Dupa o amanare pe motiv de lipsa de procedura dispusa la termenul din 11 noiembrie 2014, judecatorii Dan Lupascu si Isabelle Tocan de la Curtea de Apel Bucuresti au analizat, marti 9 decembrie 2014, cele doua contestatii in anulare formulate de Dan Voiculescu si de Sorin Pantis impotriva deciziei de condamnare pronuntate, in urma cu patru luni, in "Dosarul Telepatia".

Intrucat ambele cereri de contestatie in anulare au fost declarate admisibile in temeiul dispozitiilor art. 426 lit. d) Cod de procedura penala, care prevede ca "Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare (...) cand instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate", concluziile aparatorilor celor doi contestatori au vizat, in esenta, maniera de constituire a completului care a pronuntat decizia de condamnare atacata. Prima contestatie analizata a fost cea a fostului ministru Sorin Pantis, care, spre deosebire de Dan Voiculescu, a fost prezent in sala de judecata.

In cazul contestatiei formulate de Dan Voiculescu, instanta a ramas in pronuntare. In ceea ce-l priveste pe Sorin Pantis, a fost acordat un nou termen pentru 6 ianuarie 2015.

CSM a modificat Regulamentul instantelor abia dupa ce conducerea CAB a emis hotararea de numire a judecatorilor Bogdan si Mihalcea in "Dosarul Telepatia"

Pe langa probele existente la dosar inca din faza admiterii in principiu a contestatiei in anulare sau depuse pana la termenul de astazi, avocatii lui Sorin Pantis au semnalat un nou inscris in sustinerea nelegalei compuneri a completului de judecata, format, asa cum ne amintim, din judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea, de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti. Este vorba despre Hotararea nr. 1.049 din 23 septembrie 2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, semnata de presedintele CSM Adrian Bordea (foto), prin care a fost modificat Regulamentul de ordine interioara al instantelor de judecata, emisa la aproape trei luni de la momentul in care Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti a pronuntat hotararea nr. 187 din 26 iunie 2014, prin care judecatorii Bogdan si Mihalcea, la acea data magistrati la Tribunalul Bucuresti, au fost desemnati in Completul 5A al Curtii de Apel Bucuresti, care judeca "Dosarul Telepatia". O hotarare care acopera, tardiv, combinatia prin care "Dosarul Telepatia" a ajuns la judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea. Hotararea CSM prevede ca un dosar poate fi preluat de alti judecatori, in cazul in care membrul sau membrii completului initial investit cu solutionarea cauzei nu mai fac parte din sectia sau instanta respectiva. Adica exact ceea ce s-a intamplat in "Dosarul Telepatia" cu judecatorii Stan Mustata, arestat, si Florica Duta, pensionat la cerere. Problema este ca la 26 iunie 2014, data la care judecatorii Bogdan si Mihalcea au primit cauza, in vigoare era prevederea din Regulament potrivit careia "daca judecatorul sau, dupa caz, niciunul dintre judecatorii care au compus completul nu mai functioneaza in cadrul sectiei ori, dupa caz, al instantei, cauza se va repartiza aleatoriu", dispozitie modificata prin Hotararea CSM din 23 septembrie 2014.

Aparatorul lui Sorin Pantis, avocatul Eugen Ostrovschi, a aratat ca, prin aceasta hotarare nr. 1.049 din 23 septembrie 2014, CSM a introdus un nou paragraf in Regulamentul de ordine interioara al instantelor de judecata pentru a reglementa, practic, ceea ce nu era reglementat la data de 26 iunie 2014, momentul numirii celor doi judecatori in controversatul “Dosar Telepatia”.

De asemenea, avocatul lui Sorin Pantis a aratat cum a ajuns “Dosarul Telepatia” la judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea. Concret, acesta a subliniat faptul ca dupa arestarea intempestiva a judecatorului Stan Mustata, in completul 5A care avea spre solutionare cauza, alaturi de judecatorul Florica Duta a intrat Luminita Cristiu Ninu, promovata intre timp la sefia Sectiei a II-a penale. Ulterior, prin hotarare a Colegiului de conducere, in acelasi complet a fost desemnata judecatoarea Corina Daescu. A urmat apoi o alta schimbare: alaturi de Florica Duta a intrat judecatoarea Constanta Balaci. Interesant este, de asemenea, ca, initial, asa cum au explicat avocatii, completul 5A nu a fost planificat pentru data de 1 iulie 2014, cand a avut loc termenul din “Dosarul Telepatia” in care au intrat pentru prima data judecatorii Bogdan si Mihalcea, acest Complet 5A fiind planificat pentru data de 15 iulie 2014, dar sub o alta componenta: Bogdan Voinescu si Alina Mosneagu.

