Presedintele PSD si al Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu, este chemat la o dezbatere in legatura cu pensiile pentru judecatori si procurori. Solicitarea i-a fost lansata luni, 3 aprilie 2023, de catre patru asociatii de traditie ale magistratilor, care, de asemenea, cer sa fie prezente la dezbaterile din Camera Deputatilor, forul decizional in legatura cu proiectul de lege L4/2023.

Este vorba despre Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO), Asociatia Procurorilor din Romania (APR) si Asociatia Nationala a Magistratilor Pensionari din Romania (ANMPR), conduse de judecatoarele Andreea Ciuca si Florica Roman, respectiv procuroarele Elena Iordache si Katalin Kibedi (foto de la stanga la dreapta).

Dezvaluirea a fost facuta luni, 10 aprilie 2023, de catre jurnalista Sorina Matei pe propriul site, Presacurata.ro.

Cele patru ONG-uri ii atrag atentia lui Ciolacu asupra faptului ca amenintarile politicienilor privind taierea pensiilor de magistrati au provocat un val de pensionari. Astfel, numai in perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023 (deci in decurs de doar trei luni), au iesit la pensie 335 de judecatori si de procurori. Un asemenea numar inseamna totalul de judecatori de la nivelul a noua curti de apel (sau de procurori din tot atatea PCA-uri). Iar acest lucru va duce la scaderea calitatii actului de justitie, puncteaza asociatiile.

In acelasi context, AMR, AJADO, APR si ANMPR amintesc ca pensiile judecatorilor si procurorilor sunt pensii de serviciu, nu pensii speciale (asa cum a stabilit insasi Curtea Constitutionala a Romaniei). Totodata, asociatiile prezinta o statistica din care reiese ca nu pensiile magistratilor sunt problema, beneficiarii acestor venituri fiind mult mai putin numerosi decat beneficiarii de pensii de serviciu din randurile militarilor.

Redam scrisoarea ANMR-AJADO-APR-ANMPR catre Marcel Ciolacu:

„Va solicitam sa ne acordati sa ne acordati o intrevedere in urmatoarele zile, la data si ora pe care le veti, stabili – intalnire la care va participa un grup restrans de judecatori si procurori din partea subscriselor asociatii profesionale pentru a ne prezenta argumentele punctual motivate, cu privire la Proiectul Legii privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (L 4/2023), adoptat in Senat, in data de 29 martie 2023

De asemenea, va solicitam sa ne acordati posibilitatea de a participa la lucrarile Camerei Deputatilor – for legislativ decizional – vizand dezbaterea proiectului de lege, in scopul de a ne putea sustine argumentele prezentate in Memorial detaliat si obiectiv fundamentat pe care vi am transmis la 12.01.2023. In acest sens, va rugam sa ne aduceti la cunostinta data la care vor avea loc dezbaterile in Camera Deputatilor si informatiile necesare pentru a putea participa cite un reprezentant din partea asociatiilor noastre profesionale.

Solicitarile noastre au in vedere importanta acestui proiect de lege pentru statutul judecatorilor si procurorilor, pentru organizarea instantelor si, in consecinta, pentru calitatea actului de justitie – mai cu seama prin raportare la realitatea concreta din sistemul judiciar. Astfel, in numai trei luni (noiembrie 2022 – ianuarie 2023), au depus cereri de eliberare din functie, prin pensionare, 335 de magistrati.

Cu alte cuvinte, prin raportare la datele publicate de CSM vizand resursele umane la data de 1 februarie 2023, numarul magistratilor care au formulat cereri de pensionare in perioada noiembrie 2022-ianuarie 2023 este egal cu numarul judecatorilor din 9 curti de apel la un loc sau cu numarul procurorilor din tot atatea parchete de pe langa curtile de apel la un loc (de exemplu, Curtea de Apel Alba-Iulia, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Constanta, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel lasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Targu-Mures sau Parchetele de pe langa aceste curti de apel).

Lipsa vadita si acuta a resurselor umane determinata de aceasta stare de lucruri va avea implicatii negative majore asupra organizarii activitatii instantelor si parchetelor, asupra celeritatii si calitatii actului de justitie, al carui destinatar este cetateanul.

Mentionam ca in Expunerea de motive la Proiectul Legii (14/2023) se face trimitere la Jalonul 215 din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNNR), potrivit caruia 'pana la sfarsitul trimestrului IV 2022 trebuie intreprinse demersurile necesare pentru intrarea in vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale'. Subliniem, pe de o parte, ca PNNR exista atat in perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justitiei, cat si la datele votului asupra proiectului de lege, in Camera Deputatilor si in Senat Pe de alta parte, in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, 'pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi tratate ca pensii speciale'. De asemenea, referitor la impactul economic, se constata o falsa problema pusa prin Expunerea de motive, lasand sa se inteleaga ca 'prin restructurarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor se vor reduce semnificativ cheltuielile cu pensiile speciale'. Conform datelor publicate in presa, in iulie 2019 erau 3.814 pensionari judecatori si procurori, iar in luna ianuarie 2023 numarul acestora era de 4.468.

Asadar, nu pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor sunt pensiile care greveaza in masura covarsitoare bugetul statului. Aceasta realitate este confirmata si de seria de cifre enumerate in considerentele Deciziei nr. 900/2020 a Curtii Constitutionale. Astfel, numarul beneficiarilor de venituri din pensii de serviciu si indemnizatii pentru limita de varsta prevazute de legi speciale era de 9.527 (in care se includ si magistratiii pensionari), in timp ce numarul beneficiarilor de venituri din pensii militare era de 198.559.

In conditiile in care Cartea Constitutionala a relevat existenta unui numar de 198.559 beneficiari de pensii militare, la nivelul anilor 2019-2020, prin comparatie cu un numar de numai 3.814 magistrati beneficiari de pensii de serviciu, adica doar 1,92%, motivul reducerli cheltuielilor cu 'pensiile speciale', aratat in Expunerea de motive, nu va fi nicidecum atins prin modificarea, in defavoarea judecatorilor si procurorilor, a conditiilor de pensionare si a cuantumului pensiei de serviciu”.

* Cititi aici intreaga dezvaluire a jurnalistei Sorina Matei