Sunt schimbari semnificative pentru grefieri odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice.

Un scurt rezumat al celor mai importante modificari a fost facut de directorul adjunct al Scolii Nationale de Grefieri (SNG), judecatorul Andrei-Dorin Bancila (foto), in editorialul publicat in ultimul numar al Revistei Scripta Manent a Scolii Nationale de Grefieri.

Astfel, printre noutatile aduse de Legea 11/2024 se numara aparitia functiilor de grefier de sedinta, care va functiona in cadrul instantelor, si grefier principal, care isi va desfasura activitatea in parchete. Totodata, este infiintata functia de grefier judiciar, acesta urmand sa activeze doar in instante, o functie asemanatoare magistratului asistent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Pe de alta parte, este introdusa testarea psihologica la concursurile pentru admiterea in profesia de grefier.

Iata editorialul judecatorului Andrei Bancila, adjunctul SNG:

“1. O prima si cea mai importanta modificare este cea referitoare la reasezarea functiilor specifice profesiei de grefier. Astfel, noul Statut introduce functiile de grefier de sedinta (in cadrul instantelor) si de grefier principal (in cadrul parchetelor), care vor reprezenta cel mai important contingent numeric in arhitectura profesiei.

De asemenea, se infiinteaza functia de grefier judiciar, specifica doar instantelor, dar care poate fi accesata si de grefierii principali. Daca functiile de grefier de sedinta si de grefier principal reprezinta recunoasteri exprese a ceea ce exista, oricum, din punct de vedere functional in instante si parchete, functia de grefier judiciar este cu totul inedita, plasata intre grefierul de sedinta si judecator, cu atributii asemanatoare celor ale magistratului asistent din cadrul instantei supreme.

In legatura cu aceeasi functie nou infiintata, nu putem sa nu remarcam ca, aproape concomitent cu noul Statut al grefierilor, a fost promulgat si Statutul asistentului judecatorului, prin Legea nr. 393/2023, ceea ce face ca in anumite categorii de instante (curti de apel, tribunale si tribunale specializate) sa functioneze atat grefieri judiciari, cat si asistenti ai judecatorului, nascandu-se intrebarea legitima daca aceste doua categorii de profesionisti ce isi propun, ambele, sa furnizeze un sprijin caracterizat judecatorului, pot coexista.

Analizand atributiile ambelor functii stabilite in statutele proprii, raspunsul la aceasta intrebare nu poate fi altul decat unul pozitiv. Chiar daca, intr-o mica masura, atributiile se suprapun, cele mai multe dintre atributiile grefierului judiciar sunt specifice doar lui, ramanand ca, odata cu elaborarea noului Regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti, sa se detalieze mai bine atributiile grefierului judiciar si sa se creioneze, astfel, modul concret de conlucrare dintre acesti doi profesionisti care au, pana la urma, aceeasi menire institutionala.

In fine, tot cu privire la reorganizarea functiilor din alcatuirea profesiei de grefier, subliniem ca noul Statut unifica functiile de grefier registrator, grefier arhivar, grefier documentarist si grefier statistician sub aceeasi categorie, anume aceea de grefier.

2. Modificari ample aduce noul Statut si cu privire la modalitatea de recrutare si promovare a grefierilor, care, dupa cum vom arata mai jos, sunt de o capitala insemnatate pentru Scoala Nationala de Grefieri.

Astfel, admiterea la Scoala Nationala de Grefieri, urmata de formarea initiala pentru o durata de 6 luni, va deveni singura modalitate de accedere in profesie a grefierilor de sedinta si a grefierilor principali, cele mai importante, din punct de vedere cantitativ. Este eliminata, asadar, modalitatea admiterii directe, prin concurs organizat la nivelul instantelor si parchetelor de nivel superior.

Aceasta modificare reprezinta, pana la urma, o recunoastere a calitatii formarii initiale furnizate de Scoala, tradusa printr-o foarte buna pregatire a absolventilor, care au fost fara prea mari eforturi asimilati in instante si parchete. Provocarea pe care o va aduce aceasta exclusivitate de recrutare va fi, fara indoiala, aceea de a satisface in mod prompt nevoile de personal ale instantelor si parchetelor.

O alta noutate este legata de recrutarea grefierilor judiciari, care este, de asemenea, data in sarcina exclusiva a Scolii Nationale de Grefieri, recrutare urmata de o formare la inceput de cariera pentru o durata de 3 luni.

3. O alta modificare cu un impact insemnat asupra calitatii pregatirii profesionale a grefierilor, dar si asupra activitatii Scolii Nationale de Grefieri, este ridicarea standardului de participare obligatorie la sesiunile de formare continua.

