Dosarul fostului procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Siibiu, trimis in judecata printr-un rechizitoriu semnat de fostul sef al DNA Brasov, procurorul Valentin Horia Selaru (foto) din Parchetul General si acuzat de trafic de influenta, a trenat pe rolul instantei supreme mai bine de un an, dupa ce INEC a sustinut initial ca nu poate face expertiza tehnica a interceptarilor in cauza. Dupa mai bine de un an, INEC s-a sucit si a trimis instantei supreme o adresa in care arata ca poate sa realizeze expertiza, folosindu-se de modificarile aduse in materia expertizelor prin Legea Micii Reforme. Cauza privindu-l pe Berghezan este numai una dintre situatiile de acest gen, aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Consiliul Superior al Magistraturii a decis, in urma cu cateva zile, sa faca verificari amanuntite in dosarele de coruptie judecate de instanta suprema, pentru a vedea care sunt cauzele tergiversarii unora dintre dosare. Poate ca, pentru a avea imaginea completa a cauzelor care determina lungirea pe mai multi ani a judecarii dosarelor de coruptie, Inspectia Judiciara a CSM ar putea sa sesizeze Ministerul Justitiei, cu privire la modul si viteza cu care lucreaza INEC.

Sarabanda hartiilor intre INEC si ICCJ. Instanta a cautat cu disperare un expert, nici pana azi expertiza nu este facuta!

In 26 ianuarie 2010, Berghezan, reprezentat de avocatul Gheorghita Mateut, a solicitat instantei supreme sa admita expertizarea interceptarilor din dosar, sub aspectul autenticitatii, dar si a identificarii cu certitudine a vocii despre care procurorii DNA sustineau ca ii apartine lui Berghezan. Parchetul s-a opus in sedinta din 26 ianuarie la aceasta proba, sustinand ca procurorul Berghezan nu a contestat interceptarile la urmarirea penala. Inalta Curte a admis expertiza si a cerut inculpatului sa isi precizeze „expres pentru care convorbiri solicita efectuarea expertizei vocii si a persoanelor cu care acesta a efectuat aceste convorbiri”. La doua luni distanta, intr-o incheierea ICCJ din martie 2010, procurorul DNA s-a declarat de acord cu expertiza, insa numai pentru identificarea cu certitudine a vocii lui Berghezan, insa, intr-o incheiere ulterioara, din 20 aprilie 2010, procurorul s-a opus din nou, de data aceasta numai solicitarii partii de a-si propune un expert parte. “Cererea nu e relevanta, deoarece exista un singur expert recunoscut in efectuarea expertizei vocii, directorul adjunct al INEC”, a sustinut procurorul de sedinta. Instanta suprema a dispus trimiterea de adresa catre INEC, pentru a efectua expertiza, dar si trimiterea, catre institut, a celor 3 suporti originali pe care erau interceptate convorbirile atribuite lui Berghezan. In 19 mai 2010, INEC a remis instantei de judecata o adresa in care a precizat: “restituim alaturat materialul transmis, facandu-va cunoscut ca in cadrul INEC, incepand cu 13.05.2010, cand au incetat raporturile de serviciu cu expertul atestat in specialitatea voce-vorbire, nu se mai efectueaza acest gen de expertize. Noii angajati ai INEC pentru efectuarea examinarilor de acest gen isi vor incheia perioada de pregatire si atestare abia la sfarsitul anului in curs, astfel incat nu putem da curs solicitarii dvs.” La termenul din 31 mai, INEC a restituit instantei toate piesele care ii fusesera remise, iar judecatorii au dispus adrese catre Institutul de Tehnologii Avansate din cadrul SRI si la Biroul Central de Expertize Tehnice Judiciare de la Ministerul Justitiei, prin care a solicitat experti. In 16 iunie 2010, INEC a transmis instantei o adresa prin care a incunostiintat-o ca: “in prezent, la INEC exista personal de specialitate criminalistica a vocii si vorbirii, respectiv expertiza fotografica si a imaginilor video pe care il putem desemna expert criminalist oficial, in vederea efectuarii unor expertize criminalistice. (…) Mentionam ca in prezent NU exista metode standardizate sau validate stiintific pentru identificarea certa a persoanelor dupa voce si vorbire.Precizam ca expertizele criminalistice si expertizele tehnice constituie doua genuri distincte in cadrul expertizei judiciare (…) interceptarile si inregistrarile audio sau video pot fi verificate sub aspectul autenticitatii prin supunerea lor la expertize tehnice.” La randul sau, Directia Servicii Conexe a MJ a raspuns instantei: “in urma verificarilor efectuate a rezultat ca specializarea voce-vorbire nu se regaseste printre specializarile expertizei tehnice judiciare. Expertiza vocii si a vorbirii se incadreaza la expertiza criminalistica.” Cei de la Institutul de Tehnologii Avansate au raspuns instantei ca au experti pe voce si vorbire, dar nu sunt autorizati de Ministerul Justitiei. La sfarsitul lunii septembrie 2010, INEC a transmis o noua adresa catre Inalta Curte, in care mentioneaza ca ar putea sa faca o parte din expertiza criminalistica, in conditiile in care instanta ar desemna doi experti care sa realizeze expertiza tehnica judiciara. Din octombrie pana in ianuarie, instanta a fost bombardata cu diverse cereri si nemultumiri ale expertilor: ba ca nu au echipamentele necesare si au nevoie de timp sa le inchirieze, ba ca laboratoarele nu le pot inchiria echipamentele. In final, in martie 2011, DNA a transmis catre Inalta Curte de Casatie si Justitie suportii originali care trebuiau expertizati, numai ca acestia aveau mentiunea “strict secret”. In timp ce instanta suprema dispunea desecretizarea suportilor, in 20 aprilie 2011, INEC a transmis din nou o adresa Inaltei Curti, in care mentiona ca “pentru efectuarea expertizei criminalistice e nevoie de o expertiza tehnica de verificare a autenticitatii inregistrarii”. De abia in mai 2011, INEC, deci dupa aparitia Legii Micii Reforme, a revenit cu o adresa la ICCJ, precizand ca: “Nici pana in prezent nu ne-au fost inaintati suportii tehnici originali care contin inregistrarile ce urmeaza a fi expertizate. Precizam ca pentru a proceda la identificarea persoanei dupa voce si vorbire este necesara verificarea inregistrarilor sub aspectul autenticitatii acestora. In situatia in care aceasta verificare nu a fost facuta pana acum printr-o expertiza tehnica, INEC poate proceda la aceasta.”