In urma interviului din data de 24 aprilie, in care senatorul PDL de Constanta Mircea Banias a acuzat faptul ca DNA influenteaza actul de guvernare si i-a inventat un dosar-spectacol in cadrul dosarului “Portul Constanta”, publicam plangerea adresata Consiliului Superior al Magistraturii de catre senator, in care acesta a solicitat tragerea la raspundere a unor procurori DNA. In special a procurorului sef al Sectiei I a DNA Lucian Papici (foto) si a procurorului Gheorghe Bocsan, magistrati aratati cu degetul in piata publica in multe alte dosare. Desi senatorul Banias a depus plangerea la CSM in urma cu circa un an, acesta nu a primit niciun raspuns, desi acuzatiile sunt deosebit de grave. Lumeajustitiei.ro s-a interesat la CSM se s-a intamplat cu plangerea senatorului, iar institutia prin purtatorul de cuvant Monica Prejemereanu ne-a rapsuns ca a fost finalizata cerectarea si ca s-a dat raspuns in august anul trecut, acesta fiind trimis persoanei in cauza, dar ca s-ar fi intors la ei prin posta.

Iata in continuare acuzatiile deosebit de grave din plangerea senatorului Banias, trecute cu vederea de CSM, care nu ancheteaza niciodata cum cere legea, pe zona Inspectiei Judiciare. Practic, desi ascultarea magistratilor acuzati de abateri este obligatorie, inspectorii CSM nu se conformeaza cerintelor legale si nu fac decat sa simuleze cercetarea administrativa.

PLANGERE

“Subsemnatul BANIAS MIRCEA MARIUS, domiciliat in Constanta.... formulez urmatoarea PLANGERE impotriva procurorilor din cadrul PARCHETULUI DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE - SECTIA DE COMBATERE A CORUPTIEI care instrumenteaza DOSARUL NR. 160/P/2010, plangere prin care solicit sa luati act de abuzurile pe care le-au savarsit acestia si sa luati masurile necesare in conformitate cu atributiile conferite de lege pentru sanctionarea acestora.

Precizez inca de la inceput ca eu personal am mai fost obiectul unor astfel de abuzuri in DOSARUL NR. 309/P/2010 al aceleiasi institutii, in care am fost pus sub invinuire pentru savarsirea infractiunii de favorizare a infractorului, infractiune prevazuta de art. 264 pct. 1 C.pen. in conformitate cu care “Ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuia sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani. Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. Favorizarea savarsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste”.

Precizez faptul ca in acest dosar am fost citat, m-am prezentat la sediul D.N.A. BUCURESTI, impreuna cu avocatul ales fara sa existe nici o problema in ceea ce priveste colaborarea mea cu organul de urmarire penala.

Inca din momentul aducerii la cunostiinta a invinuirii in acel dosar s-a evidentiat abuzul procurorului care instrumenta cauza in sensul ca nu mi-a adus la cunostiinta o situatie de fapt concreta, o actiune sau inactiune pe care sa fi savarsit-o si care sa se inscrie in continutul constitutiv al infractiunii ci pur si simplu a fost copiat continutul infractiunii din Codul Penal.

La intrebarea avocatului privind faptele concrete care mi se imputa procurorul de caz a firmat ca o sa ne dam seama pe parcursul audierii.

Am dat o singura declaratie in care am relatat aspecte referitoare la diferite convorbiri telefonice pe care le-am avut, nu am fost confruntat cu nici unul dintre inculpatii din acel dosar si nu a mai fost savarsit nici un act de urmarire penala in ceea ce ma priveste.

Precizez faptul ca ceilalti inculpati nu au fost intrebati in nici un moment cu privire la relatiile lor cu mine in conditiile in care pe majoritatea dintre ei nu i-am cunoscut niciodata.

In acest conditii mi-am pus intrebarea scopului pentru care am fost pus sub invinuire deoarece din chiar momentul invinuirii, din toate probele din dosar era evident ca nu am savarsit nici o fapta penala, ceea ce s-a confirmat ulterior prin solutia de scoatere de sub urmarire penala din data de 09.02.2011 in temeiul art. 10 lit. a Cod procedura penala in sensul ca “FAPTA NU EXISTA”.

Am ajuns la concluzia ca singurul scop pentru care am fost pus sub invinuire in acel dosar a fost atragerea competentei INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE in solutionarea propunerilor de arestare preventiva si a celorlalte cereri formulate in acest dosar. Nu putem decat sa banuim care poate fi interesul unor procurori, ca cererile lor sa fie solutionate de o anumita instanta aleasa de ei, in conditiile in care propunerile de arestare preventiva in acel dosar au fost admise.

