Capii justitiei au sarbatorit, duminica 3 iulie 2016, cea de-a XXII-a editie a Zilei Justitiei. Gazduit de CSM, evenimentul a avut loc, asa cum ne-am obisnuit, la Sala Pasilor Pierduti a Palatului de Justitie din Bucuresti. Ca in fiecare an, manifestarea a fost una destul de sobra, invitatii intrecandu-se in discursuri seci, prin care nu au transmis mai nimic, s-au aplaudat unii pe altii, iar la sfarsit au inchinat cupe cu sampanie in cinstea lor. Invitatii au inceput sa soseasca la Palat in jurul orelor 10.30, cei mai multi dintre ei cu limuzinele preferate - marca Audi - conduse de soferi personali, iar evenimentul a inceput dupa ora 11.00. Seria luarilor de cuvant a fost deschisa de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Mircea Aron.

Timp de o ora si un sfert au vorbit, mai apoi, despre ce inseamna Ziua Justitiei, consilierul prezidential Simina Tanasescu, care a transmis mesajul presedintelui Klaus Iohannis pentru reprezentantii aparatului de justitie, viitorul presedinte interimar al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Cristina Iulia Tarcea (foto 1 centru), ministresa Justitiei Raluca Pruna, care a ajuns, insa, dupa inceperea evenimentului, Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar, presedintele UNBR Gheorghe Florea, notarul Laurentia Badiu - reprezentant al Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania, si Avocatul Poporului Victor Ciorbea.

Procurorul General al Romaniei: "Avem niste probleme de integritate care trebuie vazute cu prioritate"

Discursurile au ocolit gravele probleme ale sistemului judiciar, ceva mai transant fiind doar Augustin Lazar (foto 2), care, inainte de inceperea evenimentului, le-a declarat jurnalistilor inghesuiti de-o parte si de alta a covorului rosu asternut pe treptele Curtii de Apel Bucuresti ca justitia din Romania are, totusi, „niste probleme de integritate”: „Avem niste probleme in legatura cu volumul de dosare care sunt in lucru si care trebuie solutionate intr-un termen rezonabil. Avem niste probleme de integritate care trebuie vazute cu prioritate si principiul integritatii trebuie vazut ca un principiu director în justitia romana, nu numai in Ministerul Public”.

Tema integritatii a fost reluata de Augustin Lazar in discursul sustinut in fata celor aproape 200 de persoane prezente in Sala Pasilor Pierduti. Procurorul General al PICCJ a subliniat importanta increderii si a garantiei privind impartialitatea magistratilor si capacitatea acestora de a apara statul de drept. Acelasi Lazar a fost cam singurul care a pronuntat sintagma "drepturile fundamentale". Despre rata uriasa de achitari a DNA, insa, niciun cuvant.

Iata discursul Procurorului General al PICCJ, Augustin Lazar:

„Daca ar fi sa sintetizez mesajul meu, as identifica vreo cateva cuvinte-cheie care ar exprima tot ceea ce ar fi de spus in aceasta situatie. Si as dori sa incep cu 'modernizare institutionala', apoi cu 'integritate', cu 'gandire si vocatie europeana' – o expresie pe care as considera-o axul acestui mesaj, cu 'solidaritate si incredere intre colegi in cadrul corpului magistraturii'. Desigur ca aceste cuvinte-cheie le putem dezvolta discutand foarte mult pe marginea lor, dar as dori sa spun doar cate ceva despre fiecare dintre ele. Modernizarea institutionala este ceva esential si avem o strategie a Ministerului Justitiei cu referire la acest obiectiv. Ne gandim aici la modernizarea infrastructurii, la modernizarea infrastructurii IT inclusiv, si, de asemenea, la modernizarea modului de gandire in primul rand, fiindca totul vine din gandirea pe care o avem si aceasta o stim foarte bine.

Cu referire la imperativul si obiectivul integritatii, observam ca este o chestiune esentiala care preocupa atat societatea romaneasca, dar mai ales corpul magistraturii si orice instrument juridic de natura sa imbunatateasca integritatea este binevenit — ma gandesc aici la Consilierul de etica — un instrument juridic recent introdus de Consiliul Superior al Magistraturii si care ar trebui sa aiba increderea colegilor nostri. Si sunt sigur ca pana la urma va avea aceasta incredere.

