Va vine sa credeti ca in Romania se condamna pentru luare de mita, fara flagrant, fara identificarea unei sume de bani plasate undeva, pe simplul denunt al unui co-inculpat, despre care acesta din urma a declarat in instanta ca i-a fost luat sub santaj de catre procurorii DNA? Lumeajustitiei.ro va prezinta in continuare motivarea sentintei Curtii de Apel Bucuresti (judecator Mariana Constantinescu, de la Sectia I-a penala), in care nu se face altceva decat sa se reia povestea insirata de procurorii DNA in rechizitoriu, dupa care sa se conchida: „Fata de toate acestea, Curtea apreciaza ca faptele de luare de mita, respectiv complicitate la luare de mita, dare de mita si complicitate la dare de mita retinute in sarcina celor 5 inculpati au fost dovedite, probele administrate in cauza facand dovada, dincolo de orice indoiala ca inculpatii sunt vinovati.”

Mai mult, veti observa din citirea sentintei, ca argumentele apararii, referitoare la inregistrarea-cheie impotriva judecatorului Dumitru Rebegea (foto) declarata neautentica de catre expertul care a intocmit raportul de expertiza pe voce si vorbire (expert care a concluzionat ca nu poate stabili daca s-au facut colaje sau trunchieri) au fost inlaturate, instanta considerand cu de la sine putere ca inregistrarea a fost aievea. N-a mai contat nici ca in inregistrare (ce desi releva o discutie nepricipiala intre un avocat si un judecator) nu exista niciun pasaj al discutiei care sa dovedeasca primirea vreunei sume de bani. De altfel, in intreaga sentinta nu veti gasi vreo dovada concreta, pertinenta care sa demonstreze cum anume, de la cine si cand a primit judecatorul Dumitru Rebegea vreo suma de bani din zecile de mii vehiculate, rationamentele condamnatorii emise de instanta nefiind altceva decat niste expuneri generaliste, fara suport probatoriu convingator. De remarcat ca instanta nici macar nu a ridicat vreun dubiu, nici macar la acuzele de santaj la adresa procurorilor DNA. Instanta nu a explicat nici de ce a luat de bun denuntul retractat de avocata Pilica ca fiind luat sub presiune la DNA, si de ce nu a considerat ca declaratia acesteia din instanta nu ar fi adevarata.

Multe sunt minunile din aceasta motivare, care in opinia noastra apare mai degraba ca un act de raportare de condamnare pentru statisticile anticoruptie, decat ca un act de justitie convingator. Lumeajustitiei.ro precizeaza ca nu sustine nevinovatia inculpatilor din acest dosar, dar daca e ca acestia sa fie condamnati, asemenea verdicte trebuie sa fie probate convingator. In niciun caz pe vorbe. Altfel, peste cativa ani, la CEDO, riscam ca si in alte cazuri care se profileaza la orizont, sa incasam un val de condamnari pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil, pentru ca azi Romania vrea sa dovedeasca ca starpeste coruptia pentru a iesi de sub monitorizarea UE.

Fragmente relevante din sentinta de condamnare a CAB, atacata cu recurs la Inalta Curte