Mentionez faptul ca in acel moment, fiind si la primul meu contact cu organul de urmarire penala am considerat ca este un derapaj in activitatea acestei institutii, poate intamplator, astfel incat nu am formulat nici o plangere in legatura cu incalcarea de catre procurori cu stiinta a atributiilor de serviciu in sensul ca, avand cunostiinta de faptul ca nu am savarsit nici o infractiune, m-au pus sub invinuire.

In legatura cu DOSARUL NR. 160/P/2010 al aceleiasi institutii mentionez faptul ca nu am avut cunostiinta de el pana in ziua de 23 mai 2011 cand am fost ridicat de la domiciliul din Constanta, la orele 6.00 dimineata de catre ofiteri de politie in baza unui mandat de aducere emis de catre PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE - SECTIA DE COMBATERE A CORUPTIEI.

In conformitate cu prevederile art. 183 c.pr.pen. care reglementeaza mandatul de aducere “ O persoana poate fi adusa in fata organului de urmarire penala sau a instantei de judecata pe baza unui mandat de aducere, intocmit potrivit dispozitiilor art. 176, daca fiind anterior citata nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenta ei este necesara. Invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, daca organul de urmarire penala sau instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se impune aceasta masura. Persoanele aduse cu mandat, potrivit alin. 1 si 2, nu pot ramane la dispozitia organului judiciar decat timpul strict necesar pentru audierea lor, in afara de cazul cand s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acestora. Persoana adusa cu mandat de aducere este ascultata de indata de catre organul judiciar.

Consider ca este un abuz inimaginabil al acelorasi procurori care au instrumentat si dosarul anterior si care cunosteau faptul ca raspund la orice chemare a organului de urmarire penala, chiar si telefonica, fara sa ma citeze, fara sa aiba nici un element care sa motiveze o astfel de masura procesuala au dispus ridicarea mea de acasa de catre zece oameni, unii dintre ei politisti mascati, cu doua autoturisme. Scopul acestei masuri nu a fost decat cel de publicitate a activitatii D.N.A. in conditiile in care la ora 6.00 dimineata in fata casei mele se aflau si ziaristi care au filmat ridicarea mea.

In mod evident, in conditiile in care o astfel de operatiune era secreta, avand in vedere ca alte 30 de persoane au fost ridicate in acelasi timp din Constanta si transportate la Bucuresti, ziaristii nu puteau sa aiba cunostiinta de ridicarea mea DECAT DE LA ORGANELE DE URMARIRE PENALA. Procurorii nu au motivat in nici un fel acesta masura si nu cred ca raportat la probele administrate in dosar pot sa faca acest lucru. Aceasta masura abuziva nu poate fi jusitificata nici macar prin punerea mea in imposibilitate de a lua legatura cu celelalte persoane cercetate in acest dosar, deoarece aceste persoane au fost ridicate de la domiciliile lor si aduse la Bucuresti incepand cu aceeasi ora a diminetii.

In aceste conditii, am fost transportat la Bucuresti la sediul D.N.A. unde s-a adus la cunostiinta motivul pentru care am fost ridicat de la domiciliu. Am declarat procurorului faptul ca am avocat ales in persoana domnului avocat GABRIEL GRIGORE, care a fost contactat de catre organul de urmarire penala si i s-a pus in vedere ca in doua ore si jumatate sa fie prezent la sediul D.N.A.

Acesta a comunicat organului de urmarire penala ca nu poate fi prezent in Bucuresti decat in jurul orelor 15.00 – 16.00, si i s-a replicat ca procurorul are 30 de inculpati in dosar si nu poate sa astepte atat, situatie in care s-a asigurat pentru mine un aparator din oficiu. Precizez faptul ca avocatul ales a trimis pe fax o cerere in sensul celor mentionate mai sus.

Astfel, procurorul mi-a adus la cunostiinta faptul ca s-a pus in miscare actiunea penala pentru savarsirea infractiunilor de aderare la un grup infractional organizat, trafic de influenta in forma continuata si instigare la delapidare, prev. de art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003 si art. 257 C.p. rap. la art. art. 6 din Legea nr. 78/2000. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. (7 acte materiale) si art. 25 C.p. rap. la art. 215' pet. 1 C.p. (1 act material), totul cu aplic. disp. art. 33 lit. a C.p. Avand in vedere nerespectarea de catre organul de urmarire penala a dreptului la aparare, in conditiile art. 171 alin. 4 – 5 C.pr.pen. am refuzat sa dau orice fel de declaratie, afirmand ca voi da declaratii numai in prezenta aparatorului ales.