Ce inseamna de fapt integritate? Inseamna increderea, inseamna garantia in impartialitatea magistratilor si in capacitatea magistratilor de a apara drepturile fundamentale ale cetatenilor si statul de drept. Integritatea este esentiala. Pentru Ministerul Public mi-am propus sa folosim acest principiu ca o linie directoare in activitatea Ministerului, sa-l promovam si sa ne uitam doar la jurisprudenta recenta a Inaltei Curti, atat in materie disciplinara, cat si in materie penala, si consultand-o vom vedea ca nu este un cuvant gratuit, ci integritatea este ceva esential care se impune ca un imperativ al activitatii noastre. As dori sa va transmit un mesaj clar, in sensul ca Ministerul Public este o institutie puternica la datorie, este o institutie care promoveaza principiul integritatii, in acelasi timp este o institutie echilibrata si care apara drepturile fundamentale ale cetateanului. Nu se vor efectua anchete care sa incalce drepturile fundamentale. Cunoastem jurisprudenta CEDO si, respectand principiul integritatii, in aceeasi masura vom avea grija de respectarea drepturilor fundamentale. Este important sa fim solidari in ceea ce facem. Este o maniera – zic eu – de a gandi european, sa reusim sa ne coalizam in proiectele pe care le avem si sa mergem cu ele spre obiectivele importante ale justitiei romanesti. Daca reusim sa ne solidarizam, inseamna ca vom avea si incredere. Daca vom avea incredere noi insine si vom cultiva sentimentul de solidaritate si de incredere in corpul magistraturii este foarte clar ca societatea va avea mai multa incredere in noi. Si avem nevoie de multa incredere din partea societatii. Trendul este pozitiv, iar daca urmarim sondajele de opinie, trendul este de crestere a increderii in institutiile justitiei, iar unele dintre ele, intr-adevar, sunt mai avansate in aceasta incredere.

In final, as dori sa urez succes corpului magistratilor in activitatea viitoare, sa felicit din nou corpul magistratilor si pe toti participantii care au avut o contributie semnificativa la infaptuirea actului de justitie. La multi ani, tuturor!”.

Pentru seful CSM Mircea Aron, jurnalistii sunt cei vinovati de incalcarea drepturilor omului prin justitia televizata: "Nu de putine ori pe ecrane se desfasoara procese inainte, concomitent sau dupa ce acestea devin realitate"

Ceva mai vocal a fost si presedintele CSM, judecatorul Mircea Aron (foto 3), care a incercat sa transeze una dintre problemele de moment ale sistemului judiciar: justitia televizata, meteahna pentru care saptamanile trecute CEDO a condamnat Bulgaria in cauza Popovi. Insa Aron s-a ferit sa-i apostrofeze pe procurori - principalii protagonisti ai incalcarii dreptului la respectarea vietii private si a prezumtiei de nevinovatie, preferand sa arate cu degetul mai degraba inspre jurnalisti, ca si cum acestia ar fi vinovati ca DNA scurge in presa acte din dosare si isi cheama ziaristii de casa la usa parchetului pentru a filma „corupti” in catuse: „Intr-o perspectiva mai larga a publicitatii, ca regula a procesului, infaptuirea dreptatii apare in oglinda unor mijloace media – televiziuni, publicatii online, etc. – mai aproape de scena unor spectacole de opereta... Nu de putine ori pe ecrane se desfasoara procese inainte, concomitent sau dupa ce acestea devin realitate (unele nici nu devin) la care participa politicieni, analisti, experti, avocati si chiar judecatori in functie, deontologi, fosti demnitari, uneori de cel mai inalt rang in conducerea statului... Ceea ce remarc eu, a crea o problema in mintea consumatorului de media, este raspunsul la intrebarea: este deformata realitatea sau oglinda?”.

Aron - altfel unul dintre cei mai galanti barbati de la eveniment, alaturi de presedintele UNBR Gheroghe Florea - a aratat o oarecare antipatie fata de reprezentantii mass-media si dupa incheierea luarilor de cuvant, cand organizatorii de la CSM au solicitat presei sa inceteze cu fotografiile, desi sarbatoarea continua cu mult-asteptatul cocktail.

Prezentam discursul presedintelui Mircea Aron, asa cum a fost postat pe site-ul CSM:

„Doamnelor si domnilor,

Excelentele voastre, domnilor ambasadori,

Distinsi invitati,

Dragi colegi

In spiritul normalitatii pe care ne-o dorim, sarbatorim azi a 22-a aniversare a zilei dedicata tuturor celor care isi desfasoara activitatea in domeniul justitiei, unul din cele trei fundamente ale statului de drept, prin care societatea manifesta capacitatea de a-si apara valorile care ii definesc existenta.