Nelegala compunere a completului si incompatibilitatea judecatorilor

Astfel, discutiile au vizat cazul prevazut de art. 426 alin. lit d) Cpp privind compunerea nelegala a instantei si existenta unui caz de incompatibilitate al judecatorului. Potrivit art. 426 lit. d), impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare „cand instanta nu a fost compusa potrivit legii ori a existat un caz de inompatibilitate”.

In acest context, avocatul Eugen Ostrovschi a aratat in fata judecatorilor Dan Lupascu si Isabelle Tocan ca motivul invocat privind nelegala compunere a instantei nu are nevoie de critici pro sau contra judecata, motivul tinand de formarea completului de judecata, care trebuie sa fie facuta obligatoriu in mod legal. Aparatorul lui Sorin Pantis a explicat ca formarea legala a completului de judecata inseamna respectarea unui principiu consacrat de Regulamentul de ordine interioara al instantelor, si anume, repartizarea aleatorie a cauzelor. In opinia avocatului, repartizarea aleatorie reprezinta garantia impartialitatii instantei, in timp ce numirea judecatorilor nu inseamna decat “dirijism”. In aceste conditii, avocatul Ostrovschi a precizat ca, in ceea ce priveste dosarul in care Sorin Pantis a fost condamnat la 7 ani de inchisoare, trebuiau respectate art. 95 alin. (1) si alin. (10), art. 98 alin. (3), art. 99 alin. (1), alin. (5), alin. (5/1) si mai ales alin. (5/3) din Hotararea CSM 387 din 2005 privind Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti.

Iata ce se stipuleaza la articolele invocate de apararea lui Sorin Pantis:

Art. 95

(1) In vederea repartizarii pe complete si a stabilirii primului termen de judecata, dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

...

(10) Incheierile si procesele-verbale intocmite in procedura repartizarii aleatorii a cauzelor sau in situatiile de modificare a compunerii completului de judecata se depun la dosarul cauzei, iar copii de pe acestea, certificate de persoana desemnata cu repartizarea aleatorie sau, dupa caz, de grefierul de sedinta, se pastreaza in mape separate. La dosarul cauzei se depun si copii de pe hotararile colegiului de conducere prin care este modificata compunerea completului de judecata, certificate de grefierul de sedinta.

Art. 98

(1) Incidentele procedurale referitoare la compunerea completelor de judecata se vor solutiona cu respectarea normelor de procedura si a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor, dupa blocarea completului de judecata investit iniţial cu judecarea cauzei.

(2) Incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului de judecata, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abtinerea, se vor solutiona de completul cu numarul imediat urmator, care judeca in aceeasi materie. Daca in materia respectiva nu exista decat un singur complet de judecata, incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului vor fi solutionate de completul imediat urmator, indiferent de materia in care judeca.

(3) Daca in urma solutionarii incidentelor procedurale prevazute la alin. (2) se constata ca, din motive prevazute de lege, completul caruia i-a fost repartizata aleatoriu cauza nu este in masura sa judece, dosarul se repartizeaza aleatoriu”.

Art. 99

(1) Incidentele procedurale, altele decat cele prevazute in art. 98 alin. (2)-(4) si alin. (6), ivite in cursul procesului vor fi solutionate cu respectarea continuitatii completului de judecata, in conditiile legii, precum si a normelor privind repartizarea aleatorie in cazul in care nu se poate aplica principiul continuitatii. In aceleasi conditii se solutioneaza si declaratiile de abtinere sau cererile de recuzare a procurorului, magistratului-asistent sau grefierului de sedinta.

(5) Repunerea pe rol a cauzei dupa suspendare, pentru continuarea judecatii, pentru perimare sau pentru pronuntarea hotararii ca urmare a incheierii acordului de mediere, se va realiza de completul initial investit cu solutionarea cauzei, daca judecatorul care a compus completul respectiv isi desfasoara activitatea si la data aparitiei acestor situatii in cadrul sectiei sau, dupa caz, al instantei. In cazul in care suspendarea cauzei a fost dispusa de un alt judecator decat cel din compunerea completului initial investit, ca urmare a absentei temporare a acestuia, la repunerea pe rol cauza va fi repartizata judecatorului initial investit, indiferent de numarul completului in care functioneaza la data respectiva.

