Judecatorii ICCJ Luminita Zglimbea, Angela Dragne si Iulian Dragomir (foto) au decis, marti, condamnarea la cate 3 ani de inchisoare cu executare a fostilor ministri ai Agriculturii Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan, pentru trafic de influenta si complicitate la cumparare de influenta, in forma continuata. La 1 an si 6 luni cu suspendare a fost condamnat si asa-zisul denuntator Gheorghe Ciorba, acuzat de cumparare de influenta, cel care a colaborat cu procurorii DNA. Instanta a dispus, de asemenea, ca inculpatii sa plateasca cheltuieli judiciare de cate 17.000 de lei. Sentinta data de ICCJ nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs la completul de 5 judecatori al instantei supreme.

Dosarul “Caltabosul” a devenit celebru dupa ce DNA a dat TVR1 un film MONTAT in care se arata cum Muresan si Remes vorbeau despre o afacere si cum Muresan ii dadea acestuia din urma un plic. Procurorii au sustinut ca in acel plic erau 15.000 de euro, insa nu a existat un flagrant, astfel ca nu a fost dezvaluit continutul plicului, procurorii doar presupunand ca in acesta se aflau bani. Imaginile cu cei doi fosti ministri au rulat pe toate ecranele televiziunilor, in timp ce DNA ii ancheta pe cei doi, desi, conform legii, acesta trebuia sa fie confidential si sa fie aratat de abia in instanta! Avocatii celor doi au sustinut ca interceptarile in acest dosar au fost realizate in faza premergatoare inceperii urmaririi penale, astfel ca instanta nu ar fi trebuit sa tina cont de ele. Daca anul trecut instantele au dat achitari pe banda rulanta in dosarele DNA-ului, anul acesta judecatorii au inceput sa pronunte condamnari cu executare, chiar si in dosare nascute moarte. Toate acestea in asteptarea raportului pe Justitie, din vara anului 2012.

Acuzatiile procurorilor DNA la adresa celor trei condamnati din dosar

Procurorii DNA au dispus trimiterea in judecata, in 2008, a fostilor ministri ai Agriculturii, Decebal Traian Remes si Ioan Muresan, pentru trafic de influenta, respectiv complicitate la cumparare de influenta. Omul de afaceri Gheorghe Ciorba a fost deferit Justitiei pentru cumparare de influenta in forma continuata. Anchetatorii au sustinut ca omul de afaceri Gheorghe Ciorba, interesat sa castige mai multe licitatii pentru doua contracte de 35 de miliarde de lei, a apelat la Ioan Avram Muresan, pentru ca acesta sa ia legatura, la randul sau, cu Decebal Traian Remes, pe atunci ministru al Agriculturii. Procurorii au precizat ca Remes ar fi acceptat si primit produse alimentare de 1500 de RON si 15.000 de euro de la Ciorba, pentru a favoriza firma S.C. "Construct Europromt" S.R.L. Certeze la castigarea a doua licitatii de atribuire de lucrari de amenajari funciare. Remes ar fi urmat sa isi exercite influenta pe care o avea ca ministru asupra functionarilor insarcinati cu derularea procedurilor de achizitie publica, din Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare (I.T.R.S.V) Ramnicu Valcea. In octombrie 2007, Ioan Avram Muresan a fost retinut de DNA pentru 24 de ore, si a fost prezentat Tribunalului Bucuresti cu propunerea de arestare pentru 29 de zile, insa judecatorii au decis ca obligarea de a nu parasi tara este o masura suficienta. Pentru a-si asigura scandalul mediatic necesar, DNA a dat catre TVR un film montat in care apareau Remes si Muresan, discutand afaceri.

Apararea a cerut instantei supreme sa inlature mare parte din probele DNA-ului, pe motiv ca sunt nelegale

