In urma cu aproape un an, fostul ministru al Justititiei, Tudor Chiuariu (foto), afla verdictul in “Dosarul Posta”, in care a fost trimis in judecata de procurorii DNA pentru abuz in serviciu. In 24 ianuarie 2014, Chiuariu, achitat la fond de Completul de 3 judecatori al ICCJ, a fost condamnat definitiv la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare, de Completul de 5 al Inaltei Curti, condus de sefa instantei supreme Livia Stanciu si din care au mai facut parte Lucia Tatiana Rog, Stefan Pistol, Mariana Ghena si Maricela Cobzariu. Dupa circa 11 luni de la data la care a fost condamnat definitiv, Tudor Chiuariu a reusit sa afle de ce Inalta Curte a considerat ca fostul ministru al Justitiei trebuie sa fie condamnat la inchisoare cu suspendare. Practic de 11 luni au avut nevoie judecatorii supremi pentru a-si motiva decizia definitiva care se intinde pe 122 de pagini. Trebuie remarcat ca aceasta decizie, dincolo de dimensiunea mare pe care o are, a venit la fel ca si alte decizii ale ICCJ, cu mult peste termenul legal prevazut pentru redactarea motivarii deciziei definitive.  

In acelasi dosar, fostul ministru al Comunicatiilor, Zsolt Nagy, a fost condamnat la 4 ani de inchisoare, tot cu suspendare. Este vorba despre dosarul in care DNA l-a acuzat pe Tudor Chiuariu ca, in calitate de ministru al Justitiei, prin incalcarea obligatiilor prevazute de actele normative, a avizat proiectul HG nr.377/2007, consfintind definitiv trecerea unui imobil din proprietatea publica in domeniul privat al statului.

Recent, Inalta Curte a facut publica Decizia penala nr. 13 din 24 ianuarie 2014, din Dosarul nr.2253/2013, explicand de ce s-a impus condamnarea fostului ministru al Justitiei. Astfel, judecatorii Livia Stanciu, Lucia Tatiana Rog, Stefan Pistol, Mariana Ghena si Maricela Cobzariu au stabilit ca Tudor Chiuariu si ceilalti inculpati au creat un cadru optim pentru obtinerea beneficiului infractional, profitand de functiile detinute, care in realitate ii obligau la diligente sporite. In ceea ce-l priveste pe Chiuariu, Inalta Curte a amintit ca acesta, in calitate de ministru al Justitiei, a dat dispozitii pentru acordarea avizului favorabil unei Hotarari de Guvern, in ciuda opozitiei manifestate de salariatii din subordine. De asemenea, ICCJ il acuza pe Tudor Chiuariu, in prezent senator PNL, ca a lasat sa se creada ca autoritatile statului sunt aservite intereselor proprii.

In ce consta infractiunea retinuta in sarcina fostului ministru al Justitiei Tudor Chiuariu

“Referitor la faptele pentru care a fost trimis in judecat inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru, Inalta Curte, Completul de 5 judecatori, in urma analizarii ansamblului probator administrat in cursul urmaririi penale, in fata instantei de fond si in recurs, retine urmatoarele:

Proiectul hotararii de guvern a fost inregistrat in cadrul Ministerului Justitiei, sub nr.52975/23.04.2007, avand urmatoarea viza: "La SG pt. inregistrare dupa care URGENT la Avizare", lucrarea fiind repartizata consilierului juridic Romitan Ciprian din cadrul Directiei de Avizare Acte Normative. Dupa analiza efectuata de catre consilierul juridic Ciprian Romitan si verificarea lucrarii de directorul Directiei de Avizare Acte Normative, martora Gheorghe (fosta Vrabie) Alina Luiza si directorul adjunct, martora Nicolescu Cristina, s-a concluzionat ca proiectul de act normativ nu poate fi avizat favorabil, intrucat nu era lamurit regimul juridic al imobilului, dispozitiile hotararii aveau un caracter retroactiv, existand totodata contradictii intre argumentele din nota de fundamentare si obiectul ce se dorea a fi reglementat prin hotararea de guvern. Totodata, luandu-se legatura cu Directia Juridica din cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei pentru a primi informatii suplimentare despre proiectul de hotarare de guvern, s-a constatat ca nu se cunostea de existenta acestui proiect de act normativ.