(5/1) Dispozitiile alin. (5) se vor aplica si in cazul completelor colegiale, care se vor reuni chiar daca membrii care au compus completul nu mai fac parte, impreuna, din acelasi complet. Daca la data aparitiei oricareia dintre situatiile mentionate numai unul sau unii dintre respectivii judecatori isi desfasoara activitatea in cadrul sectiei, completul va fi intregit cu unul ori, dupa caz, 2 judecatori din lista de permanenta de la data inregistrarii sesizarii de repunere pe rol a cauzei dupa suspendare, pentru continuarea judecatii, pentru perimare sau pentru pronuntarea hotarârii ca urmare a incheierii acordului de mediere. Completul astfel format va pastra cauza pana la solutionare.

(5/3) In cazurile prevazute la alin. (5)-(5/2), daca judecatorul sau, dupa caz, niciunul dintre judecatorii care au compus completul nu mai functioneaza in cadrul sectiei ori, dupa caz, al instantei, cauza se va repartiza aleatoriu”.

Aparatorii lui Sorin Pantis au explicat ca toate aceste articole consacra “regula de fier” a formarii completelor: formarea aleatorie prin repartizare in sistem ECRIS. Cu toate acestea, Eugen Ostrovschi si Lucian Dumitrascu au dezvaluit in fata judecatorilor Dan Lupascu si Isabelle Tocan un aspect extrem de interesant. Si anume ca, dupa controversele iscate in ”Dosarul Telepatia” cu privire la modul in care judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea au primit aceasta cauza, CSM a adoptat o Hotarare prin care practic s-a “legalizat” ceea ce s-a intamplat in “Dosarul Telepatia”. Este vorba despre introducerea unui nou articol prin care se stipuleaza faptul ca prin hotarare a Colegiului de conducere se poate stabili preluarea cauzelor unui complet al carui membru/ ai carui membri nu mai activeaza in cadrul sectiei sau instantei.

In acest context, cei doi avocati au indicat Hotararea Plenului CSM nr. 1.049 din 23 septembrie 2014, prin care s-a stabilit ca la art. 99 din Regulamentul de ordine interioara a instantelor sa fie introdus un nou articol. Iata ce prevede Hotararea CSM nr. 1.049 din 23 septembrie 2014, la punctul 23:

“La articolul 99, dupa alineatul (11) se intorduce un nou alineat, alineatul (12), cu urmatorul cuprins:

'(12) Prin hotarare a colegiului de conducere se poate stabili preluarea cauzelor unui complet al carui membru sau ai carui toti membri, dupa caz, nu isi mai desfasoara activitatea in cadrul sectiei ori, dupa caz, al instantei, de catre alt sau alti judecatori, dupa caz. In aceasta situatie, vor fi preluate toate cauzele completului respectiv, inclusiv cele suspendate'”.

Asadar, CSM a simtit nevoia sa consolideze varianta expusa initial la mijlocul lunii august 2014, atunci cand Consiliul a anuntat ca in urma verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara s-a stabilit ca “Dosarul Telepatia” a fost repartizat legal. La acea vreme, s-a facut trimitere la art. 22 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioara, care, la lit. d), prevede ca este de competenta Colegiului de conducere al instantei sa aprobe “in mod exceptional, schimbarea membrilor completelor de judecata si a asistentilor judiciari, in cazurile in care, din motive obiective, se impune aceasta”.

Altfel, avocatul Eugen Ostrovschi a reamintit judecatorilor Dan Lupascu si Isabelle Tocan cum s-au derulat evenimentele in “Dosarul Telepatia”, scotand in evidenta problemele ivite in legatura cu modul de repartizare a acestei cauze. Iata cronologia prezentata de aparatorul lui Sorin Pantis:

29 aprilie 2014 – Judecatorul Stan Mustata este ridicat de DNA la intrarea in sala de judecata, intr-un dosar privind fapte vechi de mai multi ani. Completul de judecata nu a fost desfiintat, ci doar descompletat, ramanand colegul lui Stan Mustata, judecatorul Florica Duta. Alaturi de Florica Duta a intrat ulterior judecatoarea Luminita Cristiu Ninu, actuala sefa a Sectiei a II-a penale a CAB.

13 mai 2014 – “Dosarul Telepatia” este repus pe rol.

14 mai 2014 – CSM isi da acordul de principiu in vederea unei eventuale detasari a judecatoarei Camelia Bogdan la Moneyval, pe atunci la Tribunalul Bucuresti si care avea sa dispuna in cele din urma condamnarea inculpatilor din “Dosarul Telepatia”.

19 mai 2014 – Colegiul de conducere al CAB adopta Hotararea nr. 138 in care se stabileste ca in completul judecatorului Florica Duta (Completul 5A), in care in 29 aprilie 2014 intrase Luminita Cristiu Ninu, va intra judecatoarea Corina Daescu.

