Asociatia Magistratilor din Romania atrage atentia printr-un comunicat de presa semnat de presedintele asociatiei, judecator Mona Maria Pivniceru (foto) asupra consecintelor recentei decizii a CCR: „Prin deciziile Curtii Constitutionale nr. 53 si 54 din 25 ianuarie 2011, ale caror motivari au fost publicate ieri, 3 februarie 2011, Curtea Constitutionala trece pragul competentelor sale, aducand o atingere grava insesi suprematiei Constitutiei pe care trebuie sa o garanteze si subminand grav principiul separatiei puterilor in stat. Art.146 din Constitutia Romaniei prevede, limitativ si exclusiv, competenta Curtii Constitutionale in materie de control de constitutionalitate. Art. 27 alin.1 din Legea 47/1992 adauga la aceasta, peste prevederile Constitutiei, si hotararile plenului Camerei Deputatilor, hotararile plenului Senatului si hotararile plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului, largind sfera competentei Curtii printr-o interpretare nepermisa a prevederilor art.146 lit. l din Constitutie, care exclude, insa, adaosul la textul constitutional, singura modalitate in care acesta ar fi posibil fiind revizuirea Constitutiei".

"In aceste conditii, consideram ca excede insesi ordinii constitutionale aprecierea conform careia pot fi atacate la Curtea Constitutionala alte acte ale Parlamentului decat cele cu caracter normativ, neputand fi supuse controlului de constitutionalitate actele cu caracter individual, cum este cazul celor doua hotarari ale Plenului Senatului asupra carora s-a pronuntat Curtea.

O interpretare contrara ar fi de natura a pune Curtea Constitutionala, un organism jurisdictional constitutional, numit politic, in pozitia de a exercita un supracontrol asupra tuturor hotararilor Parlamentului, ceea ce, in conditiile democratiei constitutionale si a organizarii statului in baza principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, este inadmisibil.

Astfel, art.1 alin. 5 din Constitutie, invocat si in motivarea deciziilor Curtii, stabileste ca, in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie, din acest text pornind valentele a doua competente diferite, cea cu privire la controlul de constitutionalitate, precum si cea privind controlul legalitatii, acesta din urma fiind exercitat, conform art. 126 din Constitutie, de inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.

Curtea nu a examinat niciun moment constitutionalitatea celor doua hotarari ale Senatului, ci doar legalitatea unor candidaturi individuale, pronuntandu-se in locul instantei apartinand puterii judecatoresti si extinzandu-si competența in afara legii. Consideram totodata ca, substituindu-se instantei de drept comun, Curtea Constitutionala a abandonat si principii elementare de drept, consacrate de Constitutie si de reglementarile internationale, ca dreptul la aparare si contradictorialitatea procesului, iar acest fapt este cu atat mai grav cu cat CCR se antepronunta, in cuprinsul deciziilor sale, cu privire la fondul unor litigii aflate in acest moment pe rolul instantelor de drept comun.

In acelasi timp, constatam ca deciziile pronuntate de Curtea Constitutionala obliga Senatul sa reia procedurile de validare a membrilor CSM si sa incalce, la randul sau, prevederile legii (art. 18 alin.4 din Legea 317/2004), validand individual membrii Consiliului Superior al Magistraturii, si nu lista cuprinzand magistratii alesi ca membri asa cum cere in mod expres norma legala.

In consecinta, Asociatia Magistratilor din Romania considera ca, judecand persoane fizice sub aspectul legalitatii candidaturii, deciziile pronuntate de CCR sunt in afara competentelor acesteia si nu produc efecte juridice obligatorii, avand caracterul unor hotarari civile, care, urmand regulile constitutionale, trebuie pronuntate de puterea judecatoreasca”.

Declaratie de presa a ministrului Justitiei Catalin Predoiu privind decizia Curtii Constitutionale privind alegerile CSM, petitia magistratilor Barbulescu, Lupascu, Chiujdea si proiectul de lege al Guvernului privind desfiintarea unor instante si parchete

Privind decizia Curtii Constitutionale nr. 54 din 25 ianuarie 2011 (Decizia CCR) si pasii de urmat:

„As dori sa incep prin a reaminti faptul ca Ministerul Justitiei a pastrat o rezerva totala asupra chestiunii legalitatii candidaturilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), asteptand finalizarea procedurilor si decizia Curtii Constitutionale.

Decizia CCR are meritul de a fi clarificat fara echivoc problema nelegalitatii candidaturilor doamnei judecator Barbulescu, a domnului judecator Lupascu si a domnului procuror Chiujdea.

Decizia CCR are de asemenea meritul de a fi purgat procesul electiv pentru CSM de un viciu care ar fi afectat credibilitatea CSM in procesul de conducere a Justitiei si de desavarsire a reformelor.

Ministerul Justitiei semnaleaza faptul ca o validare cat mai rapida a Senatului in conformitate cu Decizia CCR va contribui la clarificarea situatiei create prin candidaturile care au viciat procesul de alegere a noului CSM, conform aceleiasi decizii.

Analiza Ministerului Justitiei privind situatia prezenta, dupa Decizia CCR indica urmatoarele concluzii principale:

1. Consiliul Superior al Magistraturii isi pastreaza si continua fiinta juridica si urmeaza sa reintre in capacitatea de exercitiu si functionalitate deplina dupa validare de catre Senat a celorlalte opt candidaturi legale. CSM se afla intr-o postura sui generis, neprevazuta expres de lege, dar care este departe de a fi un „vid constitutional”. Ceea ce trebuie facut cu urgenta, este validarea Senatului, adica respectarea Deciziei CCR.

