Procurorul George Balan, de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti (fost sef al acestei unitati in perioada 2002 – decembrie 2009 si fost sef al Comisiei de Disciplina a Ministerului Public intre 1999 - 2000) doctor in Drept - ordine publica si siguranta nationala candideaza la CSM pentru un mandat din partea parchetelor curtilor de apel. Procurorul Balan debutat in Magistratura in anul 1990, ca procuror la Parchetul Judecatoriei Ilfov (SAI pe vremea aceea), apoi a activat ca procuror la Parchetul Capitalei, apoi prim-procuror la Parchetul Judecatoriei Sectorului 1, iar intre 1998 – 2002 procur sef adjunct la Sectia anticoruptie si urmarire penala din Parchetul General. De precizat ca din aceasta sectie s-au constituit nucleele celor doua structuri de elita ale Ministerului Public – DIICOT si DNA. Putini cunosc ca procurorul Balan este si un specialist al artelor martiale, fiind detinator al centurii negre 4 Dan in stilul Shotokan. Dar s-a remarcat si cu o serie de dosare penale de rasunet, precum asasinarea refugiatului politic iranian Assadi; arestarea si trimiterea in judecata a conducerii Garzii Financiare Ialomita; cercetarea accidentului aviatic de la Balotesti; reteaua de traficanti de droguri Malu (primul dosar-scoala pe combatrea traficului de droguri) si cazul „Filiera arme” in care a fost condamnat comerciantul de arme Shimon Naor. George Balan ii are ca adversari pe Elena Hach - procuror la PCA Brasov, pe Valentin Mirisan - procuror general al PCA Oradea si Florin Ene - procuror la PCA Bucuresti. Mai pot fi si altii, insa lista oficiala a candidatilor la CSM pentru parchetele curtilor de apel, ca si pentru oricare instanta sau parchet inca nu a fost data publicitatii.

Care este motivul pentru care candidati la CSM?

Este un complex de factori care a stat la baza deciziei mele, plecand de la dorinta de eficientizare a sistemului judiciar si terminand cu o posibila contributie benefica, prin experienta pe care am dobandit-o in ultimii 20 de ani, la buna functionare a sistemului judiciar in general si al CSM in special.

Mai este CSM cu adevarat un garant al independentei magistratilor?

Constitutional este un garant al independentei Justitie, dar functional sunt multe paliere care ar trebui reformate sau eficientizate. In primul rand CSM-ul trebuie sa-si schimbe profilul ministerial, super-birocratizat, intr-un organ flexibil adaptat la nevoile sistemului. CSM trebuie sa treaca de la pozitia sa de „conducator” al sistemului judiciar, la statutul de garant al independentei Justitiei. E nevoie de o alta filozofie pentru functionarea sistemului.

Concret, ce atitutidini negative anume reprosati CSM-ului?

Apreciez ca functionarea CSM in ultimii ani a fost ineficienta, birocratica, cu o functionare paralela fata de conducerea instantelor si a parchetelor, si de reprezentare a interesului individual. Or, acest lucru trebuie schimbat. Va dau si un exemplu vizavi de reprezentarea intereselor personale: in legea unica de salarizare, cuantumul veniturilor membrilor CSM se plaseaza net superior celorlalte categorii de magistrati, in conditiile in care acest grad superior de salarizare nu este rezultatul unor examene sau concursurui pe care sa le fi sustinut pentru dobandirea lor. Eu consider ca membrii CSM trebuie sa fie salarizati la nivelul functiei pe care au detinut-o inainte de a fi alesi si sa nu existe o grila speciala de salarizare.

Credeti ca pentru bani se ingramadesc la CSM?

Poate constitui o motivatie serioasa pentru anumiti colegi, dar prin punerea in practica a ceea ce am sustinut mai sus, ar fi o garantie ca respectivele candidaturi nu au la baza interesul financiar.

Daca veti fi ales in CSM, care vor fi principalele dvs. idei pentru care le veti milita?

Consiliul trebuie sa fie un simbol pentru Justitie. El trebuie sa dea un mesaj de integritate morala si profesionala pentru intregul sistem judiciar. Sunt numeroase masurile si palierele unde trebuiesc facute imbunatatiri, dar dintr-o perspectiva a urgentelor, cred ca trei masuri ar fi prioritare - sunt tehnice, dar trebuie facute - pregatirea sistemului judiciar pentru punerea in aplicare a codurilor de procedura civila si penala, in asa fel incat sa nu asistam la o blocare a sistemului, ci la o buna functionarea acestuia; degrevarea magistratilor de atributiile administrative si transferul urgent al acestora la personalul auxiliar; evaluarea intregului aparat tehnic al CSM, din perspectiva functionarii unui numar mare de magistrati in acest aparat.

E adevarat ca lipsesc multi magistrati din instante si parchete, dar in acelasi timp foarte multi se inghesuie sa se detaseze la CSM, probabil atrasi de conditii mai bune? Cum comentati aceasta migratie?

La nivelul PCA Bucuresti au fost detasati peste 10 procurori la CSM, realitate care se regaseste intr-un numar mai mare sau mai mic si la alte parchete, ceea ce afecteaza buna functionare a acestor unitati, neexistand o analiza publica, transparenta, privitor la necesitatea detasarii unor magistrati la CSM. Daca voi fi ales in CSM voi evalua situatia creata la Consiliu, dar si la alte institutii unde sunt detasati magistrati, pentru ca din resursa umana existenta in acest moment sa fi alocata acolo unde este nevoie, respectiv in domeniile operative.