1 iunie 2014 – Judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea sustin examenul de promovare in functii de executie la Curtea de Apel Bucuresti, pe care l-au si promovat.

5 iunie 2014 – Se adopta o noua hotarare de catre Colegiul de conducere al CAB. Este vorba despre Hotararea nr.. 162 referitoare, printre altele, la planificarea sedintelor si compunerea completelor de judecata. Interesant este ca, potrivit planificarii sedintelor de judecata in perioada 1 iulie 2014 – 31 iulie 2014, Completul 5A nu a fost planificat pentru data de 1 iulie 2014, atunci cand a avut loc primul termen in “Dosarul Telepatia” in care au intrat judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea. Completul 5A reapare ca fiind planificat abia pentru data de 15 iulie 2014, avand in componenta judecatorii Alina Mosneagu si Bogdan Voinescu. Asta desi, asa cum am vazut mai sus, prin hotararea nr. 138 din 19 mai 2014, Completul 5A era format din Florica Duta si Corina Daescu.

10 iunie 2014 – Sefa DNA Laura Codruta Kovesi avertizeaza intr-un interviu asupra riscului prescriptiei anumitor fapte in “Dosarul Telepatia”. In aceeasi zi de 10 iunie 2014, se reia “Dosarul Telepatia”, in sala de judecata intrand judecatorii Florica Duta si Carmen Constanta Balaci.

14 iunie 2014 – Se emite Decizia Casei Locale de Pensii Sector 3 Bucuresti pentru pensionarea judecatorului Florica Duta.

18 iunie 2014 – CSM il elibereaza din functie pe Florica Duta prin Hotararea nr. 671 din 18 iunie 2014, incepand cu data de 1 iulie 2014.

18 iunie 2014 – Coincidenta, CSM valideaza examenul pentru promovare in functii de executie, in urma caruia judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea devin judecatori la CAB incepand cu 1 iulie 2014.

26 iunie 2014 – Se emite Hotararea nr. 187 a Colegiului de conducere al CAB. Se stabileste ca judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea vor face parte din Completul 5A. Cei doi judecatori inca nu incepusera activitatea la Curtea de Apel Bucuresti, activand la Tribunalul Bucuresti pana la 30 iunie 2014 inclusiv.

1 iulie 2014 – Presedintele Traian Basescu semneaza decretul de pensionare al lui Florica Duta. In aceeasi zi, judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea intra in primul lor termen din “Dosarul Telepatia”. Fara a avea loc vreo dezbatere, Camelia Bogdan anunta masurile privind instituirea sechestrului.

7 iulie 2014 – Are loc un nou termen in “Dosarul Telepatia”. Cum s-a intamplat si la termenul anterior, din 1 iulie 2014, Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea resping cererile de recuzare care ii priveau. Urmeaza apoi alte doua termene, in 4 si 5 august, in urma carora toti cei 12 inculpati din ”Dosarul Telepatia” au fost condamnati. Intre timp, la 28 iulie 2014, Camelia Bogdan a solicitat emiterea unui nou acord in vederea participarii la o noua procedura de selectie pentru Moneyval. De asemenea, la 4 august, Traian Basescu i-a incurajat voalat pe judecatorii din acest caz, afirmand public faptul ca stiu "mai bine procedura decat marele Mateut".

Pe langa toate aceste aspecte, avocatii lui Sorin Pantis au pus in vederea judecatorilor Dan Lupascu si Isabelle Tocan si alte elemente care tin de modul in care judecatorii Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea au solutionat “Dosarul Telepatia”. Practic, Cameliei Bogdan i se imputa ca a dispus masura sechestrului asigurator fara sa aiba loc o dezbatere, ca a respins cererile de recuzare care o priveau pe ea si pe colegul ei, ca a avut o atitudine ironica si zeflemitoare la adresa inculpatilor si aparatorilor acestora. Nu in ultimul rand, un alt motiv invocat pentru admiterea contestatiei in anulare este modul “pompieristic” in care completul format din Camelia Bogdan si Alexandru Mihai Mihalcea a respins toate cererile relevante ale aparatorilor, precum si faptul ca acelasi complet a respins contestatiile facute impotriva masurilor de sechestru.

*Cititi aici Hotararea CSM din 23 septembrie 2014 privind modificarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor

*Cititi aici Hotararea nr.138 a Colegiului de conducere al CAB din 19 mai 2014

*Cititi aici Hotararea nr.162 a Colegiului de conducere al CAB din 5 iunie 2014

*Cititi aici planificarea sedintelor in perioada 1 iulie 2014-31 iulie 2014

*Cititi aici Hotararea nr. 187 a Colegiului de conducere al CAB din 26 iunie 2014