Motivarea sentintei penale incepe cu expunerea faptelor din Rechizitoriul DNA, potrivit caruia: „S-a retinut in esenta ca inculpatul Rebegea Dumitru, in calitate de judecator la Tribunalul Prahova, a pretins prin intermediul inculpatei Pilica Viorica Iosefina, avocat in Baroul Prahova, suma de 25.000 de euro si a acceptat promisiunea oferirii sumei de 3000 de euro de la inculpatii S.I. si S.Z. iar din folosul pretins a primit in perioada iulie-octombrie 2009, prin intermediul aceluiasi complice, in doua transe, suma totala de 21.000 de euro, in scopul facilitarii punerii in libertate a inculpatului S.Z., cercetat in stare de arest preventiv in dosarul nr. 6419/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, dosar aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti pentru judecarea fondului cauzei, facilitand punerea acestuia in stare de libertate. S-a mai retinut ca in cursul lunii octombrie 2009, acelasi inculpat, in calitatea sa de judecator la Tribunalul Prahova, a pretins prin intermediul inculpatei Pilica Viorica Iosefina, avocat in Baroul Prahova, suma de 20.000 de euro de la inculpatul Martin Eugen iar in cursul aceleiasi luni, din folosul pretins a primit prin intermediul aceleiasi complice, suma de 9.000 de euro, in scopul facilitarii punerii in libertate a inculpatului P.F.N. cercetat in stare de arest preventiv in dosarul nr. 57/P/2008 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiesti, aflat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.1084/105/2009, facilitand astfel punerea in libertate a inculpatului P.F.N. In sarcina inculpatei Pilica Viorica Iosefina s-a retinut ca in calitatea sa de avocat in cadrul Baroului Prahova, in cursul lunii septembrie 2009, l-a ajutat pe inculpatul Rebegea Dumitru, judecator la Tribunalul Prahova, sa pretinda suma de 25.000 de euro si sa accepte promisiunea oferirii sumei de 3.000 de euro de la S.I. si S.Z. iar in perioada iulie - octombrie 2009 l-a ajutat pe acelasi inculpat sa primeasca in doua transe suma de 21.000 de euro pentru facilitarea punerii in libertate a lui S.Z. cercetat la acea data in stare de arest preventiv in dosarul nr. 6419/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Ploiesti, dosar aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti pentru judecarea fondului cauzei, contribuind astfel la facilitarea punerii in libertate a inculpatului S.Z.. S-a retinut de asemenea ca aceeasi inculpata in cursul lunii octombrie 2009, l-a ajutat pe inculpatul Rebegea Dumitru, judecator la Tribunalul Prahova, sa pretinda de la inculpatul Martin Eugen suma de 20.000 de euro precum si sa primeasca suma de 9.000 de euro pentru a dispune punerea in libertate a lui P.F.N., cercetat la acea data in stare de arest preventiv in dosarul nr. 57/P/2008 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiesti, aflat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr.1084/105/2009, contribuind astfel la facilitarea punerii in libertate a inculpatului P.F.N..”

Analizand probele dosarului, Curtea a retinut exact aceeasi expunere de fapte insiruita in Rechizitoriul DNA, in care se tot vorbeste de pretinderi si primiri de transe de bani, dar nu se argumenteaza prin nimic concret unde, cum, cat, si in ce imprejurari s-au dat/primit aceste sume de bani, desi aceste detalii erau cele esentiale in cauza. Din cand in cand, se mai presara „recunoasterea” avocatei Viorica Pilica din asa-zisul denunt din 4.11.2009 (nerecunoscut in instanta) ca sa se justifice „circulatia” si „cuantumul” sumelor.

Pentru ca in final sa se conchida: „Negarea faptelor de catre inculpatul Rebegea, constanta pe tot parcursul cercetarilor, este combatuta de declaratiile inculpatelor Pilica si S.I. din cursul urmaririi penale, declaratii retinute de Curte pentru motivele aratate. Curtea retine ca inculpatul Rebegea Dumitru s-a limitat la a nega savarsirea faptelor, sugerand doar „fabricarea” acestui dosar de catre procurorii DNA fara a putea motiva in vreun fel ratiunea pentru care parchetul ar formulat acuzatiile impotriva sa, inculpatul neputand insa nega relatia de prietenie pe care o are cu inculpata Pilica, intalnirile care au existat intre ei, intalniri la care Curtea a facut referire anterior, care se consumau dupa fiecare primire a transelor de bani, respectiv dupa eventuale telefoane sau intrevederi ale lui Pilica cu S.I.. Curtea retine ca inculpatul nu putea nega aceste intalniri fata de evidenta lor si fata de dovada de netagaduit cu procesele verbale de interceptare si inregistrare, iar in ansamblul probator, Curtea retine ca toata desfasurarea cronologica a evenimentelor raportat la momentele pretinderii mitei, primirii sumelor de bani, efectuarea actelor materiale atat de catre inculpatul Rebegea cat si de catre inculpata Pilica, este extrem de bine dovedita prin analiza minutioasa dintre data efectuarii convorbirilor, continutul acestora raportat la ceea ce imediat ulterior s-a realizat de catre fiecare dintre participantii la faptele infractionale, activitati la care se facuse referire in convorbiri (...) In pofida opiniei apararii inculpatilor Rebegea si Pilica in sensul ca aceste concluzii sunt neconcludente, Curtea apreciaza ca dimpotriva, acestea dovedesc, coroborat cu celelalte inregistrari si mijloace de proba, vinovatia inculpatilor.”

