Pe numele judecatoarei Ana Otilia Bombos, de la Tribunalul Bucuresti, s-a format un dosar penal si se fac verificari la nivelul Inspectiei Judiciare a CSM, in urma plangerilor adresate Ministerului Justitiei, CSM si altor foruri de catre o serie de persoane trimise in judecata de aceasta, cu incalcarea dispozitiilor obligatorii ale Inaltei Curti, stabilite in cadrul unui recurs in interesul legii. Judecatoarea Ana Otilia Bombos este acuzata de savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, constand in acea ca a nesocotit dispozitiile obligatorii pentru instante din Decizia XLVIII din 4 iunie 2007 a ICCJ, care a statuat ca in situatiile in care parchetele au pronuntat solutii de NUP, instantele sesizate cu plangeri impotriva actelor procurorului (in baza art. 278/1 C.p.p.) nu pot pronunta solutia de retinere a cauzei spre judecare prevazuta de art. 278/1 alin. 8, lit c) C.p.p.

La data de 12.10.2011, in Dosarul nr. 25696/3/2011 al TMB - Sectia a II-a penala, judecatoarea Bombos a admis o plangere impotriva unei rezolutii de NUP date de DNA si a pronutat urmatoarea solutie: “In temeiul dispozitiilor art. 278/1, alin 8, lit c) C.p.p. Admite plangerea formulata de petentul Ghika Grigore impotriva rezolutiei nr. 91/P/2006 din data de 24.01.2011, mentinuta prin rezolutia nr. 65/II-2/2011 din data de 14.03.2011 ale PICCJ – DNA. Desfiinteaza rezolutiile atacate si retine cauza spre rejudecare in complet legal constituit. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. DEFINITIVA” - incheierea judecatoarei o puteti citi la finalul articolului.

Ca urmare a acestei decizii care a incalcat vadit legea, in prezent numeroase persoane, printre care un fost prefect, functionari ai Primariei Capitalei, oameni de afaceri si mai ales epitropul Asezamantului Ghika Voievod, Simone Helene Ralleti, mostenitoare a principesei Eufrosina Ghika, au fost practic trimisi in judecata de judecatoarea Bombos, fiind nevoiti sa se prezinte in calitate de inculpati, viitorul termen fiind stabilit la 14.12.2011 la aceeasi Sectie a II-a penala a TMB. Faptul e cu atat mai grav cu cat unii dintre inculpatii facuti peste noapte nu au fost vreodata chemati la parchet sa dea vreo declaratie.

Acest caz este unic in Romania dupa ce Inalta Curte a emis Decizia XLVIII din 4 iunie 2007, si demonstreaza ca desi in unele privinte, in Justitia romana s-a stabilit o practica unitara, obligatorie pentru toate instantele, apar in continuare judecatori dispusi sa o incalce. Acest caz a fost deja sesizat si la CEDO de la Strasbourg, sub aspectul incalcarii dreptului la un proces echitabil. Practic, asistam la un caz in care, in lipsa celor mai elementare proceduri de ancheta, un judecator s-a transformat in procuror si a dispus trimiterea in judecata. Iar practica unitara, atata cat exista, nu conteaza!

Exceptia de nelegalitate a actului de sesizare a instantei

Cum se mai poate repara imensa gafa comisa? Avocatii numeroaselor parti din acest dosar (a carui miza o constituie in fapt batalia pentru cele 22 de hectare de teren ale Asezamantului Ghika Voievod) au pregatit deja o exceptie privind neregularitatea actului de sesizare. In esenta se arata: „Potrivit dispozitiilor art. 300 Cod procedura penala instanta este datoare sa verifice, din oficiu, la prima zi de infatisare regularitatea actului de sesizare. In cauza, actul de sesizare al instantei este incheierea prin care judecatorul in mod nelegal a desfiintat rezolutia (ordonanta) parchetului DNA prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale. Prin aceasta incheiere, judecatorul practic a redeschis urmarirea penala, lucru total nelegal si inadmisibil si care excede cadrului procesual penal. Instanta de judecata nu este organ de urmarire penala si nu se poate substitui parchetului, procurorul fiind singurul care poate dispune trimiterea in judecata, aceasta optiune fiind atributul exclusiv al procurorului. Pe cale de consecinta, urmeaza sa constatati ca sunteti nelegal sesizati si in conformitate cu Decizia XLVIII din 4 iunie 2007 a ICCJ potrivit careia in situatiile in care parchetele pronunta solutii de NUP, instantele sesizate cu plangeri impotriva actelor procurorului nu pot pronunta solutii de retinere a cauzei spre judecata, sa admiteti exceptia de nelegalitate de sesizarii”.

Pentru cei interesati de aceasta speta, puteti citi la finalul articolului exceptia maestrului Dumitru Radescu (foto) din Baroul Bucuresti, aparator al epitropului Asezamantului Ghika Voievod, Simone Helene Ralleti.

* Cititi aici Decizia XLVIII din 4 iunie 2007 a ICCJ, obligatorie pentru instante

* Cititi aici Incheierea judecatoarei Otilia Bombos, care s-a transformat in procuror

* Cititi aici concluziile scrise ale avocatului Dumitru Radescu, referitoare si la exceptia de nelegalitate a actului de sesizare