Va multumesc pentru faptul ca ati acceptat sa fiti alaturi de noi in aceasta zi in care omagiem activitatea tuturor celor care au ales si au fost investiti sa transforme ideea de lege si nevoia de adevar si dreptate in realitati ale vietii de zi cu zi.

In sensul aceleiasi normalitati, va spun ca pentru mine, ca judecator si ca cetatean, aniversarea Zilei Justitiei va capata semnificatie maxima atunci cand justitia se va sprijini pe o legislatie congruenta, viguroasa in spirit, clara in litera, iar magistratii chemati sa o infaptuiasca sub semnul vocatiei vor fi recunoscuti si respectati, si nu numai pentru ca asa cere legea sau pentru ca apar la televizor, in ziare sau in publicatii online, ci pentru ca asa apreciaza societatea in majoritatea ei, fara eforturi sau efecte de imagine exterioare salii de judecata.

Chiar daca si in justitie e nevoie sa iesim in spatiul public, sa spunem ce facem, imaginea reala nu se construieste prin tehnici exterioare de reclama sau promovare pentru ca actul de justitie nu are concurenta, iar justitia este in competitie cu ea insasi, astfel ca ceea ce trebuie sa prevaleze este competenta profesionistilor.

Actul de justitie se bazeaza exclusiv pe nevoia specifica de dreptate, iar societatea este cel mai fin barometru al modului in care se realizeaza justitia, in functie de ceea ce justitia ii ofera ca raspuns la nevoia specifica.

Asa fiind, cred ca ceea ce se asteapta de la noi, ca profesionisti ai sistemului, este sa ne realizam misiunea, adica asigurarea unui climat social civilizat care sa reflecte suprematia legii, echilibrul puterilor, corectitudinea relatiei stat-cetatean.

Dincolo si in pofida neclaritatilor sau imperfectiunilor unor legi, magistratul care le aplica da masura dreptatii, a justului echilibru prin fiecare act de justitie pe care este chemat sa-l infaptuiasca.

Pe de alta parte, dincolo de calitatea legislatiei si calitatea pregatirii juridice a magistratului, functionarea sistemului este determinata de resurse, de mijloacele bugetare atribuite.

Concomitent, chiar daca sistemul se sprijina numai pe factorii implicati, calitatea functionarii sistemului judiciar depinde evident de interactiunea dintre numerosii intervenienti: politie, procuror, avocat, grefier, judecator. Iar judecatorul nu este decat una dintre verigile acestui lant de factori si nu ultimul, deoarece etapa executarii hotararii are aceeasi importanta. O spune si Avizul nr. 11/2008 al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni.

Chestiunea la care acest Aviz se refera este mediul in care ar trebui sa se desfasoare actul de justitie.

Intr-o perspectiva mai larga a publicitatii, ca regula a procesului, infaptuirea dreptatii apare in oglinda unor mijloace media – televiziuni, publicatii on-line, etc. – mai aproape de scena unor spectacole de opereta.

Nu de putine ori pe ecrane se desfasoara procese inainte, concomitent sau dupa ce acestea devin realitate (unele nici nu devin), la care participa politicieni, analisti, experti, avocati si chiar judecatori in functie, deontologi, fosti demnitari, uneori de cel mai inalt rang in conducerea statului.

De buna seama ca mass media nu e un lucru de gluma, dimpotriva. Nu exista o societate democratica si civilizata fara libertatea presei si toti oamenii de buna credinta asteapta de la aceasta informatii, mai ales cand este vorba de lucruri serioase, cum sunt cele care fac obiectul justitiei.

Cu siguranta, fata de volumul informatiilor si anvergura dezbaterilor, in justitie se intampla azi ceva cu adevarat.

Ceea ce remarc eu, a crea o problema in mintea consumatorului de media este raspunsul la intrebarea: este deformata realitatea sau oglinda?

Desigur, raspunsul apartine celor avizati si de buna-credinta si in primul rand celor care au competenta sa il dea, respectiv profesionistii din sistem.

Pe de alta parte, apreciez ca actul de justitie nu reclama aplauze sau huiduieli pentru ca in justitie cortina nu trebuie sa cada niciodata, iar pe scena profesionistii nu sunt actori sau vedete, ci magistrati care au ales, au fost selectati si investiti sa oficieze dreptatea.

