La cateva zile de la lansarea in dezbatere publica a proiectului de lege privind desfiintarea unor instante si parchete, judecatorii si grefierii de la Judecatoria Buhusi, condusa de Ana Maria Candet (foto), au inaintat ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc, si Comisiei Juridice a Camerei Deputatilor un memoriu colectiv cuprinzand o serie de observatii si amendamente prin care acestia solicita pastrarea instantei in care isi desfasoara activitatea. Principalele argumente aduse in discutie de autorii memoriului inaintat marti, 4 februarie 2014, ministrului Cazanciuc sunt cifrele. Astfel, in 2012, judecatorii si grefierii de la Buhusi arata ca incarcatura medie de dosare pe judecator a depasit media nationala (1.377 de dosare, fata de 1.286), iar in ceea ce priveste raportul dintre numarul de judecatori si numarul de locuitori, Judecatoria Buhusi se situeaza peste media nationala (1 judecator la 9.057 de locuitori, fata de 1 judecator la 5.263 de locuitori).

De asemenea, semnatarii memoriului precizeaza ca desfiintarea Judecatoriei Buhusi ar duce la incarcarea nejustificata a rolului Judecatoriei Bacau, "care are si asa un volum foarte mare de activitate si functioneaza intr-o cladire veche, neconsolidata si nerenovata, cu risc seismic ridicat, improprie sub aspectul spatiului si dotarilor materiale, (...) instanta care nu dispune de spatiul fizic necesar preluarii personalului si arhivei Judecatoriei Buhusi, conditii in care nu se poate vorbi despre justitie de calitate". O alta problema semnalata este aceea a distantei pe care justitiabilii din circumscriptia Judecatoriei Buhusi ar avea-o de parcurs, zi de zi, pana la Judecatoria Bacau si inapoi, dat fiind ca din cei 20 de angajati ai judecatoriei vizate de desfiintare – 4 judecatori, 11 grefieri si 5 personal contractual, 16 sunt domiciliati in Buhusi.

Prezentam fragmente din memoriul judecatorilor si grefierilor de la Judecatoria Buhusi, adresat ministrului Justitiei Robert Cazanciuc:

"Avand in vedere proiectul de lege privind desfiintarea unor instante judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea, elaborat de Minsterul Justitiei si pus in dezbatere publica la data de 31 ianuarie 2014, precum si expunerea de motive ce insoteste acest proiect de lege, va supunem atentiei urmatoarele observatii si amendamente:

I. Recomandarile Comisiei Europene cu privire la rationalizarea instantelor nu trebuie aplicate in abstract, ci prin raportare la realitatile socio-economice din tara noastra si la circumstantele concrete si specifice in care isi desfasoara activitatea instantele romane, al caror volum de activitate este cu mult peste cel al altor instante europene. Problema restructurarii instantelor trebuie abordata astfel incat masurile ce se vor adopta sa conduca la eficientizarea si cresterea calitatii actului de justitie, in beneficiul cetateanului. Or, acest deziderat nu se poate realiza avand ca premisa tocmai indepartarea justitiei de cetatean, ca efect imediat al desfiintarii instantelor. In acest mod va disparea chiar ratiunea pentru care instantele mici au fost infiintate – aceea a apropierii justitiei de cetatean –, iar justitiabilii vor fi nevoiti sa suporte distante si implicit costuri mai mari.

Prin desfiintarea Judecatoriei Buhusi, s-ar incarca nejustificat si rolul Judecatoriei Bacau (cea mai apropiata instanta din judet), care are si asa un volum foarte mare de activitate si functioneaza intr-o cladire veche, neconsolidata si nerenovata, cu risc seismic ridicat, improprie sub aspectul spatiului si dotarilor materiale. Din discutiile purtate cu conducerea Judecatoriei Bacau si cu conducerea instantelor superioare, a rezultat ca aceasta instanta nu dispune de spatiul fizic necesar preluarii personalului si arhivei instantei noastre, conditii in care nu se poate vorbi despre justitie de calitate.