Potrivit art. 171 C.pr.pen. “ (1) Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator, in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept (…).

(4) Cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.

(4^1) Cand asistenta juridica este obligatorie, daca aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat si nici nu asigura substituirea, pleaca sau refuza sa efectueze apararea, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii. in cursul judecatii, dupa inceperea dezbaterilor, cand asistenta juridica este obligatorie, daca aparatorul ales lipseste, nejustificat, la termenul de judecata si nu asigura substituirea, instanta ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordand un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.

(5) Delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(6) Daca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. 4^1, cauza se amana.

In cauza, asa cum am aratat mai sus am un avocat ales astfel incat nu sunt indeplinite conditiile art. 171 alin. 4.

De asemenea aparatorul ales nu a putut fi prezent in mod justificat, in conditiile in care acesta este din Constanta, iar termenul acordat de catre procuror de 2 ore si 30 de minute nu putea fi respectat in mod obiectiv avand in vederte distanta dintre Constanta si Bucuresti precum si traficul aglomerat din capitala. In consecinta acesta masura este afectat de nulitate absoluta in conformitate cu prevederile art. 197 alin. 2 C.pr.pen. potrivit cu care “ (2) Dispozitiile relative la competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. De asemenea, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii si dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta invinuitului sau a inculpatului si asistarea acestora de catre aparator, cand sunt obligatorii, potrivit legii, precum si la efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori”.

Mai mult, procurorul mi-a adus la cunostiinta ca impotriva mea s-a luat prin ORDONANTA masura preventiva privind obligarea de a nu parasi tara din data de 23 mai 2011 pronuntata de GHEORGHE BOCSAN - procuror si LUCIAN PAPICI - procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei, ambii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie - Sectia de combatere a coruptiei pe o durata de 30 de zile, de la 23.05.2011 si pana la 21.06.2011 (inclusiv), masura pe care de asemenea o consider nelegala si nejustificata si in consecinta am formulat plangere impotriva ei in conditiile art. 140^2 C.pr.pen. intitulat “Plangerea impotriva ordonantei procurorului privind masurile preventive prevazute in art. 136 lit. b) si c), in conformitate cu care “Impotriva ordonantei procurorului prin care se dispune luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea ori a masurii obligarii de a nu parasi tara, invinuitul sau inculpatul poate face plangere in termen de 3 zile de la luarea masurii, la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta(…)”.

Consider ca aceasta masura preventive este abuziva si a fost luata de catre organul de urmarire penala in conditiile in care, avand in vedere calitatea mea de senator al Romaniei, nu se putea lua masura preventiva a retinerii si mai departe sa faca propunere de arestare preventiva.

Astfel, in cauza nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 136 din Codul de Procedura Penala, respectiv scopul masurilor preventive : pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei.

In cauza, asa cum am aratat mai sus am mai fost cercetat de catre D.N.A., m-am prezentat la toate termenele stabilite de catre organul de urmarire penala si s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala.

In aceste conditii, avand in vedere si calitatea mea de senator al Romaniei, IN MOD EVIDENT O ASTFEL DE MASURA PREVENTIVA NU SE IMPUNEA IN CAUZA, FIIND NEJUSTIFICATA deoarece nu se ridica problema afectarii de catre mine a desfasurarii procesului penal, sau sustragerii mea de la urmarirea penala.

Astfel, invinuirea adusa nu are nici un fel de legatura cu obligatiile impuse prin masura preventiva si credem ca nici o proba administrata in cauza nu conduce la concluzia impunerii ca obligatii:

“a) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat; b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus masura, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat; c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura; d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme”.

Bineinteles ca in urma probelor care se vor administra in aceasta cauza se va dovedi netemeinicia acuzatiilor aduse, netemeinicie cunoscuta de catre procurori chiar in momentul inculparii.

Din toate cele relatate mai sus rezulta in mod evident abuzurile crase al procurorilor care instrumenteaza acest dosar si in consecinta va solicit sa luati toate masurile, potrivit competentelor legale si regulamentare pentru inlaturarea acestor abuzuri, imposibilitatea producerii lor in viitor fata de alte persoane si sanctionarea autorilor abuzurilor.”