Domnisoara Aida Rodica Popa (foto) vicepresedintele Inaltei Curti (unul dintre cei patru judecatori de la Sectia penala abilitati sa emita mandate de interceptare pe siguranta nationala) a comentat la o emisiunea „Plus Politica” de la TVR raportul Comisiei Europene pe Justitie. Desi raportul a criticat Inalta Curte pentru tergiversarea cauzelor de mare coruptie, iar presedintele Traian Basescu a catalogat ICCJ drept o institutie neconvingatoare, Aida Popa a declarat despre raportul CE: „Mi se pare un raport pur obiectiv. Este un raport pozitiv care vine sa intareasca raportul din februarie.”

Aida Popa despre criticile aduse ICCJ de Traian Basescu

Raspunzand criticilor aduse de seful statului, care a afirmat: „institutii neconvingatoare sunt ICCJ, CSM si Parlamentul Romaniei”, vicepresedinta ICCJ a spus: „Este un aspect poate prea transant... evident ca ne asumam si aspectele negative in ceea ce priveste intarzierea in solutionarea cauzelor de coruptie. Dar trebuie sa vedem si cauzele... solutionarea cauzelor de coruptie si nu pronuntarea unei anumite solutii... Din septembrie 2010 pana in prezent noua conducere a ICCJ a facut o analiza... cauze obiective au fost dispozitii legale care au permis invocarea unor exceptii de neconstitutionalitate – acestea au condus la sesizarea CCR si au condus la amanarea cauzelor respective... Acest joc al amanarilor a dus la suspendarea cauzelor de coruptie, dar aceasta dispozitie a fost abrogata si actualmente sesizarea CCR poate fi facuta, dar cauza merge mai departe.... Sectia penala a analizat in luna lulie o speta si s-a mentionat ca termenul de prescriptie speciala se prelungeste cu durata cat cauza a fost la Curtea Constitutionala. Este o decizie de speta, care nu are puterea unui recurs in interesul legii, dar poate fi aplicata, este un exercitiu, un test prin care judecatorii instantei supreme isi asuma aceste lucruri. Este vorba despre mentalitatea judecatorului de curte suprema... fiecare isi asuma decizia pe care o pronunta.”

Despre acuzatiile de tergiversare, prin acordare de termene pana la prescriptie. Aida Popa a cerut doua sali la TMB pentru judecarea cauzelor de coruptie

„Este o apreciere a dvs hazardanta, judecatorii cauzei si-au luat marja de timp pentru probatoriul pe care il considera pertinent... Am spus hazardanta pentru ca ati facut referire la solutionarea definitiva care ar duce la prescriptie... n-as vrea sa intru in detalii, pentru ca nu sunt cauzele mele, in calitatea pe care o am eu nu intru decat la Completul de 5... despre masurile urgente pe care le poate lua conducerea Inaltei Curti, va pot spune ca au fost facute multiple demersuri privitoare la marirea schemei de personal, si in raport se mentioneaza deficitul de judecatori la Sectia penala, incarcarea cu dosare... si masuri in perspectiva sediului necesar ICCJ... putem da termene mai scurte, deja am intiat o discutie cu vicepresedintele Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, pentru punerea la dispozitie a doua sali de judecata pentru a putea judeca cauzele de mare coruptie, urmeaza ca o parte a dosarelor de pe rolul ICCJ sa fie judecate si in alte spatii, legea permite”.

Despre retrimiterea dosarului „Flota” inapoi la DNA

Moderatorul emisiunii a pus in discutie tergiversarea unor cauze prin retrimiterea unor dosare inapoi la DNA pentru nesemnarea rechizitoriului de catre seful DNA. Chiar daca nu s-a pronuntat numele dosarului „Flota” a fost evident despre ce exemplu era vorba. Aida Popa a raspuns alunecos: „N-as face referire la cazul pe care il mentionati pentru ca acest tip de restituire pentru nesemnare a fost remediat, sunt insa cazuri concrete cazuri de restituite a dosarelor cand sunt constatate niste incalcari... judecatorul este cel care are obligatia sa se pronunte motivat pe solutia pe care o pronunta”.

Condamnari la CEDO pe incalcarea dreptului la un proces echitabil

La intrebarea reporterei Dana Vladu daca este obligatoriu ca cererile pe expertize audio si alte cereri de probe sa fie admise de instanta, Aida Popa a subliniat: „Judecatorii analizeaza aceste cereri in baza contextului si a celorlalte probe care sustin notele de redare ale interceptarilor. Daca le admit, obligatia judecatorilor e sa motiveze in ce masura expertizele sunt necesare cauzei... eu nu as spune ca sunt intotdeauna cereri formulate de aparare cu caracter de tergiversare... sa nu uitam ca aceste cauze sunt compexe, judecatorii au obligatia de a administra probatoriul si din perspectiva jurisprudentei CEDO... sunt multe condamnari pe articolul 6. Ca sa sintetizez, orice cerere formulata fie de aparare fie de acuzare reprezinta o garantie pentru un proces echitabil”.

Judecatorii nu au destul curaj sa-si asume o solutie, de teama desfiintarii unei decizii?

„Nu este vorba de o actiune de curaj, ci de una de responsabilizare, judecatorul este investit cu atributul de echilibru, este evident ca judecatorii sunt numai ei in masura sa aprecieze daca acele cereri sunt temeinice... sunt aspecte obiective in care chiar si judecatorii instantei supreme pot gresi, insa aceste erori se pot corecta in caile de atac”.

Ce trebuie facut ca sa nu ne mai lovim de aceleasi probleme si la urmatorul raport?

„Trebuie sa punem in aplicare recomandarile CE prin acele masuri urgente, manageriale, atat la nivelul conducerii ICCJ, cat si la nivelul fiecarui judecator sa-si asume responsabilitatile in solutionarea cauzelor evident cu respectarea garantiilor partilor. Justitia trebuie sa ofere atributiile de serviciu public, sa asigure increderea cetateanului. La nivelul Sectie penale exista un nou presedinte, e adevarat cu delegatie, dar care impreuna vom gandi din punct de vedere managerial aspectele de accelerare a solutionarii dosarelor... acordarea unor termene mai scurte, mai multe termene intr-o saptamana, doua saptamani, in functie de complexitatea dosarelor... deci o prioritizare asupra solutionarii cauzelor reprezinta un management eficient”.

Despre proiectul de lege privind raspunderea a magistratilor

„Este un proiect asupra caruia dezbaterea publica isi va face prezenta.... este un factor care ar putea fi de presiune, dar si un instrument de crestere a calitatii, de cresterea a responsabilitatii judecatorilor si procurorilor”.

Cuvant de final

„Eu cred in sistemul judiciar roman, cred in judecatorii si procurorii care acum isi incep cariera.. sunt multi in sistem care isi doresc in sistem un mecanism daca vreti de verificare in primul rand a cresterii competentei, al calitatii actului de justitie, ceea ce este de dorit sa fie normal intr-o societate democratica.”