Se observa deci care sunt „probele” DNA, consfintite de instanta: declaratiile celor doi co-inculpati, una retractata pe motiv de santaj al procurorilor si cealalta in care nu se recunoaste nimic concret.

Cum a luat instanta de buna inregistrarea-cheie infirmata sub aspectul autenticitatii de catre expertul Pop Gheorghe – inregistrarea care nu dovedeste nimic concret, chiar daca dialogul ar fi acceptat ca real

Ca proba directa impotriva judecatorului Rebegea nu a existat decat o inregistrare audio-video, luata cu tehnica ascunsa sub hainele avocatei Viorica Pilica, in data de 4.11.2009 (care a acuzat ca a fost amenintatat cu arestarea si cu divulgarea relatiei sale extraconjugale de catre procurorii DNA pentru a formula denunt si a accepta acest procedeu-provocare) in biroul magistratului de la Tribunalul Prahova. In expertiza dispusa la instanta, expertul Gheorghe Pop a aratat ca inregistrarea nu este autentica si ca – foarte important – in lipsa originalului inregistrarii si a aparaturii tehnice folosite nu poate stabili daca inregistrarea prezinta urme de prelucrare. La presiunile procurorilor DNA din acest dosar, instanta CAB a dispus audierea expertului ca martor, care ajuns in fata instantei si-a nuantat concluziile din raportul sau de expertiza, pretinzand ca indiferent daca suportul optic cu inregistrarea nu a fost cel original, inregistrarea copiata nu ar fi prelucrata (sustinere contrara oricaror norme de realizare a unei expertize pe voce si vorbire, care oriunde in lume nu se poate realiza decat avand la dispozitie atat inregistrarea originala cat si echipamentul tehnic folosit). Amintim ca impotriva expertului Pop s-a si formulat plangere penala.

