Inalta Curte de Casatie si Justitie, condusa de Corina Corbu (foto), ia pozitie impotriva tentativelor de reinstaurare a Binomului SRI-parchete in Justitia din Romania si de revenire la anii in care drepturile omului erau un lux. Instanta suprema a anuntat marti seara, 11 aprilie 2023, ca a decis sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei in legatura cu proiectele de lege privind modificarea Codului penal si Codului de procedura penala adoptate in urma cu cateva zile de Camera Deputatilor (camera decizionala) in forma nociva propusa de ministrul Justitiei Catalin Predoiu (click aici pentru a citi).

Inalta Curte reclama in mare problemele semnalate de Lumea Justitiei, de presa libera si de societatea civila neinregimentata. Este vorba despre reintroducerea SRI in anchetele penale, de conditionarea avocatilor care intra in dosare cu informatii clasificate de detinerea unui certificate ORNISS si de nerespectarea deciziilor CCR prin care s-a cerut introducerea unui prag la abuzul in serviciu si neglijenta in serviciu.

Probleme la abuz in serviciu si neglijenta in serviciu

Astfel, in ceea ce priveste Codul penal, Inalta Curte acuza ca proiectul adoptat de Parlament nesocoteste prevederile neconstitutionale referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor CCR si la statul de drept. Concret, ICCJ cere sa se constate neconstitutionalitatea art. 297 alin.1 din Codul penal si art. 298 din Codul penal, in legatura cu abuzul in serviciu si neglijenta in serviciu.

Art. 297 alin. 1 si art. 298 Cod penal in forma adoptata de Parlament:

ICCJ refuza imixtiunea SRI in dosare si incalcarea dreptului la aparare

Cat priveste Codul de procedura penala, cele mai importante nereguli semnalate de Inalta Curte in opinia noastra privesc reintroducerea SRI in dosarele penale si conditionarea avocatilor de a detine certificate ORNISS pentru a putea intra in dosarele cu informatii clasificate.

In acest sens, ICCJ cere CCR sa constate neconstitutionalitatea art. 139/1 din Codul de procedura penala care face posibila utilizarea interceptarilor SRI in dosare care nu sunt de siguranta nationala. In acest caz, ICCJ acuza din nou nerespectarea deciziilor CCR care au eliminat SRI din anchetele penale.

Iata forma art. 139/1 din Codul de procedura penala adoptata de Parlament:

De asemenea, Inalta Curte reclama si prevederile care obliga avocatii sa detina certificate ORNISS pentru a-si apara clientii in dosare cu informatii clasficiate, problema sesizata de Lumea Justitiei in urma cu cateva zile (click aici pentru a citi). In acest context, ICCJ critica prevederile art. 345 alin. 1/1 din Codul de procedura penala (similare cu cele de la art. 374 ali. 11 si 12) si invoca incalcarea dreptului la aparare si a dreptului la un proces echitabil.

Iata forma art. 345 alin. 1/1 din Codul de procedura penala adoptata de Parlament:

Prezentam comunicatul de presa al Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

“La data de 11.04.2023, ora 16.00, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciara, avand in vedere dispozitiile art.146 lit.a) din Constitutia Romaniei, republicata si art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992,

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei pentru controlul constitutionalitatii legilor, inainte de promulgare, sub urmatoarele aspecte:

In ceea ce priveste proiectul de lege privind modificarea Codului penal:

· neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) si art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) si art. V din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum si a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023), in raport cu prevederile constitutionale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum si ale art. 1 alin. (5), conform carora respectarea Constitutiei si a suprematiei sale este obligatorie, precum si in componenta sa referitoare la claritatea legii.

· neconstitutionalitatea dispozitiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) in raport cu prevederile art. 1 alin. (4) si art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) si la art. 126 alin. (3) din Constitutie.

In ceea ce priveste proiectul de lege privind modificarea Codului de procedura penala:

· neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 139/1 din Codul de procedura penala) in raport de prevederile constitutionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instantei de contencios constitutional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum si ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalitatii;

· neconstitutionalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedura penala], art. I pct. 19 (art. 145/1 din Codul de procedura penala), art. II, in raport de prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigentelor privind calitatea legii;

· neconstitutionalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (1/1 ) din Codul de procedura penala] in raport de prevederile constitutionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la aparare si ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil

· neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedura penala] in raport de prevederile constitutionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la aparare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor;

· neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11 ) lit. b)] din Codul de procedura penala in raport de prevederile constitutionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) si alin. (5)”.

* Cititi aici proiectul de lege pentru modificarea Codului penal adoptat de Parlament

* Cititi aici proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedura penala adoptat de Parlament