II. Volumul de activitate al Judecatoriei Buhusi se situeaza intr-adevar sub minimul de 3.600 de cauze pe an avut in vedere de grupul de lucru anterior mentionat (n.r. - grupul de lucru care a elaborat proiectul de lege privind desfiintarea unor instante si parchete), insa acesta nu poate fi apreciat decat prin corelare cu alti indicatori esentiali, cum sunt incarcatura pe judecator si numarul de judecatori raportat la numarul de locuitori din circumscriptie. Astfel, la nivelul anului 2012, la Judecatoria Buhusi, incarcatura medie de dosare pe judecator a fost de 1.377 dosare, peste media nationala de 1.286 de cauze. Si in ce priveste raportul dintre numarul de judecatori si numarul de locuitori, Judecatoria Buhusi se situeaza peste media nationala cu un judecator la 9.057 de locuitori, fata de media nationala de un judecator la 5.263 de locuitori (respectiv 19 judecatori la 100.000 de locuitori).

(...)

In privinta circumscriptiei instantei noastre, trebuie spus ca in prezent Judecatoria Buhusi deserveste orasul Buhusi si un numar de 6 comune (Beresti-Bistrita, Blagesti, Filipesti, Garleni, Itesti si Racova), cu o populatie de 36.229 de locuitori, dintr-o zona saraca, neindustrializata, posibilitatile materiale ale locuitorilor fiind preponderent la limita subzistentei.

In conditiile desfiintarii instantei noastre, justitiabilii din circumscriptia Judecatoriei Buhusi vor trebui sa parcurga in plus o distanta intre 15 si 30 de kilometri dus-intors pana la Judecatoria Bacau, pentru rezolvarea problemelor litigioase. O varianta ce poate fi in beneficiul populatiei din zona este rearondarea unor localitati intre judecatoriile existente, situatie in care Judecatoria Buhusi ar putea prelua comuna Balcani, care a mai fost anterior arondata instantei noastre, si comuna Parjol, care se afla in prezent in raza de competenta a Judecatoriei Monesti, precum si comuna Hemeius, aflata in prezent in raza de competenta a Judecatoriei Bacau, iar in acest sens ar putea fi degrevata intr-o oarecare masura si activitatea instantelor sus-mentionate.

(...)

In ceea ce priveste schema de personal si gradul de ocupare, trebuie spus ca la Judecatoria Buhusi schema cuprinde 4 posturi de judecator, 11 posturi de grefieri si grefier-arhivari si 5 posturi personal contractual, toate aceste posturi fiind ocupate de titulari. Din schema de personal mentionata mai sus, sunt domiciliati in orasul Buhusi un judecator, 10 grefieri si tot personalul contractual, in total 16 persoane. Transferarea posturilor acestor oameni la Judecatoria Bacau presupune o schimbare majora in viata lor, precum si ca acesti angajati sa faca zilnic o naveta de aproximativ 60 de kilometri, imprejurari care le vor afecta cu siguranta capacitatea de munca si va afecta implicit, in mod negativ, calitatea actului de justitie.

(...)

Concluzionand asupra proiectului de lege privind desfiintarea unor instante judecatoresti, apreciem ca demersul de rationalizare a instantelor trebuie sa aiba in vedere impactul asupra celorlalte instante, asupra personalului instantelor desfiintate, asupra populatiei, precum si cel bugetar si nu doar voumul mic de munca."

Ministerul Justitiei propune desfiintarea a 30 de instante si a parchetelor de pe langa acestea

Amintim ca Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica, pe 31 ianuarie 2014, un proiect de lege privind desfiintarea, de la 1 iunie 2014, a 30 de instante judecatoresti impreuna cu parchetele de pe langa acestea, instante printre care se numara si Judecatoria Buhusi.

Intre motivele invocate de autorii proiectului de lege se numara recomandarile Comisiei Europene privind continuarea reformelor monitorizate in cadrul MCV, referitoare cu precadere la necesitatea restructurarii instantelor si parchetelor, rapoartele anuale elaborate de CSM privind activitatea instantelor si parchetelor, precum si necesitatea alinierii la noile prevederi legislative odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri. In Expunerea de motive care insoteste Proiectul de Lege privind desfiintarea unor instante judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea, este invocat ultimul raport de tara dat publicitatii in luna ianuarie 2013, prin care se recomanda „unele masuri pentru continuarea reformelor incepute si monitorizate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, inclusiv in privinta reformei sistemului judiciar prin restructurarea instantelor si a parchetelor, precum si refacerea echilibrului dintre numarul de angajati si volumul de munca, pe baza, in special, a revizuirii modului de functionare a sistemului judiciar din Romania”.

