Avocatul George Moloman (foto) in varsta de 43 ani are o vechime in profesie de 11 ani. Membru al Baroului Bucuresti din anul 2000, George Moloman detine titlul de doctor in drept, acordat in anul 2010, cu lucrarea „Intentia liberala in contracte civile intervivos si mortis-causae”. Maestrul Moloman face parte din grupul candidatilor reformatori din Baroul Bucuresti si este o persoana curajoasa din moment ce si-a depus candidatura ca sa se lupte pentru functia de consilier cu personaje bine inradacinate in sistem. Tocmai pentru ca este un spirit tanar, in proiectul sau, care face parte dintr-un program electoral al mai multor colegi care vor sa schimbe actuala fata a Baroului Bucuresti, se contureaza o conceptie novatoare cu privire la administrarea baroului si la regandirea rolului si pozitiei avocatului in sistemul judiciar. Sub sloganul „(R)Evolutie, schimbare, respect!” din grupul de reformisti sub care candideaza George Moloman mai fac parte 11 avocati, dintre care enumeram pe Mihnea Stoica (care candideaza la functia de decan) Daniel Fenechiu, Daniel Caraman si altii.

Grupul de reformatori din care faceti parte are nevoie de un mandat in alb din partea miilor de avocati ai Baroului, pentru a putea detrona nucleul vechi si dur al acestuia. Care sunt atuurile dvs. care considerati ca pot schimba mentalitatea avocatului care va vota in 21 mai?

Ma adresez in special colegilor mei, tineri si de varsta medie, care au nevoie de un nou climat in care sa-si desfasoare activitatea, climat care sa asigure respectul cuvenit profesiei de avocat care, din pacate, in ultima vreme a fost desconsiderata. Un avocat care apara un inculpat este in prezent asimilat de participantii la actul de justitie drept o persoana care vrea sa traga foloase de pe urma infractorului, chiar un dusman pentru procuror. Ceea nu este adevarat, pentru ca atat avocatul, cat si magistratul participa la savarsirea actului de justitie, iar avocatul are menirea sa-l impiedice pe magistrat sa greseasca. Pentru recastigarea respectului fata de avocat cred ca este nevoie de lobby agresiv, dar coerent avand ca scop crearea unor parghii de comunicare intre institutia baroului si celelalte institutii din sfera Justitiei, precum si de asigurarea unei egalitati reale intre aparare si acuzare. Nu este deloc simplu, dar cred am vointa necesara pentru a pune umarul, impreuna cu colegii mei reformisti, la schimbarea mentalitatilor.

Daca veti reusi alaturi de grupul reformist sa detineti o majoritate in barou, care sunt obiectivele dvs. prioritare?

Grupul nostru reformist are un proiect mai larg insa, din punctul meu de vedere, consider ca sunt prioritare in primul rand o reforma administrativa a Baroului, care sa regandeasca relatia avocat – barou. Si vizez aici cu precadere tinerii avocati fara o clientele sigura, care ajung sa fie suspendati din profesie din cauza neplatii contributiei minime lunare. Este rusinos ca cel mai mare barou din tara sa aiba in prezent peste 3000 de avocati suspendati, mare parte dintre ei pentru ca nu si-au putut achita taxa lunara. Dreptul de profesa nu poate fi luat printr-o masura administrativa, pentru ca si suspendarea reprezinta o forma de ingradire a exercitarii profesiei. Una din masurile pe care le vizez este eliminarea conditionarii exercitarii profesiei de plata taxelor. Taxele trebuie sa existe, insa ele trebuie corelate cu posibilitatile reale de plata ale avocatului. In plus, penalitatile prezente pentru intarzierea platilor catre sistemul de asigurari sociale al baroului sunt nejustificat de mari si depasesc dobanzile practicate de institutiile statului in alte domenii. Baroul Bucuresti nu poate functiona in sistem camataresc.

In Baroul Bucuresti, din cate stim, din circa 12.000 de membri 70% sunt femei. Proiectul are cumva si o latura feminista?

Intrebarea e bine venita pentru ca tocmai aici avem o mare problema. Multe din colegele mele nu stiu daca e bine sa devina mame, avand in vedere ca este o profesie liberala, si nu au certitudinea ca pot asigura un venit familar sigur si decent. Avem deja in proiect propuneri de reglementare a idemnizatiei pentru cresterea copiilor. Fiind chiar tata a doi copii, consider fireasca alocarea unui procent din constributia fiecarui membru al baroului sub forma unei alocatii pentru copiii, pe principiul contributivitatii.

In interiorul proiectului grupului reformist exista si un obiectiv interesant referitor la siteul baroului unde aveti o idee igenioasa si binevenita. Vorbim despre posibilitatea ca cei tineri sa regaseasca pe site jurisprudenta si acces la legislatia Romaniei, in mod gratuit. De ce v-ati propus acest lucru?

Sunt foarte multi avocati tineri, care nu au posibilitatea financiara sa-si procure legislatia Romaniei de la firmele de pe piata libera. Or este imperios necesar ca avocatul sa aiba acces la legislatie, pentru asigurarea unei aparari pertinente. De altfel, vom milita ca pe viitor legislatia Romaniei sa fie gratuita, pentru ca nu se poate cere cetatenilor sa cunoasca si sa respecte legea, cata vreme accesul la Monitorul Oficial se plateste. In aceeasi ordine de idei, avem in vedere reformarea platformei tehnice de comunicare, prin acesta intelegand scaderea costurilor comunicatiilor la distanta, interoperabilitatea cu sistemul filialei casei de avocatura, precum si compatibilitatea cu sistemul ECRIS, cel intern al instantelor si parchetelor si nu cel de pe portalul Ministerului Justitiei. Si va dau doua argumente. Primul tine de egalitatea armelor, dintre aparare si acuzare. Al doilea de celeritatea cu care apararea trebuie sa fie informata pentru a-si exercita in timp util atributiile, mai ales in cazuri de urgenta cu arestati.

„(R)Evolutie, schimbare, respect!” - acesta este sloganul dvs. Cum veti recastiga respectul profesiei de avocat cata vreme, spre exemplu, avocatul nu este egalul acuzarii, ci dimpotriva, sta la usi ca sa fie primit la procuror, iar baroul a ignorat pana acum aceasta situatie injositoare?

Ati atins o problema arzatoare, care trebuie urgent rezolvata. Iata de ce noi am gandit sa realizam odata cu intrarea noastra in Consiliul Baroului Bucuresti protocoale cu fiecare dintre institutiile cu care lucram. Spre exemplu, cu Ministerul de Justitie, Ministerul Public, Camera Notarilor Publici, Cartea Funciara, Registrul Comertului. Avocatul are nevoie urgenta de acces la informatiile pe care aceste institutii le detin, care in prezent se obtin prin intermediul magistratului, prin demersuri birocratice, fapt ce afecteaza celeritatea dosarelor, dar si calitatea actului de justitie.

Pana acum Baroul Bucuresti a fost un burete de absorbtie a unei parti din veniturile avocatiilor si a avut o forma pasiva de conducere. Dvs. alaturi de grupul reformist credeti ca veti reusi sa faceti din barou un partener real pentru fiecare dintre membrii sai?

Trebuie sa credem. Starea negativa a societatii ne afecteaza pe toti. Fac parte dintr-un grup care vrea reforma si vreau sa cred ca, cu buna-credinta si voint putem sa aparam interesele oricaruia dintre noi, nu doar sistemul. Vreau sa depasim zona conservatoare in care ne simtim cantonati si sa consolidam puterea reala pe care trebuie sa o aiba baroul in societate.