza activitatea de urmarire penala in dosarul penal nr. ###/P/2018, ca ar fi cules asemenea informatii de la colegi, procuror sau din studiul dosarului, informatii pe care i le-ar fi comunicat martorului denuntator Goleac Marian.

In atare conditii, instanta apreciaza ca aspectele comunicate de inculpat martorului denuntator au natura unei consultatii juridice pe care ofiterul de politie i-a acordat-o martorului denuntator Goleac Marian, informatiile furnizate, avand caracter general, neavand aptitudinea sa ingreuneze efectuarea cercetarilor in cauza ce il viza pe ###### ######.

In final, instanta constata ca nu este indeplinita nici conditia esentiala atasata elementului material, aceea ca inculpatul sa fi urmarit prin comunicarea informatiilor indicate in precedent un folos material necuvenit, folos ce consta in acordarea de lucrari societatii #####, administrate de Totolici Dan-Cornel, neexistand probe care sa conduca dincolo de orice dubiu rezonabil la concluzia ca prin comunicare respectivelor date, inculpatul a urmarit aceasta.

Drept urmare, in cauza nu sunt intrunite elementele de tipicitate obiectiva a infractiunii prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, motiv pentru care se va constata ca fapta nu este prevazuta de legea penala, in conditiile art. 16 alin.(1) lit. b) teza I C.pr.pen.

In ceea ce priveste cea din urma infractiune imputata inculpatului Moise Marius-Eduard, respectiv infractiunea de favorizarea faptuitorului, prev. de art. 260 C.pen., procurorul a retinut ca inculpatul Moise Marius-Eduard i-a acordat ajutor martorului denuntator Goleac Marian prin aceea ca in perioada octombrie 2018 –iunie 2019 a furnizat informatii nedestinate publicitatii din dosarul cu nr.###/P/2018 al DNA – Sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie (existenta dosarului ###/P/2018, procurorul care instrumenteaza dosarul, faptul ca vor fi audiati martori si momentele cand se va realiza aceasta activitate, faptul ca vor fi ridicate documente si momentele cand se vor realiza aceste activitati, faptul ca s-a dispus efectuarea unei constatari tehnico – stiintifice – aspectele prezentate si detaliate in cap.... din rechizitoriu), in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor in respectivele cauze penale.

Elementul material al infractiunii in cauza de fata nu este indeplinit, intrucat aspectele comunicate martorului denuntator de catre inculpat, asa cum s-a retinut in prezenta cauza, nu erau apte sa ingreuneze cercetarile ori sa impiedice efectuarea urmaririi penale in dosarul penal nr. ###/P/2018.

Fara a mai relua argumentele precedente, instanta arata ca nu exista probe care sa conduca la concluzia ca inculpatul i-a comunicat martorul denuntator pentru ce anume este cercetat de catre DNA, restul informatiilor, astfel cum s-a argumentat, nu aveau aptitudinea de a-l ajuta in vreun fel pe ###### ######.

In ceea ce priveste sustinerea apararii, ce este in sensul ca infractiunea de luare de mita, respectiv cea de folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii nu poate fi retinuta in concurs cu infractiunea de favorizarea faptuitorului, instanta o apreciaza neintemeiata, avand in vedere in primul rand obiectul juridic diferit al acestora.

Astfel, daca infractiunea de luare de mita si cea de folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii au in vedere relatiile sociale a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibile fara a asigura exercitarea cu probitate de catre functionari a atributiilor de serviciu ce le-au fost incredintate, infractiunea de favorizarea faptuitorului vizeaza apararea activitatii de infaptuire a justitiei penale impotriva actiunilor de natura sa il ajute pe cel ce a comis o infractiune.

Pe de alta parte, pentru a discuta de o eventuala absorbtie a infractiunii de favorizarea faptuitorului in infractiunea de luare de mita ori cea de folosire a informatiilor nedestinate publicitatii este necesar ca actiunea ce constituie elementul material al infractiunii absorbite sa fie inclusa ca element constitutiv in celelalte infractiuni. Or, in cauza s-a retinut ca inculpatul ar fi comis un act ilicit, respectiv divulgarea de informatii nepublice ce vize o ancheta penala in curs, aspect care reprezinta pe de o parte o cerinta esentiala a infractiunii de luare de mita- efectuarea unui act contrar atributiilor sale de serviciu, iar pe de alta parte elementul material al infractiunii de favorizarea faptuitorului, aflandu-ne in prezenta unui concurs real de infractiuni, actiunile ce reprezinta elementele materiale ale infractiunilor fiind realizate prin acte distincte.

In consecinta, fata de argumentele prezentate, instanta constata ca nu sunt intrunite elementele de tipicitate obiectiva ale infractiunii de favorizarea faptuitorului, fapta imputata inculpatului nefiind prevazuta de legea penala, in conditiile art. 16 alin.(1) lit. b) C.pr.pen.

##### in vedere toate considerentele in fapt si in drept mentionate in precedent, instanta apreciaza ca nu s-a dovedit in mod neindoielnic ca fapta imputata inculpatului exista si ca a fost savarsita de acesta, motiv pentru care in baza art. 396 alin. (1) si (5) raportat la art.16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., il va achita pe inculpatul Moise Marius-Eduard, sub aspectul savarsirii infractiunii de luare de mita, prev. de art. prev. de art.289 alin.(1) C.pen. rap. la art.7 alin.(1) lit. c) din Legea nr.78/2000 cu aplic. art.35 alin.(1) C.pen. (doua acte materiale din perioada octombrie 2018 – iunie 2019), intrucat fapta nu exista.

De asemenea, fata de argumentele inserate in cuprinsul prezentei sentinte penale, in baza art. 396 alin. (1) si (5) raportat la art.16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., il va achita pe inculpatul Moise Marius-Eduard, sub aspectul savarsirii infractiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii prev. de art.12 lit. b) din Legea nr.78/2000 (fapta din perioada octombrie 2018 – iunie 2019), intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.

In final, in baza art. 396 alin. (1) si (5) raportat la art.16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., il va achita pe inculpatul Moise Marius-Eduard, sub aspectul savarsirii infractiunii de favorizarea faptuitorului prev. de art.269 alin.(1) C.pen. (fapta din perioada octombrie 2018 – iunie 2019), intrucat fapta nu este prevazuta de legea penala.

Avand in vedere solutiile ce urmeaza a fi pronuntate, in baza art.398 rap la art. 275 alin. (3) C.pr.pen. se va dispune ca cheltuielile judiciare avansate de stat sa ramana in sarcina acestuia”.

* Cititi aici intreaga motivare

sursa foto Moise: Ziare.com