Astfel, daca Legea nr. 567/2004 impunea fiecarui grefier sa participe cel putin o data la 5 ani la o actiune de formare continua furnizata de Scoala Nationala de Grefieri, Legea nr. 11/2024 impune obligatia de participare cel putin o data la 3 ani.

Daca tinem cont ca, in prezent, schemele de personal ale instantelor si pachetelor cuprind aproximativ 9.800 de posturi de grefier si ca aceste scheme ar putea fi marite cu pana la 10%, pentru acoperirea necesarului nou infiintatei functii de grefier judiciar, rezulta ca ridicarea standardului de formare continua obligatorie se va traduce, in cifre, prin aceea ca Scoala Nationala de Grefieri va fi obligata sa furnizeze, in fiecare an, actiuni de formare pentru peste 3.500 de grefieri, in loc de aproximativ 1.900 de grefieri, ca in prezent.

Aceasta ridicare a standardului de formare continua este, fara discutie, o modificare de salutat adusa de noua lege, urmarind sa creasca nivelul de pregatire profesionala a grefierilor si, prin aceasta, calitatea actului de justitie, dar, in acelasi timp, reprezinta o provocare importanta pentru Soala Nationala de Grefieri.

Un alt plus in materia formarii continue este si cel al posibilitatii organizarii unor sesiuni comune de formare intre grefieri si specialistii IT din instante, care isi vor dovedi, fara indoiala, valoarea, dat fiind ca, in ultimii ani, avantul pe care l-a luat utilizarea sistemelor informatice in instante si parchete este deosebit de insemnat.

4. Un progres remarcabil al noului Statut al grefierilor il reprezinta recunoasterea la nivel de lege a misiunii Scolii Nationale de Grefieri de a asigura si formarea formatorilor, misiune mult ingreunata sub imperiul vechii legi, care nu continea prevederi similare.

Aceasta modificare legislativa va trebui sa fie folosita pentru a dezvolta formarea formatorilor, un aspect deosebit de important pentru a prezerva si chiar a creste calitatea formarii initiale si continue a grefierilor.

5. O alta modificare foarte importanta pentru cariera grefierilor o reprezinta centralizarea concursurilor de promovare, atat in functii de executie, cat si in functii de conducere, care urmeaza a fi organizate exclusiv prin Scoala Nationala de Grefieri.

Daca in ceea ce priveste concursurile de promovare in functii de executie optiunea legiuitorului are la baza ratiuni de regularizare si unificare, in ceea ce priveste promovarea in functii de conducere centralizarea suntem de parere ca este, oarecum, anacronica, fiind necorelata cu paradigma pe care, odata cu adoptarea, in anul 2022, a noului Statut al judecatorilor si procurorilor, acelasi legiuitor a ales sa o stabileasca.

Cu alte cuvinte, este mai greu de conciliat, pe de o parte, optiunea legiuitorului de a da in sarcina conducatorilor de instante si parchete prerogativa propunerii esalonului doi de conducere (alcatuit din vicepresedinti, presedinti de sectii, procurori generali adjuncti, prim-procurori adjuncti si procurori sefi de sectii si de alte compartimente), cu, pe de alta parte, optiunea de a nu da acelorasi conducatori prerogativa de a propune esalonul trei de conducere (alcatuit de prim-grefieri, grefieri-sefi, grefieri-sefi sectii si asa mai departe).

Aceasta alegere a legiuitorului reprezinta una dintre cele mai mari provocari, atat la adresa functionarii instantelor fara sincope, cat si la adresa capacitatii institutionale a Scolii Nationale de Grefieri, care se vede, astfel, pusa in situatia de a organiza concursuri pentru care, in trecut, nu a avut nicio atributie.

6. Introducerea testarii psihologice la concursurile de admitere in profesia de grefier este, de asemenea, o noutate care trebuie salutata, fiind de natura a creste nivelul calitativ al procedurilor de recrutare.

Acest filtru a fost de mai multa vreme cerut de reprezentantii profesiei, dar nu numai, dat fiind ca activitatea grefierilor este una deosebit de solicitanta.

El vine, insa, la pachet cu necesitatea elaborarii unor metodologii de testare psihologica, la care Scoala, cu sprijinul indispensabil al psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, lucreaza in aceasta perioada. 

Fara a avea pretentia unei recenzii exhaustive a modificarilor aduse profesiei de grefier, incheiem editorialul nostru exprimandu-ne increderea ca noul Statut va contribui la o mai buna valorizare a activitatii grefierilor si a celorlalte categorii de personal de specialitate din cadrul instantelor si parchetelor, chiar daca pentru atingerea acestui deziderat mai sunt inca necesare cateva acte normative (o noua lege a salarizarii, spre exemplu), precum si cateva „reglaje fine”.