Ce calificativ dati procurorului Liviu Dascalescu, din CSM, care a reprezentat in ultimul mandat parchetele curtilor de apel?

De la o scala cuprinzand de la foarte slab, la foarte bine, i-as da bine spre slab.

In vederea eliminarii oricaror forme de presiune si imixtiune la adresa magistratilor ce credeti ca se poate face mai mult decat s-a facut pana acum?

Un castig evident al ultimilor ani, pe langa numeroasele neajunsuri, il constituie independenta procurorului in solutii. Consolidarea acestei independente tine de garantarea statutului de magistrat al procurorului si de aici, la nivel de principiu, eliminarea oricaror forme de presiune la adresa acestuia. Evident, se impune sanctionarea oricaror forme de influentare sau presiune din partea sefilor ierarhici si o pozitie publica de denuntare a oricaror imixtiuni din afara sistemului, directe sau indirecte, de natura economica, legislativa, dar si individuala asupra magistratilor.

Din cate cunoastem, in sistemul judiciar exista reactia de bumerang. In momentul in care cineva acuza o imixtiune, sistemul actioneaza impotriva lui...

Depinde cu cine ati discutat. La parchetele din Bucuresti nu exista asa ceva. La noi colegii actioneaza vehement si vocal. Dar problema de fond este ca acestia sa aibe sprijinul institutional al Consiliului.

In proiectul dvs. sustineti necesitatea reinfiintarii corpurilor de inspectie la nivelul parchetelor curtilor de apel. De ce este necesara o asemenea masura?

Necesitatea rezida din doua planuri de analiza. Un prim plan este legat de actul de conducere al parchetelor, in care procurorii generali de curti trebuie sa aiba instrumente prin care sa-si puna in aplicare proiectele manageriale, iar al doilea plan este cel al degrevarii activitatii Inspectiei Judiciare de numeroase lucrari care pot fi facute, si au si fost facute, la nivelul procurorilor anume desemnati din cadrul parchetelor curtilor de apel. Ma refer la lucrari privind plangerile legate de tergiversari de dosare, verificari tematice pentru uniformizarea practicii judiciare. Si aici as dezvolta. De exemplu, in cazul accidentelor de circulatie, apar solutii diferite pentru aceleasi fapte. Unii emit solutii de trimitere in judecata, altii aplica amenzi administrative. In cazul functionarii inspectorilor la nivelul parchetelor curtilor de apel s-ar putea verifica si lua masuri procedurale in vederea unificarii practicii, respectiv sa se infirme unele solutii care nu corespuns practicii si gradului de pericol social.

Vorbiti in proiect despre intentia de unifica normele de organizare din Ministerul Public. Va referiti, presupun, si la regulamente, unde se cunoaste ca sunt diferite de la un parchet la altul. Unul este cel de la DNA, altul cel de la DIICOT s.a.m.d. Ce viziune aveti aici?

Intrebarea este corect pusa, deoarece nu pot avea decat o opinie si o viziune. Deoarece o astfel de unificare ar trebui sa aiba la baza initiativa ministrului Justitie, pe baza unor politici penale, care sa plece de la principiul unicitatii Ministerului Public. In eventualitatea in care vor exista aceste politici penale, le voi sustine indiferent de ministrul care le va propune.

Ce nu merge bine in prezent la curtile de apel din tara? Si ce s-ar putea face cu prioritate?

Parchetele curtilor de apel reprezinta in Justitia Uniunii Europene principalii piloni ai activitatii judiciare si cooperarii internationale in spatiul de libertate si justitie comun. In aceasta perspectiva, consider ca alocarea de resurse pe aceste domenii, umane si financiare si infiintarea la fiecare parchet de curte de apel a unei structuri de proceduri speciale, care sa aiba in competente executarea mandatelor europene, transferurile de persoane, cat si celelalte proceduri ar fi necesare si utile.

Cum ati reusit pe timpul mandatului dvs. de sef la PCAB sa infiintati o structura proprie de politie judiciara, in conditiile in care Parchetul General, desi s-a straduit, nu a reusit o asemenea performanta?

Invocand prevederile legii de organizare si functionare a politiei judiciare, precum si normele codului de procedura penala, am emis un ordin prin care am nominalizat ofiteri de politie din cadrul IGPR, DGPMB si Inspectoratele judetene de politie arondate PCA Bucuresti, privind efectuarea de acte dispuse de catre procuror in cauzele cu care au fost investiti. Acest ordin a fost executat si respectat de structurile politienesti, indiferent cine au fost inspectori generali.

Ce mesaj aveti pentru procurorii de la curtile de apel, care va pot da votul pentru CSM?

Solidaritate si responsabilitate. Stiu ca exista in tara un sentiment de nemultumire al procurorilor fata de reprezentantii CSM care au provenit din Bucuresti, din cauza ca nu au facut prea multe pentru ei. Mi-as dori sa ma evalueze dupa rezultatele muncii mele de 20 de ani ca procuror si nu pentru ca vin din Bucuresti.

Puteti citi proiectul de candidat la CSM al procurorului George Balan aici.