Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie il va avertiza in mod public, pe seful DNA, Daniel Morar, printr-un comunicat de presa, sa isi masoare cuvintele atunci cand discuta despre judecatorii instantei supreme si despre deciziile acestora, dar mai ales, ii va reaminti acestuia ca, potrivit legii, un magistrat are niste limite bine definite in care poate discuta despre cazuri in curs de solutionare, precum si despre cazuri asupra carora instantele s-au pronuntat in mod definitiv. Informatia ne-a fost oferita chiar de magistrati care au participat la sedinta de joi a colegiului de conducere, pe aceasta tema.

Reactia instantei supreme vine ca urmare a declaratiilor extrem de dure pe care le-a facut seful DNA, Daniel Morar, luni seara, la televiziunea publica, la adresa judecatorilor Inaltei Curti. Colegiul de Conducere al instantei supreme s-a reunit, joi, intr-o sedinta care a durat mai bine de 7 ore in care s-a luat in discutie atacul lui Danile Morar la adresa instantei supreme.

Reactia ICCJ nu este singulara in sistem, Asociatia Magistratilor din Romania a cerut Consiliului Superior al Magistraturii sa verifice daca nu cumva atitudinea lui Morar din seara de luni, de la TVR, constituie o abatere disciplinara. Cititi mai jos in integralitate comunicatul instantei supreme.

“Intrunit in sedinta din 13 octombrie 2011, (n.n.- Colegiul de Conducere al ICCJ) isi exprima indignarea cu privire la comentariile formulate, intr-o emisiune de televiziune, de domnul Daniel Morar, procuror sef al DNA, referitoare la corectitudinea hotararilor judecatoresti si pregatirea profesionala a judecatorilor instantei supreme, desi functia pe care o detine nu il indreptateste sa faca astfel de judecati de valoare. Aceasta intrucat, potrivit dispozitiilor art. 18 alin. 2 din Codul Deontologic al judecatorilor si procurorilor, „Judecatorii si procurorii nu isi pot exprima parerea cu privire la probitatea profesionala si morala a colegilor lor”, iar potrivit alin. 1 al aceluiasi articol „Relatiile judecatorilor si procurorilor in cadrul colectivelor din care fac parte trebuie sa fie bazate pe respect si buna-credinta, indiferent de vechimea in profesie si de functia acestora.” In pofida acestor dispozitii legale, in cadrul emisiunii, domnul Daniel Morar, procuror sef al DNA, a formulat o serie de aprecieri critice relative la oportunitatea masurilor procedurale dispuse in cursul cercetarii judecatoresti in mai multe dosare, indeosebi cu privire la utilitatea administrarii anumitor probe si la calitatea solutiilor pronuntate. Or, cu privire la aceste aspecte, procurorii sunt abilitati de lege sa-si spuna parerea, motivat, in sala de judecata sau sa exercite caile legale de atac, in calitatea lor de participanti in procesul penal. Domnul procuror ignora faptul ca atat legea interna, cat si cea internationala, garanteaza partilor dreptul la aparare si obliga judecatorul, singurul caruia ii incumba responsabilitatea solutiei, sa administreze nemijlocit acele probe pe care le gaseste utile, concludente si pertinente pentru aflarea adevarului, in respectarea dreptului la un proces echitabil. Totodata, domnul procuror omite faptul ca judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au sustinut numeroase examene in cariera profesionala pana la momentul „interviului de promovare” si ca aceasta promovare nu s-a efectuat si nu se efectueaza „pe criterii intamplatoare”, astfel cum eronat induce ideea, ci pe baza dispozitiilor legii in vigoare si a criteriilor profesionale stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii. Consideram ca poate era momentul ca, in cadrul emisiunii, domnul procuror sef sa prezinte publicului „calitatea” criteriilor folosite pentru promovarea procurorilor la Parchetul de pe langa ICCJ – structura DNA sau, cel putin, a celor care au fost avute in vedere in evolutia propriei cariere profesionale. Pe de alta parte, afirmatia privind „lipsa de expertiza” a judecatorilor si procurorilor in instrumentarea dosarelor de achizitii publice nu poate face onoare unui conducator de institutie judiciara, stiut fiind ca atat judecatorii, cat si procurorii, inclusiv magistratii instantei supreme, chiar si in conditiile unui volum mare de activitate, participa activ in cadrul programelor de pregatire profesionala multidisciplinara. Este regretabil ca inintentia sa de a evidentia eforturile procurorilor, dl procuror sef a prezentat de o maniera critica doar activitatea judecatorilor, fara a preciza, corelativ, si masurile dispuse pentru imbunatatirea activitatii de urmarire penala, desi necesitatea acestora a fost constata in numeroase dosare si dezbatuta in cadrul intalnirii organizate la initiativa conducerii ICCJ cu reprezentantii Ministerului Public. Remarcam, totodata, ca aceste comentarii au accentuat, in mod nejustificat, decredibilizarea activitatii instantei supreme in opinia publica, dat fiind ca au fost facute intr-un moment in care imaginea acestei instante are de suferit prin inceperea urmaririi penale fata de doi judecatori. Fara a nega dreptul publicului de a fi informat si, in anumite cazuri, de a contesta modul de desfasurare a activitatilor judiciare, reamintim ca atat judecatorii, cat si procurorii au obligatia legala de a apara reputatia profesiei lor si de a se abtine de la orice acte de natura a afecta increderea cetatenilor in corectitudinea actului de justitie”.