Lumea Justitiei publica in exclusivitate decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) privind aplicare deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie in cazurilede coruptie. Este o decizie mult asteptata de o serie de justitiabili cu procese de coruptie, ca urmare a unor demersuri ale unor judecatori de la Curtea de Apel Brasov de a se adresa CJUE pentru a solicita dezlegare la nerespectarea deciziilor CCR si ICCJ pe prescriptie. Hotararea CJUE a fost luata prin Ordonanta din 9 ianuarie 2024 (atasata intergral la finalul articolului).

Concluziile sunt identice cu cele din Decizia CJUE din 24 iulie 2023 privind aplicarea prescriptiei in cazurile de frauda la fondurile europene, si anume ca. Cu alte cuvinte, doar judecatorii de rea-credinta vor ignora deciziile CCR si ICCJ pe prescriptie in cazurile de coruptie, restul urmand sa mearga mai departe pe practica sanatoasa stabilita deja de Inalta Curte.

Iata concluziile CJUE:

“Decizia 2006/929/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare si de verificare a progresului realizat de Romania in vederea atingerii anumitor obiective de referinta specifice in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei trebuie interpretata in sensul ca

instantele unui stat membru nu sunt obligate sa lase neaplicate deciziile curtii constitutionale a acestui stat membru prin care este invalidata dispozitia legislativa nationala care reglemelenteaza cauzele de intrerupere a termenului de prescriptie in materie penala din cauza incalcarii principiului legalitatii infractiunilor si pedepselor, astfel cum este protejat in dreptul national, sub aspectul cerintelor acestuia referitoare la previzibilitatea si la precizia legii penale, chiar daca aceste decizii au drept consecinta incetarea, ca urmare a prescriptiei raspunderii penale, a unui numar considerabil de procese penale, inclusiv procese referitoare la infractiuni de coruptie.

In schimb, aceasta decizie trebuie interpretata in sensul ca

instantele acestui stat membru sunt obligate sa lase neaplicat un standard national de protectie referitor la principiul aplicarii retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea in discutie, inclusiv in cadrul unor cai de atac indreptate impotriva unor hotarari definitive, a intreruperii termenului de prescriptie a raspunderii penale in astfel de procese prin acte de procedura in intervenite inainte de o asemenea invalidare”.