De aceea, stimati invitati si dragi colegi, mesajul meu de astazi este unul de respect si apreciere fata de sistemul de justitie romanesc, fata de corpul magistratilor din Romania, fata de grefieri, asimilati, personal auxiliar din instante si parchete, fata de reprezentantii profesiilor liberale, avocati, notari, practicieni in insolventa, experti, consilieri.

Raportati-va la sistemul de justitie ca la o normalitate!

Multumesc tuturor celor care, renuntand in aceasta dimineata la tihna duminicala, au inteles sa raspunda invitatiei noatre de a omagia justitia pentru ce este si trebuie sa fie.

Sa nu uitam ca: 'fara justitie niciun taram nu poate prospera', asa cum remarca un vechi filozof.

Va multumesc!”.

Sefii marilor parchete si presedinta ICCJ au lipsit de la eveniment. Livia Stanciu a transmis un mesaj de adio

Printre cei care nu au dat curs invitatiei de a sarbatori Ziua Justitiei in acest an – eveniment pentru care CSM a alocat 30.000 lei – s-au numarat si sefii marilor parchete, DIICOT si DNA. Daniel Horodniceanu si Laura Codruta Kovesi au fost reprezentati, insa, de adjuncti. Astfel, la Palatul de Justitie s-au prezentat, din partea DIICOT, Ioana Albani (foto 4 dreapta), recent numita in functia de procuror sef adjunct, iar din partea DNA au venit procurorii Marius Iacob si Calin Nistor (foto 4, randul de jos). O alta absenta notabila dar benefica a fost cea a generalului SRI Dumitru Dumbrava, care a lipsit si la editia precedenta. Dumbrava, surprins de reporterii Lumeajustitiei.ro la Ziua Justitiei 2014, a absentat si anul trecut, dupa declaratiile scandaloase din luna mai 2015 despre implicarea SRI in „campul tactic” din instante si parchete.

Sefa ICCJ, Livia Stanciu: "Pentru mine a venit timpul sa predau mai departe torta dreptatii"

Nimeni nu se astepta, insa, ca si Livia Stanciu, inca presedinte al Inaltei Curti, sa lipseasca de la cocktail, mai ales ca pentru "partenera de nadejde a procurorilor DNA" era practic ultima ocazie de a epata in fata colegilor inainte de preluarea mandatului de judecator la Curtea Constitutionala. Sefa ICCJ a preferat sa faca acest lucru online, publicand pe site-ul curtii supreme un mesaj de adio sub forma unui mesaj dedicat Zilei Justitiei: „Cand in urma cu 36 de ani imbracam pentru prima oara roba de magistrat, am depus – in fata propriei mele constiinte - juramantul de fidelitate in slujba adevarului si a dreptatii. Am slujit in toti acesti ani Justitia romana cu credinta ca prin aceasta indeplinesc cea mai inalta misiune cu care poate fi innobilata fiinta umana: infaptuirea dreptatii. Pentru mine a venit, insa, timpul sa predau mai departe torta dreptatii pe care cu credinta am incercat, in toti acesti ani, sa o tin cat mai sus posibil”.

Iata mesajul presedintei ICCJ Livia Stanciu, postat pe site-ul instantei supreme in ziua evenimentului:

„Dragi colegi,

Sarbatorim, din nou, Ziua Justitiei.

Ca in fiecare an, aceasta sarbatoare este organizata pentru a marca rolul si importanta puterii judecatoresti in cadrul statului de drept, dar, de fiecare data, Ziua Justitiei ne ofera mult mai mult decat atat: ea este, de 22 de ani incoace un moment in care diferitele specializari juridice
se apropie mai mult unele de altele, este un prilej pentru a consolida relatiile interinstitutionale la nivelul sistemului judiciar si, nu in ultimul rand, ea constituie, de fiecare data, un motiv pentru a ne opri putin din ritmul alert al vietii noastre profesionale obisnuite, pentru a reflecta asupra misiunii pe care, ca slujitori ai Justitiei, o avem.

Pentru mine personal, sarbatoarea de azi este una cu totul speciala, fiind ultima data cand o pot sarbatori in calitate de membru al puterii judecatoresti.

De aceea, anul acesta, mai mult decat oricand, sarbatoarea acestei zile constituie pentru mine un motiv de introspectie si analiza, un motiv de aducere aminte si de multumire dar si unul de speranta. Ziua de azi este una in care privesc cu drag spre trecut si cu multa incredere inspre
viitorul sistemului de justitie romanesc.