Revenind la cum a tratat instanta de judecata aceasta inregistrare, iata ce s-a motivat: „Curtea reaminteste ca expertiza criminalistica, ca de altfel orice proba, se analizeaza in ansamblu, in raport nu doar de ceea se arata in concluziile sale, ci in raport de tot continutul sau, iar in cauza de fata, retinand ca a fost audiat si expertul care a efectuat-o, prin raportare si la declaratiile acestuia, care au fost de natura sa lamureasca Curtea asupra imprejurarilor mai putin exacte din cuprinsul expertizei, Curtea retine ca expertiza face dovada realitatii celor constatate pe suportul optic. Astfel, dincolo de detaliile tehnice care sunt mentionate in observatiile preliminare ale acesteia si care, impreuna cu declaratia expertului si cu punctul de vedere al specialistilor DNA, (Parchetul avand dreptul la propriul punct de vedere la fel cum si inculpatii au avut acest drept, prin incuviintarea participarii unui expert parte, care nu a mai formulat nici o concluzie desi inculpatii au beneficiat de termene expres acordate in acest sens) fac referire la chestiuni de terminologie extrem de importante in context, Curtea retine ca lipsa de autenticitate a inregistrarilor la care face referire expertiza are in vedere faptul ca nici unul dintre suporturile date spre examinare nu este original, originalul fiind practic memoria informatica a sistemului care a facut inregistrarea. Aceasta concluzie se desprinde dat fiind ca inregistrarea care a facut obiectul expertizei este digitala si un format soft tip proprietar presupune ca originalul exista in echipamentul care a executat acea inregistrare, adica sistemul informatic care nu poate emite nici un suport optic original, originalul existand doar in mediul nativ si orice extragere de informatie din sistemul informatic este in acest context apreciata ca o copie, atat declaratia expertului cat si punctul de vedere al parchetului fiind concordante sub aceste aspecte. Astfel, Curtea retine ca orice copiere a unei informatii, a unei inregistrari dintr-un suport digital intr-un alt suport digital se realizeaza obtinand o inregistrare cu acelasi continut, expertul aratand ca ceea ce a impiedicat exprimarea unei concluzii cu un grad mai mare de certitudine nu a fost vreo modificare pe suport (...) Curtea apreciaza ca terminologia este deficitara in materia acestor tipuri de expertize, insa fata de toate explicatiile date in fata Curtii in sedinta publica, in conditii de contradictorialitate, retinand raspunsurile explicite la intrebarile mai putin tehnice, dar adresate in sensul determinarii unei logici generale si juridice, concluziile fara echivoc ale expertului au fost in sensul ca asupra suporturilor nu s-a intervenit in nici un mod, desfasurarea este cronologica, nu s-a detectat nici o modificare asupra continutului celor doua suporturi optice, ambele copii, si de aceea neautentice prin raportare la originalul care este practic memoria sistemului informatic, inclusa in acesta si imposibil de exteriorizat in orice forma materiala. In pofida insa a acestei terminologii, concluziile expertului si declaratiile sale au fost explicite in sensul ca inregistrarea audio - video in mediu ambiental din data de 4.11.2009 nu prezinta discontinuitati, reflecta cronologic si concordant sunetul si imaginea, relevand caracterul real a ceea ce contine, adica a intalnirii dintre inculpatul Rebegea si inculpata Pilica si a discutiilor purtate la acea data de acestia (...) Din procesul verbal privind inregistrarea ambientala audio video din data de 4.11.2009, despre a carei veridicitate Curtea nu mai face vorbire, retinerea acesteia in ansamblul probator avand la baza aceleasi considerente ca cele mentionate anterior, rezulta ca inculpatul Rebegea a atras atentia lui Pilica, intr-un limbaj destul de eliptic, codat, e adevarat, asupra, pe de o parte a datei la care va dispune termen si asupra certitudinii rezultatului, acela de incetare de drept a masurii arestarii preventive a lui P., si pe de alta parte, asupra altor doua imprejurari esentiale, atragandu-i atentia acesteia sa se formuleze cerere de incetare si inculpatul P. sa solicite insistent ca cererea sa fie judecata doar in prezenta aparatorilor sai, refuzand aparator din oficiu iar aparatorii alesi sa nu se prezinte, pentru a putea dispune amanarea cauzei. Exact dupa indicatiile acestuia s-a desfasurat sedinta de judecata, toate aceste aspecte rezultand din convorbirile inculpatilor si din inregistrarea ambientala, Curtea retinand sintagmele utilizate de inculpat in cuprinsul interceptarilor care, concordant cu toate activitatile desfasurate cronologic ulterior, fac dovada realitatii celor sustinute atat de inculpata Pilica cat si a sustinerilor inculpatului Martin Eugen.”

* Cititi aici sentinta integrala de condamnare a judecatorului Dumitru Rebegea la 7 ani inchisoare, precum si a celorlalti coinculpati

* Cititi aici stenograma inregistrarii ambientale a discutiei din 4.11.2009 dintre judecatorul Dumitru Rebegea si avocata-denuntator Viorica Pilica, inregistrare folosita pe post de „regina probelor”