CSM a fost nevoit sa ia act de protestele mass-media care au avut loc, in 22.05.2012, cand plenul era pregatit sa voteze rapid o varianta a ghidului privind relatiile presei cu instantele si parchetele, motiv pentru care intalnirea de final de proiect s-a transformat miercuri 23 mai, la INM, in dezbatere, fiind de fata si reprezentantii Olandei, inclusiv Ambasadorul Regatului Tarilor de Jos la Bucuresti, Matthijs van Bonzel. Olanda este finantator al acestui proiect prin care se doreste construirea unui ghid nou, care sa aiba putere de act normativ si prin care sa se desfasoare in viitor activitatea de comunicare intre purtatorii de cuvant de la instante si parchete cu mass-media. Conducerea CSM, prin presedintele Alina Ghica a incercat sa indulceasca situatia exploziva generata de modul parsiv prin care plenul CSM era pe punctul de a impune o a treia variata de ghid, nestiuta de presa, pritocita in Comisia I a CSM, varianta care a fost supusa azi, dezbaterii prutatorilor de cuvant prezenti si ziaristilor aflati in sala.

Seful CSM, Alina Ghica a sustinut ca “procesul de elaborare a acestui ghid este in continuare anevoios, “evidentiaza lipsa unui echilibru si a unei stabilitati in societatea romaneasca si a evidentiat anumite “sensibilitati ale crizei”, si a cerut stabilirea unei cordialitati.

In cuvantul sau, Ambasadorul Van Bonzel a facut o declaratie plina de incarcatura diplomatica, aducand in discutie faptul ca Romania si Bulgaria “bat la usa Schengen si ca, in acest sens, “cooperarea cu Romania este mandatul meu”. Diplomatul a mai sustinut ca va trebui sa convinga Parlamentul ca e mai bine cu Romania in Schengen decat inafara lui si ca “intr-o tara ca Romania, unde inca va mai confruntati cu consecintele trecutului, judecatorii si procurorii sunt supusi unor provocari mult mai mari decat in Olanda”.

Obiectiile jurnalistilor

Procurorul General al Romaniei, Codruta Kovesi, a explicat necesitatea adoptarii acestui nou ghid, in conditiile in care exista unul, realizat in urma cu cativa ani, subliniind ca “ghidul existent nu acoperea toate situatiile, nu reglementa ce acte ale procurorului pot fi date publicitatii”, si considera ca noul ghid va unifica practicile si se va face o standardizarea informatiei publice”.

Dezbaterea pe articole a fost moderata de membrul CSM - procuror Bogdan Gabor, care pe alocuri si-a expus si punctul de vedere propriu. Ziaristii prezenti au explicat, pe rand, cu ce nu sunt de acord din varianta a III-a a CSM. Cel mai mult au suscitat atentia articole in care rechizitoriul ar fi fost puricat si anonimizat, scotandu-se inclusiv probele in baza carora inculpatii sunt trimisi in judecata. S-au iscat tot felul de discutii. Unii procurori prezenti nu intelegeau de ce un rechizitoriu trebuie puricat si anonimizat de ei daca dosarul ajunge la instanta, si acolo devine public.

Pe de alta parte, si articolul 28, in care se stipula pentru viitor ca jurnalistilor sa li se dea, la cerere, extrase sau fotocopii ale rechizitoriului, solutii de netrimitere in judecata sau ale actelor prin care s-au luat masuri procedurale “dupa asigurarea protectiei datelor cu caracter personal si eliminarea referirilor la probele din dosar”. Jurnalistii au propus ca aceasta sintagma sa fie inlocuita cu eliminarea unora dintre probele din dosar care nu pot fi date publicitatii din considerente legale”. In fine, pe varianta CSM-ului, judecatorul Mona Pivniceru a tinut cu dintii de articolul 37 care stipuleaza ca “dreptul la liberul acces la informatii de interes public poate fi restrans si atunci cand, in imprejurari speciale, instanta apreciaza ca publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei”.

Jurnalistii au aratat ca acest articol e aberant de vreme ce nu sunt definite aceste “interese ale Justitiei”, magistratii s-au infoiat si au sustinut articolul, apoi unul dintre acestia, procuror militar, a intervenit si a spus ca cel mai bine ar fi sa se inocuiasca cuvantul “interese” pentru ca s-ar intelege alte lucruri. In timpul dezbaterilor, ambasadorul Regatului Tarilor de Jos a renuntat sa mai plece, desi spunea la inceput ca are agenda foarte incarcata, aratand maxima atentie vizavi de subiectul dezbatut. Una peste alta, textul cu propunerile si imbunatatirile vor ramane la latitudinea plenului, iar echipa de proiect nu va mai avea un cuvant de spus. Daca obiectiile jurnalistilor si magistratilor aflati la dezbaterea de final vor fi luate in considerare sau nu, se va vedea in modul in care plenul va aborda acest subiect. Din informatiile noastre, insa, toata aceasta dezbatere a fost facuta doar de gura presei, iar politica CSM-ului este de a impune varianta agreata de plen si nimic mai mult.

Criticile pertinente ale lui Danilet la adresa colegilor sai!