Marturisesc insa, ca imi este foarte dificil sa imi aleg cuvintele in acest moment si, mai ales, imi este extrem de greu sa cuprind in ele avalansa de ganduri si de sentimente care imi inunda mintea si inima acum cand, la finalul carierei mele de judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, indraznesc sa imi deschid sufletul si sa ma adresez voua, stimatii mei colegi, atat acelora dintre dumneavoastra pe care ii cunosc si cu care, intr-un fel sau altul, mi-am intersectat de-a lungul vremii parcursul profesional, cat si acelora dintre dumneavoastra (cei mai multi de altfel) cu care desi nu m-am intalnit niciodata in viata, am impartasit in ultimele decenii aceleasi experiente profesionale, acelasi volum urias de activitate, aceleasi conditii de munca, aceleasi bucurii, aceleasi dureri, aceleasi lupte si provocari, aceleasi impliniri si aceleasi deziluzii, cu care am impartasit, in cele din urma, aceeasi viata: viata de magistrat.

Pe toti va simt la un loc, cunoscuti sau necunoscuti mie, drept camarazii mei de arme, intr-o lupta care, desi asumata individual de fiecare dintre noi cand am imbracat pentru prima data roba de magistrat, a fost dusa, in toti acesti ani, umar la umar: lupta in slujba legii, a justitiei, a dreptatii si a adevarului.

Am fost onorata. Onorata sa slujesc Justitiei romane. Onorata sa va fiu colega. Impreuna am trait din punct de vedere profesional ani extrem de grei dar si extrem de frumosi. Toti acesti ani vor ramane mereu in sufletul meu, vor fi o perioada din viata mea la care ma voi gandi intotdeauna cu mult drag.

Vreau sa va multumesc tuturor, atat in calitate de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - pentru ca nu gasesc omagiu mai frumos pe care sa il aduc in aceasta calitate Justitiei romane, de ziua ei, decat acela de a-i onora si omagia slujitorii - cat si personal, uman, colegial.

De aceea, tin sa va marturisesc faptul ca, indiferent de gradul de jurisdictie unde mi-am desfasurat activitatea ca magistrat, de-a lungul timpului, fie parchet, fie instante de judecata, am fost privilegiata sa am parte de colegi de mare valoare umana si profesionala, de la care am avut mereu de invatat, langa care am evoluat, langa care am trait momente de rara frumusete si carora le voi pastra mereu cea mai calda si mai draga amintire si pretuire.

Ingaduiti-mi, insa, ca in cele ce urmeaza, sa le multumesc in mod deosebit colegilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie care mi-au fost alaturi in ultimii 12 ani, anii cei mai importanti, cei mai grei si cei mai solicitanti din cariera mea.

Dragi colegi,

Vreau sa stiti ca in toata cariera mea juridica cel mai mult am pretuit calitatea de judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta fata de care nutresc sentimente aparte, instanta in fata careia, pentru modul in care si-a indeplinit de-a lungul timpului menirea, influentand in bine istoria nationala, dar mai ales istoria Justitiei romane, o sa imi plec intotdeauna cu umilinta si totala deferenta fruntea.

Am avut si neasemuita onoare sa conduc pentru sase ani, in calitate de presedinte, aceasta instanta.

A fost o onoare careia am incercat sa ii raspund printr-o dedicare totala in slujba acestei institutii, straduindu-ma cu toata fiinta mea sa apar si sa promovez, in limitele atributiilor cu care am fost investita, independenta, prestigiul si onoarea Justitiei romane, in general, si ale instantei supreme, in special.

Nu am reusit sa duc la bun sfarsit toate obiectivele pe care mi le propusesem pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie. Desi am reusit sa obtin un sediu secundar pentru instanta suprema, totusi, un sediu nou, care sa corespunda integral necesitatilor impuse de activitatea unei institutii de nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si o lege proprie pentru aceasta vor ramane, din pacate, in sarcina noii conduceri sa le duca la bun sfarsit si, in acest sens, imi doresc din suflet, ca noul presedinte sa se bucure de mai multa sustinere din partea factorilor de decizie ai statului roman in realizarea acestor doua obiective.

Am, insa, totala liniste interioara ca tot ceea ce nu am reusit sa fac in acesti sase ani cat m-am aflat la carma instantei supreme nu s-a datorat faptului ca nu m-am luptat indeajuns de mult pentru reușita, ci s-a datorat unor factori externi ce mi-au depasit vointa si capacitatea de
actiune cu care am fost investita.