Autorii Proiectului de Lege considera ca masurile adoptate in 2011, privind desfiintarea a 12 instante si parchetele de pe langa acestea, au fost insuficiente: „Desi in cursul anului 2011 s-a adoptat Legea nr. 148/2011 privind desfiintarea unor instante judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea, prin care au fost desfiintate 12 instante si parchetele de pe langa acestea, masurile au fost prea limitate pentru a produce un impact semnificativ asupra deficitelor importante de capacitati din cadrul sistemului judiciar - cele mai multe instante si parchete supuse desfiintarii nu functionau efectiv - si sunt necesare masuri suplimentare in acest sens. (...) In acord cu cele retinute de Comisia Europeana in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, (...), una dintre recomandari vizeaza, in esenta, reorganizarea hartii judiciare, prin relocarea resurselor si „fuzionarea” instantelor. De asemenea, se retine ca instantele de mari dimensiuni sunt considerate mai apte sa asigure un management profesionist, mai eficient si de calitate; acestea pot reactiona mai bine la economiile de scara (evitand suprapunerea functiilor); sunt mai putin vulnerabile in fata posturilor ramase vacante sau a modificarilor neasteptate ale volumului de litigii; permit o mai buna specializare a judecatorilor”.

In motivarea demersului legislativ, grupul de lucru care a elaborat Proiectul de Lege a avut in vedere si rapoartele anuale privind activitatea instantelor si parchetelor, elaborate de CSM, care “au evidentiat faptul ca exista instante care in mod constant in perioada 2009 – 2012 au inregistrat un volum de activitate sub pragul de 5.000 de cauze. Astfel, in timp ce volumul de activitate la nivelul majoritatii instantelor si parchetelor de la an la an cunoaste o continua crestere, intr-un sens oarecum contrar acestui trend ascendent, anumite instante isi mentin constant volumul de activitate sub pragul de 5.000 de cauze.

In vederea analizarii performantelor sistemului judiciar sub aspectul volumului de activitate al instantelor s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanti ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justitiei si ai Ministerului Public care a avut ca obiect analiza volumului de activitate al instantelor si parchetelor si formularea de concluzii.

Analiza grupului de lucru a avut in vedere urmatoarele criterii:

- volumul de activitate in perioada de referinta 2009-2012, maximum 3.500 de cauze;

- circumscriptiile teritoriale si posibilitatile de rearondare a localitatilor in cazul instantelor si parchetelor desfiintate;

- infrastructura (rutiera, feroviara), distantele de parcurs pana la sediile instantelor si parchetelor la care vor fi arondate localitatile din cadrul instantelor/parchetelor desfiintate;

- situatia sediilor instantelor sub aspect juridic si functional si cheltuielile instantelor;

- numarul de locuitori deserviti de instanta respectiva;

- schema de personal si gradul de ocupare al instantei”.

Noile Coduri implica resurse suplimentare fata de cele necesare desfasurarii procesului dupa regulile actuale

Din expunerea de motive nu lipseste necesitatea alinierii la dispozitiile legale in vigoare de la 1 februarie 2014 - Noul Cod penal si Noul Cod de procedura penala: “Prin noile dispozitii legale, in vederea reducerii duratei proceselor si a simplificarii procedurilor judiciare penale, au fost operate modificari de substanta precum: impartirea mai judicioasa a functiilor judiciare, introducerea procedurii de camera preliminara, reglementarea institutiei renuntarii la urmarirea penala, eliminarea caii de atac a apelului, regandirea sistemului cailor extraordinare de atac.

In noul cadru procesual penal, dispozitiile referitoare la procedura de camera preliminara sunt cele susceptibile de a presupune resurse suplimentare fata de cele necesare desfasurarii procesului dupa regulile actuale. (…) Noile prevederi procesual penale presupun costuri rezultate, in esenta, din cresterea numarului de judecatori, fiind deja stabilit ca o instanta penala nu poate functiona potrivit noilor reglementari decat cu un numar minim de 4 judecatori. In acest sens, si concluziile studiului de impact au evidentiat necesitatea unei scheme ocupate de cel putin 4 posturi de judecatori in cazul judecatoriilor (3 judecatori in materie penala si un judecator in materie civila), propunandu-se ajustarea schemelor de personal.