Despre modul in care s-a incercat impunerea acestei variante pentru a fi votata, despre pasii proiectului a scris pe membricsm.ro chiar judecatorul Cristi Danilet.

Cititi si va convingeti ca pana si el recunoaste ca “proiectul a fost manageriat prost”: „Din nefericire, in plina campanie pentru integritate judiciara, la initiativa noii conduceri CSM aleasa anul acesta, a fost desfiintata Comisia 4. Proiectul a mers mai departe in cadrul unei echipe desemnate in martie 2012 de presedintele CSM, alcatuite din purtatorul de cuvant al CSM, al DNA, al CAB, consilierul PG si un jurnalist (p.15-16 din fisa proiect). Pe 26 martie, Comisia 1 a desemnat ca trei membri CSM sa fie informati cu stadiul si rezultatul acestui proiect, dar acest lucru nu s-a intamplat. in aprilie a avut loc o intalnire a purtatorilor de cuvant din instante si parchete cu echipa de proiect, experti olandezi si Procurorul General (p.16-18 de din raport proiect) si iar membrii CSM nu au fost informati. Saptamana trecuta, in data de 17 mai ne-am trezit ca avem pe ordinea de zi votarea asupra Ghidului intr-o forma pe care nu o stia nimeni si care la unele puncte continea doua sau chiar trei variante de text. Mai mult, aceasta forma nu trecuse prin Comisia 1 care are ca obiectiv redactarea unor asemenea proiecte precum si transparenta justitiei. O parte a membrilor CSM a insistat in adoptarea acestui Ghid, argumentand ca trebuie sa luam de buna varianta echipei tehnice si ca lucrurile sunt urgente intrucat pe 23 mai urma sa aiba loc inchiderea proiectului si trebuie sa tinem seama de un calendar asumat. O alta parte am sustinut ca e necesar sa ne documentam cu privire la Ghid si sa cadem la un acord cu privire la formele acestuia in cadrul Comisiei 1. in cele din urma, Plenul a acceptat amanarea pana marti, 22 mai. Si pentru ca forma Ghidului reiesita din proiect inca nu era disponibila pe site-ul oficial al CSM (de altfel, in ultimele saptamani nu se mai publica nici un document pe ordinea de zi s CSM, contrar promisiunilor facute de conducerea CSM la investire), am luat decizia publicarii sale pe blogul membricsm.ro sustinut de patru membri. Am provocat astfel o dezbatere publica absolut necesara. Ieri, luni, Comisia nr.1 s-a reunit pentru a discuta acest proiect de Ghid reiesit din echipa tehnica. S-a folosit inclusiv un punct de vedere al Directiei noastre de Legislatie, care pana in acel moment nu fusese implicata in nici un fel, desi acesta este rolul sau esential in CSM. Dupa dezbateri, colegii participanti au ajuns la o forma mult imbunatatita fata de cea initiala. Aceasta forma a fost pusa pe ordinea de zi marti 22 mai dimineata, cu doua ore inainte de a se trece la votarea sa. Mai multi jurnalisti (printre care si cei implicati in proiect – enumerati aici) si ong-isti au venit azi in sedinta Plenului. Ei au solicitat amanarea votului pentru a se dezbate si cu ei forma Ghidului impusa de Comisiei 1,aratand ca jurnalistii consultati nu au reprezentativitate pentru tot corpul lor profesional, mai ales ca ONG-urile avand ca obiect libertatea de exprimare, precum si institutiile de media (CNA, CRP) nu au fost instiintate de acest proiect. De asemenea, au atras atentia ca e inacceptabila orice forma de cenzura a presei privind accesul la informatiile din dosarele de interes public. In paralel, reprezentantul unui ONG a luat legaura cu Ambasada Olandei care a aratat ca dead-line-ul stabilit initial poate fi modificat fara probleme. In cele din urma, Plenul CSM a aprobat consultarea celor interesati pe marginea proiectului de Ghid al Comisiei 1 pana la 30 mai si votarea acestuia si a eventualelor amendamente in sedinta din 1 iunie 2012. Cum CSM nu a anuntat oficial acest lucru, nici pana la ora redactarii acestei postari, desi a fost practic cel mai important eveniment al ordinii de zi, am decis informarea publicului tot prin intermediul platformei membricsm.ro, care a devenit astfel cea mai completa si rapida agentie de stiri interna.

Concluzii: Indiscutabil, proiectul a fost manageriat prost: nu a fost popularizat suficient, nu s-a determinat presa sa participe, nu au fost implicate ONG-urile in domeniu sau institutiile de profil, nu s-au cunoscut formele textului nici macar de membrii CSM, nu s-a acordat un timp necesar pentru consultare pe ultima forma, nu s-au postat documentele pe site-ul CSM.

Cu toate acestea, s-a reusit pana la urma demararea unei proceduri de dezbatere publica. Standardele care urmeaza a fi fixate sunt deosebit de importante pentru viitorul relatiei justitie-presa, pentru transparenta justitiei si pentru increderea publicului in justitie. Stangacia noastra trebuie trecuta cu vederea si viitorul privit in mod constructiv. Asteptam propunerile celor interesati de perfectionarea proiectului de Ghid ce va fi votat vinerea viitoare de CSM.”