2. Validarea Senatului este considerata de catre CCR drept o „indatorire constitutionala”, dupa cum se arata in considerentele finale ale Deciziei CCR.

3. Deciziile adoptate de CSM pana in prezent raman valabile, pentru ca Decizia CCR produce efecte numai pentru viitor.

In concluzie, este esential ca la nivelul Senatului sa se actioneze in spiritul cooperarii si al echilibrului intre puteri, astfel incat sa se permita CSM sa isi continue activitatea dupa incheierea procedurii stabilite de catre Decizia CCR”.

Privind petitia celor trei magistrati ale caror candidaturi au fost invalidate de catre Curtea Constitutionala

„Din informatiile de presa am luat act de faptul ca cei trei magistrati ale caror candidaturi au fost invalidate de catre Curtea Constitutionala au formulat o petitie adresata Senatului prin care solicita amanarea validarii pana la judecarea recursurilor in contestatiile la una dintre candidaturi, aflate pe rolul instantelor de drept comun.

Petitia incalca in opinia noastra obligatia de rezerva impusa oricarui magistrat, in raport de decizia clara a Curtii Constitutionale.

Este o petitie care, tinand cont de intregul context, in primul rand de concluzia Curtii Constitutionale, poate aduce atingere prestigiului profesiei de magistrat si face deservicii intregului sistem judiciar.

Petitia incearca sa creeze o noua situatie de blocaj, prin ignorarea obligativitatii deciziilor Curtii Constitutionale. Modul cinic in care se incearca exploatarea unor eventuale portite procedurale pentru o cauza devenita nedreapta prin Decizia CCR, creeaza impresia punerii intereselor personale devenite nelegitime in contra intereselor sistemului judiciar de a depasi aceasta situatie delicata.

Conduita fireasca, eleganta si morala in imprejurarile date ar fi, in opinia noastra, pasul inapoi pe care cei trei sa il faca pentru a permite CSM sa isi consolideze credibilitatea si sa reia cursul reformelor. Ar fi o atitudine generoasa, altruista si o recunoastere a unor principii pe care altminteri le-au afirmat frecvent, cum ar fi acela potrivit careia „hotaririle se executa, nu se discuta”, principiu sustinut vehement de doamna judecator Barbulescu in timpul mandatului de Presedinte CSM.

Acest pas inapoi nu ar insemna altceva decat abandonarea unei lupte care s-a incheiat prin Decizia CCR si continuarea activitatii militante a celor trei pentru binele Justitiei din orice alta postura decat aceea de membri ai CSM.

Modul in care cei trei se agata prin aceasta petitie de o pozitie pe care au pierdut-o, le pune la indoiala buna credinta si ar putea afecta direct interesele Romaniei prin eventuala prejudiciere a concluziilor apropiatului raport tehnic intermediar pe Justitie.

Este inacceptabil jocul cu soarta sistemului judiciar si a raportului de tara, pentru interese personale.

In calitatea pe care o am, as dori sa multumesc celor trei fosti colegi de CSM pentru activitatea substantiala depusa pentru inchegarea acestei institutii, dar sa le solicit la fel de colegial sa dea dovada de chibzuinta si sa sprijine prin atitudinea lor viitoare interesele sistemului judiciar.”

Privind proiectul de lege referitor desfiintarea instantelor

„Avand in vedere discutiile de ieri din cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor, precum si unele informatii publice eronate, aparute pe marginea proiectului de lege privind desfiintarea unor instante, voi face cateva scurte precizari, urmand ca detaliile tehnice sa fie sustinute direct in fata Comisiei Juridice, la sedinta viitoare.

Proiectul de lege are la baza un studiu aprofundat elaborat de un grup de lucru compus din magistrati, din cadrul aparatului CSM, MJ, ICCJ si MP. Studiul a fost finalizat de grupul de lucru la finalul anului 2010, nu 2005, cum eronat s-a sustinut in mass-media de dna deputat Gorghiu.

Proiectul a fost promovat de MJ a respectat intocmai studiul grupului de lucru, la randul sau discutat in cadrul Plenului CSM.

Proiectul a fost inaintat MJ de catre CSM printr-o adresa emisa in temeiul art. 38 alin.(5) din Legea 317/2004, in vederea exercitarii initiativei legislative. Prin urmare, criticile privind absenta avizului CSM sunt nefondate si neavenite, aflandu-ne intr-o alta ipoteza procedurala, in care CSM a sesizat MJ pentru initiativa legislativa.

In timpul mandatului meu nu au fost initiate lucrari de investitii la nici una dintre instantele preconizate a se desfiinta, cum eronat s-a sustinut in sedinta Comisiei Juridice.

Proiectul reprezinta doar o prima etapa in rationalizarea instantelor, va urma si o alta etapa, eventual dupa ce noul CSM va face o evaluare completa a resurselor umane in sistemul judiciar.

Reforme similare au avut loc si in alte tari europene, cum ar fi Franta, Olanda.

Proiectul nu urmareste in primul rand rationalizarea si reducerea costurilor, ci folosirea eficienta a resurselor umane dispersate irational in sistemul judiciar. Expertii arata ca numarul minim de judecatori necesar pentru functionalitatea unei instante este de 7. Noi propunem desfiintarea unor instante in care avem si 3 judecatori. Similar pentru parchete. In plus, noile Coduri impun si mai acut rationalizarea si concentrarea resurselor umane pe instante si parchete. Voi prezenta si alte argumente in fata Comisiei Juridice”.