In replica, apararea fostului ministru Decebal Traian Remes, maestrul Dan Apostol, a solicitat Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in notele scrise depuse la dosar, achitarea clientului sau pe motiv ca fapta nu exista, cerand sa se constate ca “starea de fapt prezentata de Parchetul de pe langa ICCJ, DNA, nu corespunde realitatii, mijloacele de proba utilizate in dovedirea acuzatiilor fiind fie ilegal obtinute, fie nepertinente si neconcludente sub aspectul dovedirii savarsirii infractiunilor de catre inculpatul Remes”. De asemenea, Apostol a cerut ICCJ sa aplice principiul “in dubio pro reo”, aratand ca dovezile aduse de procurori nu sunt de natura sa rastoarne prezumtia de nevinovatie de care beneficiaza clientul sau. Astfel, avocatii au aratat ca “din toate probele dosarului, atat cele stranse in cursul urmarii penale, cat si cele administrate in faza cercetarii judecatoresti, rezulta ca Remes nu a primit primit ori pretins bani sau alte foloase si nici nu a acceptat promisuni de daruri, direct sau indirect, respectiv acele produse alimentare aratate in rechizitoriu si nici suma de 15.000 Euro, astfel incat nu se poate retine existenta faptei de traficare a influentei”. Referitor la cele doua acuzatii aduse de procurorii DNA, potrivit carora Remes a primit produse alimentare in valoare de 1.500 de lei si o spaga de 15.000 de euro, avocatul fostului ministru, Dan Apostol, a aratat ca nici clientul sau nici sotia sa nu erau acasa in momentul in care Ioan Avram Muresan (n.r.- care era prieten de multi ani cu Remes) a sosit la locuinta acestora din Baia Mare si nici nu stiau ca acesta urma sa le faca o vizita. Mai mult, menajera familiei Remes a fost cea care i-a deschis usa lui Ioan Avram Muresan, pentru ca il cunostea de la televizor. Remes a admis ca Avram a sunat-o pe sotia sa, Steliana Remes, care se afla in Capitala, si i-a spus acesteia ca ii va lasa ceva in frigider, insa, data fiind relatia veche de prietenie, aceasta nu putea avea perceptia ca bunurile ar constitui mijloc de proba al vreunei infractiuni. Prin avocatul sau, Remes a sustinut ca tocmai discutia dintre sotia sa si Ioan Avram Muresan dovedeste ca deplasarea acestuia din urma la locuinta familiei Remes “a fost intempestiva, hotarata ad-hoc si nici nu stiau unde trebuie sa ajunga”.

Remes a cerut instantei sa nu tina cont de inregistrarea difuzata la toate televiziunile si a aratat ca mita nu poate fi probata, cata vreme nu a existat flagrant si procurorii nu cunosteau continutul plicului

Cu privire la suma de 15.000 de euro, pe care procurorii DNA au sustinut ca ar fi primit-o Remes, prin intermediul lui Ioan Avram Muresan, Decebal Traian Remes, acesta a sustinut ca procurorii nu pot proba luarea banilor, intrucat nu a existat flagrant, inregistrarea ambientala facuta de procurori nu demonstreaza comiterea unei infractiuni, iar aceasta nici macar nu poate fi luata in calcul, deoarece a fost realizata inainte de inceperea urmaririi penale, a fost facuta publica in timpul urmaririi penale, este un montaj, nu inregistrarea originala, iar expertiza pe voce si vorbire a relevat probabilitatea ca vocea surprinsa in discutie sa nu fie a lui Decebal Traian Remes. “In conditiile in care s-a intervenit in text prin mixaje sau inlaturari de pasaje din convorbiri ori trucaje de imagini, inregistrarile audio si video asupra carora s-au operat modificari nu mai pot fi considerate mijloace proba legale, nemaiputand fi retinute la solutionarea cauzei. In cauza, toate inregistrarile audio si video au suferit modificari, fiind realizate sinteze si mixaje ale acestora de catre Parchet, fapt ce atrage in virtutea dispozitiilor legale imposibilitatea utilizarii acestora ca mijloace de proba in procesul penal”. Conform notelor depuse la dosar de maestrul Apostol, la aceeasi concluzie, a nelegalitatii colajului, a ajuns si Inspectia Judiciara a CSM. “Cu toate ca s-a evidentiat si stabilit fara echivoc in cadrul Inspectiei Judiciare ca nu au fost respectate dispozitiile procesual penale de catre Parchet, ca au fost vizionate sinteze si scurtmetraje ale inregistrarilor video si audio de catre magistrati, in afara totala a cadrului legal, ca s-au multiplicat si transmis catre terti, fara niciun drept, aceste inregistrari, nu s-a luat nicio masura legala, fata de persoanele responsabile. Concluzionam prin a evidentia ca transmiterea neautorizata a montajului de inregistrari audio-video realizat de Serviciul Tehnic al DNA a incalcat flagrant dispozitiile Codului de procedura penala, ale Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si ale Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, aspecte care au fost prezentate in Nota inspectiei judiciare”.

Totodata, apararea a ridicat o chestiune de bun simt: daca procurorii DNA erau atat de convinsi ca in plicul respectiv se afla suma de 15.000 de euro, pe care Remes urma sa o primeasca pentru interventia sa, iar intalnirea dintre acesta si Muresan era supravegheata, de ce anchetatorii nu au facut flagrant?

In final, apararea a aratat ca expertiza realizata in dosar este plina de probabilitati, singura certitudine fiind doar ca suportii inregistrarilor nu sunt originali si ca interceptarile nu indeplinesc conditiile “pentru autenticitate certa”. Numai cateva exemple din raportul de expertiza: “tinand cont de observatiile preliminare, nu se poate stabili daca in raport de caracteristicile vocii apartinand inculpatului Muresan Ioan si de mijloacele tehnice folosite, aceasta ar fi putut fi prelucrata cu softuri audio-video speciale (…) este o probabilitate foarte ridicata ca vocile din inregistrarile MI53, MI99, MI106, MI113 identificate de organele de ancheta ca apartinand inculpatului Muresan Ioan sa ii apartina acestuia (...)”.

* Cititi aici notele scrise ale maestrului Dan Apostol, aparatorul lui Decebal Traian Remes