Curtea Constitutionala zdrobeste ultimele ramasite ale Binomului. O noua decizie istorica a fost pronuntata de CCR marti, 4 februarie 2020, in legatura cu colaborarea dintre SRI si parchete. O decizie in urma careia procurorii nu vor mai putea folosi inregistrarile realizate in baza mandatelor de siguranta nationala.

Practic, CCR a luat o noua hotarare sanatoasa pentru democratie, prin care SRI-ul condus in prezent de Eduard Hellvig (foto) este scos din anchetele penale. Concret, Curtea a luat in discutie exceptia de neconstitutionalitate a art. 139 alin. (3) din Codul de procedura penala referitor la supravegherea tehnica, potrivit caruia: “Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege”.

In final, CCR a identificat o problema majora in ceea ce priveste teza finala a acestui articol: “Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege”. Astfel, CCR a decis ca aceste dispozitii sunt constitutionale doar in masura in care ele nu privesc inregistrarile rezultate ca urmare a efectuarii activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii 51 din 1991 privind securitatea nationala. Drept urmare, procurorii nu vor mai putea folosi ca probe inregistrari realizate in baza unor mandate de siguranta nationala.

Cert este ca decizia CCR va avea un impact urias. Asta intrucat ea va afecta zeci, daca nu chiar sute de dosare in care procurorii, cu precadere cei de la DNA, au folosit ca mijloace de proba inregistrari realizate in baza unor activitati prevazute de Legea 51/1991 a SRI, deci in baza unor mandate de siguranta nationala.

Iata comunicatul CCR:

“In ziua de 4 februarie 2020, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, s-a pronuntat asupra urmatoarelor exceptii de neconstitutionalitate:

Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.139 alin.(3) din Codul de procedura penala coroborate cu cele ale art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.

Dispozitiile criticate au urmatorul continut:

Art. 139 alin.(3) din Codul de procedura penala: 'Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.';

Art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991: '(1) Informatii din domeniul securitatii nationale pot fi comunicate: [...] d) organelor de urmarire penala, cand informatiile privesc savarsirea unei infractiuni.'

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala:

1.Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.

2.Cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.139 alin.(3) teza finala din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nu privesc inregistrarile rezultate ca urmare a efectuarii activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”.

Foto: Mediafax