Or, pregatirea instantelor cu schema mai mica de 4 judecatori ar implica suplimentarea statelor de functii ale acestor instante. insa, o astfel de masura nu se justifica, in conditiile in care aceste instante au inregistrat constant un volum scazut de activitate sub media la nivel national, au avut un grad scazut de ocupare a posturilor de judecatori (exista judecatorii care nu prezinta atractivitate pentru optiunile auditorilor de justitie dupa absolvirea Institutului National al Magistraturii si sustinerea examenului de capacitate), conditiile socio-economice care au condus la punerea in functiune nu mai subzista, iar depopularea zonelor aflate in circumscriptia acestora au condus la o scadere a numarului de dosare inregistrate pe rolul acestora.

Fata de concluziile grupului de lucru si avand in vedere modificarile presupuse de intrarea in vigoare a noilor dispozitii a Codului de procedura penala, ceea ce implica pregatirea sistemului judiciar din punct de vedere organizatoric si functional pentru desfasurarea activitatii judiciare in conditii optime, inclusiv din perspectiva alocarii rationale a resurselor umane ?i financiare, tinand seama de Recomandarile cuprinse in Raportul de tara, precum si de actualul context economico-social care impune rationalizarea si limitarea cheltuielilor bugetare si identificarea unor noi surse care pot constitui venit al bugetului de stat, apreciem ca sunt necesare masuri in vederea desfiintarii urmatoarelor instante judecatoresti si parchetele de pe langa acestea (...)”

In ceea ce priveste procedura, proiectul stabileste parcurgerea acelorasi etape prevazute in Legea nr. 148/2011 privind desfiintarea unor instante judecatoresti si a parchetelor de pe langa acestea, prin care au fost desfiintate 12 judecatorii si parchetele de pe langa acestea: “Procedura stabilita prin Legea nr. 148/2011 s-a dovedit a fi functionala, tinand cont ca masurile luate implica mai multi actori, si anume: Guvernul (hotarare de guvern), Consiliul Superior al Magistraturii (aviz conform si transfer de judecatori), curtile de apel (prin consultarea acestora, decizii pentru personalul angajat), Ministerul Justitiei (ordine, relationarea cu ceilalti actori)”.

Prezentam lista judecatoriilor si a parchetelor de pe langa acestea vizate de desfiintare:

1.Chisineu Cris (jud. Arad)

2.Gurahont (jud. Arad)

3.Topoloveni (jud. Arges)

4.Buhusi (jud. Bacau)

5.Salonta (jud. Bihor)

6.Rupea (jud. Brasov)

7.Insuratei (jud. Braila)

8.Darabani (jud. Botosani)

9.Pogoanele (jud. Buzau)

10.Moldova Noua (jud. Caras-Severin)

11.Harsova (jud. Constanta)

12.Segarcea (jud. Dolj)

13.Liesti (jud. Galati)

14.Novaci (jud. Gorj)

15.Hateg (jud. Hunedoara)

16.Orastie (jud. Hunedoara)

17.Dragomiresti (jud. Maramures)

18.Targu Lapus (jud. Maramures)

19.Baia de Arama (jud. Mehedinti)

20.Tarnaveni (jud. Mures)

21.Bals (jud. Olt)

22.Mizil (jud. Prahova)

23.Jibou (jud. Salaj)

24.Agnita (jud. Sibiu)

25.Avrig (jud. Sibiu)

26.Gura Humorului (jud. Suceava)

27.Faget (jud. Timis)

28.Macin (jud. Tulcea)

29.Balcesti (jud. Valcea)

30.Adjud (jud. Vrancea)

*Cititi aici Memoriul Judecatoriei Buhusi adresat ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc

*Cititi aici proiectul de lege privind desfiintarea unor instante si a parchetelor de pe langa acestea

*Cititi aici expunerea de motive a proiectului de lege