Despre reusite n-o sa va vorbesc deloc. Las posteritatii posibilitatea sa le aprecieze, dupa cum va considera de cuviinta.

Un lucru, insa, tin sa il mentionez: pentru fiecare reusita pe care am inregistrat-o in folosul instantei supreme sau al sistemului judiciar roman, pe perioada cat am avut onoarea sa indeplinesc functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, va sunt recunoscatoare dumneavoastra, colegilor mei din instanta suprema, judecatori de exceptie, care printr-o munca asidua si de calitate ati facut ca toate eforturile mele pentru consolidarea rolului si pozitiei instantei supreme in cadrul structurii institutionale a statului roman sa fie mult mai usoare. Le multumesc in mod deosebit acelora dintre dumneavoastra care ati servit instanta suprema pe perioada mandatelor mele de conducere, in calitate de vicepresedinti, de presedinti de sectii sau de membri in colegiul de conducere. Colegialitatea si profesionalismul de care ati dat dovada, fiecare in parte, au fost exemplare, iar sprijinul, sfatul si cooperarea dumneavoastra au fost pentru mine esentiale.

Vreau sa le multumesc apoi, tuturor celor care, in calitate de magistrati-asistenti, grefieri, aprozi, personal tehnic si administrativ, si-au desfașurat activitatea in cadrul instantei supreme in tot acest rastimp. Vreau sa stiti ca am fost mereu constienta de munca deosebit de grea si de solicitanta pe care o depuneti, de sacrificiile pe care le faceti, iar sprijinul pe care l-ati dat in toata aceasta perioada bunului mers al activitatii instantei supreme a fost mereu unul foarte important, a fost un ajutor pe care, in calitate de presedinte, l-am simtit din plin si pe care l-am apreciat enorm de mult.

De aceea, dragii mei colegi, judecatori, magistrati-asistenti, colegi din cadrul personalului auxiliar de specialitate, colegi din corpul functionarilor publici, sau din randul personalului contractual, imi fac o datorie de onoare ca, inainte de a-mi incheia mandatul de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sa va exprim profunda mea apreciere si recunostinta pentru felul in care ati inteles cu totii sa va aduceti la indeplinire sarcinile, pentru profesionalismul, daruirea si pasiunea cu care ati muncit in toti acesti ani. Tuturor va port o sincera recunostinta pentru ajutorul pe care, fiecare in parte, prin munca depusa, mi l-ati dat pentru a putea duce la bun sfarsit sarcinile asumate la preluarea mandatului de presedinte. Si da, trebuie sa va marturisesc, ca o sa imi lipsiti cu totii, foarte mult.

Nu vreau sa inchei acest mesaj fara a nu le multumi si tuturor celor din afara instantei supreme, cu care am colaborat de-a lungul timpului, pe perioada mandatului meu de presedinte: tuturor reprezentantilor celorlalte autoritati din sistemul de justitie, reprezentantilor altor institutii ale statului roman, ale institutiilor europene si internationale si, nu in ultimul rand, reprezentantilor mass-media carora le sunt in mod deosebit recunoscatoare pentru interesul extraordinar manifestat in toti acesti ani pentru bunul mers al Justitiei din Romania.

Dragi colegi,

Cand in urma cu 36 de ani imbracam pentru prima oara roba de magistrat, am depus – in fata propriei mele constiinte - juramantul de fidelitate in slujba adevarului si a dreptatii. Am slujit in toti acesti ani Justitia romana cu credinta ca prin aceasta indeplinesc cea mai inalta misiune cu care poate fi innobilata fiinta umana: infaptuirea dreptatii.

Pentru mine a venit, insa, timpul sa predau mai departe torta dreptatii pe care cu credinta am incercat, in toti acesti ani, sa o tin cat mai sus posibil. Va las pe dumneavoastra sa continuati lupta de a mentine cat mai vie si mai stralucitoare lumina pe care doar dreptatea o poate aduce in lumea in care traim.

Dumnezeu sa va ajute si sa va calauzeasca in continuare, dragii mei colegi, cei care cu sinceritate, modestie, dedicare si profesionalism veti continua sa slujiti mai departe Justitia romana!

Cu deosebita pretuire si calda afectiune colegiala,

Judecator dr. Livia Doina Stanciu

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.

Prezentam in continuare alte cateva fotografii de culoare de la Ziua Justitiei 2016: