Consiliul Superior al Magistraturii ia pozitie fata de proiectul neconstitutional de impozitare a pensiilor judecatorilor si procurorilor cu 15% pe partea de necontributivitate, adoptat deja in Senat, care urmeaza sa fie dezbatut saptamana viitoare si in Plenul Camerei Deputatilor, for decizional. Printr-o scrisoare deschisa adresata factorilor de decizie, referitoare la proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, Consiliului Superior al Magistraturii face apel la dialog institututional pentru ca proiectul, astfel cum va fi adoptat, sa respecte principiul fundamental al independentei justitiei si sa asigure predictibilitatea legii. In caz contrar, puncteaza Consiliul Superior al Magistraturii condus de judecatorul Daniel Gradinaru (foto), sistemul judiciar poate fi destabilizat in ansamblul sau, iar dreptul cetateanului de acces la justitie restrictionat.

Caci, semnaleaza CSM in scrisoarea publica de miercuri, 5 aprilie 2023, in cazul in care proiectul de lege va fi adoptat in forma actuala, in sistemul judiciar se va inregistra o "cresterea considerabila a numarului judecatorilor si procurorilor care vor solicita eliberarea din functie prin pensionare, pana la momentul intrarii in vigoare a noii legi".

Or, un asemenea exod ar genera "un veritabil blocaj in activitatea judiciara", ale carui efecte vor fi catastrofale pentru instantele si parchetele din Romania, cat si pentru justitabili, "actul de justitie devenind iluzoriu".

In acest sens, se aduce in prim-plan necesitate respectarii statutului magistratului care prevede acordarea unei remuneratii si pensii de serviciu "adecvate", "tocmai ca o componenta a independentei justitiei”, cu respectarea normelor constitutionale, dar si a principiilor adoptate la cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, precum si a Recomandarii CM/Rec (2010)12 cu privire la judecatori adoptata la 17 noiembrie 2010 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei.

In aceast ultim document indicat de CSM in scrisoarea publica se vorbeste despre necesitatea ca remunerarea judecatorilor sa fie facuta „pe masura rolului si responsabilitatilor lor, si sa aiba un nivel suficient pentru a-i face imuni la orice presiune menita sa influenteze deciziile”.

Totodata, CSM a facut vorbire si despre multiplele Decizii CCR care au statuat ca independenta justitiei include si securitatea financiara a judecatorilor si procurorilor, fiind necesara totodata si asigurarea unor garantii sociale, precum pensia de serviciu.

Atentie, modificarile pe care Parlamentul vrea sa le aduca pensiilor magistratilor sunt motivate de necesitatea indeplinirii unor cerinte pentru accesarea unui nou jalon din PNRR. Or, cum poate accepta Parlamentul aceste cerinte, in conditiile in care Constitutia precum si Rezolutiile si tratatele la care Romania este parte prevad tocmai ocrotirea acestora drepturi ale magistratilor?

Redam in continuare scrisoarea deschisa a Consiliului Superior al Magistraturii:

"Scrisoare deschisa a Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la proiectul de Lege privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

In contextul demersului legislativ referitor la modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, aflat in prezent pe rolul Camerei Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, Consiliul Superior al Magistraturii subliniaza necesitatea unui dialog interinstitutional real, astfel incat o interventie normativa in acest domeniu sa fie realizata cu respectarea standardelor constitutionale vizand principiul fundamental al independentei justitiei si a cerintelor firesti de predictibilitate a legii, evitand astfel destabilizarea sistemului judiciar in ansamblul sau si afectarea grava a dreptului cetateanului de acces la justitie.

Independenta justitiei trebuie sa reprezinte dezideratul intregii societati, iar nu doar al magistratilor, pentru ca acest element fundamental al oricarui stat de drept este esential in garantarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

In acelasi timp, statutul magistratului impune acordarea unei remuneratii adecvate si a pensiei de serviciu, tocmai ca o componenta a independentei justitiei, garantie a statului de drept, prevazut de art. 1 alin. (3) din Constitutia Romaniei.

In considerarea importantei rolului magistratilor in apararea statului de drept, aceste aspecte au fost consacrate, in mod constant, atat in documentele internationale de referinta, cat si in jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei.

Astfel, „Principiile fundamentale privind independenta magistraturii”, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august – 6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevad in mod expres, prin art. 11, ca „durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvat garantate prin lege”.

De asemenea, in mod asemanator, Recomandarea CM/Rec (2010)12 cu privire la judecatori: independenta eficienta si responsabilitatile, adoptata la 17 noiembrie 2010 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, a statuat ca „Remunerarea judecatorilor trebuie sa fie pe masura rolului si responsabilitatilor lor, si sa aiba un nivel suficient pentru a-i face imuni la orice presiune menita sa influenteze deciziile”, subliniata fiind importanta independentei judecatorilor in scopul intaririi preeminentei dreptului in statele democratice.

Totodata, art. 6.4 din Carta Europeana privind statutul judecatorilor prevede ca magistratii au dreptul la „plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala”.

In acelasi sens, instanta de contencios constitutional a stabilit fara echivoc ca independenta justitiei, ca garantie constitutionala, include securitatea financiara a magistratilor, care presupune si asigurarea unor garantii sociale, precum pensia de serviciu (Decizia nr. 20/2000, Decizia nr. 433/2013, Decizia nr. 501/2015, Decizia nr. 45/2018, Decizia nr. 574/2018, Decizia nr. 153/2020, Decizia nr. 900/2020).

Pensia de serviciu a fost instituita pentru a incuraja stabilitatea in serviciu si formarea unei cariere in magistratura, in acest scop fiind reglementate o pensie cat mai apropiata de indemnizatia avuta in timpul activitatii, cat si conditii specifice de pensionare.

Reglementarea pensiei de serviciu pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv prin prisma specificului activitatii judecatorilor si procurorilor, care impune acestora cele mai stricte obligatii si interdictii, precum si responsabilitati si riscuri sporite care nu se regasesc la alte categorii profesionale, constituind asadar o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special al acestora.

Prin prisma acestor considerente, Consiliul Superior al Magistraturii reitereaza necesitatea ca demersul legislativ care vizeaza modificarea drepturilor de pensie ale judecatorilor si procurorilor sa fie in concordanta cu aceste principii consacrate de instanta de contencios constitutional.

Prin urmare, mentinerea modului de calcul al pensiei de serviciu, respectiv 80% din indemnizatia de incadrare bruta lunara si sporurile avute in perioada de activitate, cu corectivul limitarii cuantumului net al pensiei astfel incat, indiferent de evolutiile politicii fiscale a statului, aceasta sa nu depaseasca valoarea neta a unei indemnizatii in plata, raspunde exigentelor statuate atat de jurisprudenta obligatorie a Curtii Constitutionale, cat si de documentele internationale relevante.

In acelasi timp, cerinta de predictibilitate care trebuie sa caracterizeze orice sistem normativ, impusa de jurisprudenta constanta a instantei de contencios constitutional si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, reclama ca reglementarea in materia pensiilor de serviciu sa raspunda in continuare asteptarilor legitime ale destinatarilor ei, ce isi desfasoara activitatea in sistemul judiciar in conditiile unui cadru normativ care, de mai bine de 25 de ani, recunoaste acest drept.

Prin prisma acestor considerente, trebuie mentinute conditiile de pensionare, atat din perspectiva modului de calcul, cat si din cea a stagiului minim obligatoriu (20 ani), cu atat mai mult cu cat cerinta de vechime este una consistenta, care completata cu stabilirea unei vechimi minime obligatorii doar in functia de judecator sau procuror va conduce inerent la retragerea din activitate la o varsta rezonabila.

Totodata, in adoptarea reglementarilor in acest domeniu trebuie evitata instituirea oricarei discriminari viitoare intre beneficiarii pensiei de serviciu, doar in acest fel adoptarea legii putand contribui la asigurarea stabilitatii in magistratura. In caz contrar, proiectul de lege va determina cresterea considerabila a numarului judecatorilor si procurorilor care vor solicita eliberarea din functie prin pensionare, pana la momentul intrarii in vigoare a noii legi.

Este evidenta situatia dificila cu care s-ar confrunta instantele si parchetele in ipoteza pensionarii imediate a unui numar mare de magistrati. O astfel de perspectiva ar conduce la un veritabil blocaj in activitatea judiciara, cu consecinte care vor greva pentru multi ani instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea si, astfel, vor afecta grav dreptul cetateanului la un proces echitabil, inclusiv in componenta referitoare la accesul la instanta, actul de justitie devenind iluzoriu.

In acest context, Consiliul Superior al Magistraturii asigura toti judecatorii si procurorii de implicarea sa permanenta pentru apararea statutului acestora si a independentei justitiei, in scopul garantarii drepturilor si libertatilor cetateanului si asigurarii ordinii de drept.

Totodata, Consiliul subliniaza necesitatea participarii reprezentantilor autoritatii judecatoresti la dezbaterile din procedura parlamentara pentru adoptarea actului normativ in discutie, in acord cu principiul cooperarii loiale intre autoritatile statului".