In aceste conditii, in seara aceleiasi zile de 23.04.2007 a fost redactata o adresa catre Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, prin care li se restituia intreaga lucrare ce a vizat Proiectul de hotarare de guvern. Intrucat inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru, care detinea la acea data functia de ministru al Justitiei, nu a fost de acord cu punctul de vedere exprimat de Directia Avizare Acte Normative, in dimineata zilei de 24.04.2007 acesta i-a solicitat consilierului sau personal, martorului Zaharia Lefter Constantin, sa aiba o discutie cu Directia de Avizare Acte Normative si sa formuleze un punct de vedere cu privire la proiectul de act normativ. In cadrul acestor discutii, directorul Directiei de Avizare Acte Normative - martora Gheorghe (fosta Vrabie) Alina Luiza, directorul adjunct – martora Nicolescu Cristina si consilierul juridic Romitan Ciprian si-au mentinut pozitia, explicandu-i martorului Zaharia Lefter Constantin motivele pentru care nu poate fi acordat avizul de legalitate proiectului de hotarare de guvern, refuzand solicitarea acestuia de a emite un aviz favorabil. (…)

In aceeasi zi, respectiv 24.04.2007, la solicitarea inculpatului Chiuariu Tudor Alexandru, consilierul sau personal a intocmit o Nota de informare privind avizul negativ inaintat de Directia Avizare Acte Normative referitor la Proiectul de Hotarare a Guvernului privind modificarea H.G. nr.550/1996 privind transmiterea unui imobil, situat in municipiul Bucuresti, in administrarea Regiei Autonome "Posta Romana", (vol.8, filele 370-371), in care se concluzioneaza ca un aviz fundamentat din punct de vedere legal trebuie sa tina cont de doua realitati juridice incontestabile, si anume: existenta unui titlu de proprietate asupra imobilului in discutie, respective certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M12 nr.0450, de care nu se poate face abstractie atata timp cat nu a fost declarat nul si, prin urmare, desfiintat de o instanta judecatoreasca; existenta unui aviz emis in conditii legale de catre Ministerul Economiei si Finantelor, in cuprinsul caruia se confirma faptul ca imobilul in discutie nu face parte din domeniul public al statului, neregasindu-se in inventarul bunurilor din aceasta categorie, considerente in raport cu care s-a apreciat ca se impune avizarea favorabila a proiectului de Hotarare a Guvernului privind modificarea H.G. nr.550/1996.

Avand la baza acest punct de vedere exprimat de martorul Zaharia Lefter Constantin, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru a avizat favorabil proiectul de Hotarare de Guvern, acesta fiind restituit prin adresa nr. 525975/24.04.2007. (…) Proiectul de hotarare de guvern, avand toate avizele prevazute de lege, a fost inclus in prima parte a ordinii de zi a Sedintei Guvernului din data de 25 aprilie 2007 si a fost aprobat de catre Guvernul Romaniei in cadrul aceleiași sedinte, in forma propusa de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor.

Inalta Curte, Completul de 5 judecatori constata ca analiza coroborata a materialului probator administrat este de natura sa inlature prezumtia de nevinovatie de care se bucura inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru si confirma invinuirea adusa acestuia prin actul de sesizare, criticile formulate de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie fiind intemeiate.

In primul rand, astfel cum s-a aratat anterior, in analiza criticilor inculpatilor legate de inaplicabilitatea procedurii prevazuta de Hotararea de Guvern 50 din 13 ianuarie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, era obligatoriu avizul de legalitate al Ministerului Justitiei in cazul Hotararii de Guvern in discutie, acesta neincadrandu-se in niciuna din categoriile de acte cu character individual prevazute de art. 8 alin. 7 (numiri si revocari din functie; stabilirea unor date; aprobarea de indicatori tehnico-economici de investitii; aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale agentilor economici si ale institutiilor publice, pentru cazurile prevazute de lege, si a rectificarii acestora; acordarea de ajutoare financiare si de urgenta; alocarea de fonduri de la bugetul de stat, suplimentarea bugetelor institutiilor publice din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului; aprobarea finantarii de proiecte si actiuni din fondurile pentru promovarea imaginii externe a Romaniei; aprobarea stemelor pentru judete, municipii, orașe si comune). In acest context, este de subliniat importanta pe care o aveau avizele favorabile in ceea ce priveste modalitatea de adoptare a proiectelor de acte normative in sedinta de guvern. (…)

In al doilea rand, modul in care a actionat inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru in vederea avizarii favorabile a proiectului HG 377/2007 demonstreaza faptul ca acesta cunostea interesul ca proiectul de hotarare de guvern sa fie adoptat cat mai repede si in forma propusa.  (…)

Modalitatea in care a procedat inculpatul, implicandu-si, inca de la primirea proiectului, consilierul sau personal, insistenta redactarii unui aviz favorabil in pofida opiniei constante a directiei de specialitate din cadrul ministerului, care comunicase aspectele de nelegalitate atat in privinta formei cat si a fondului, solicitarea facuta consilierului sau de redactare a unui punct de vedere care sa sustina avizul favorabil, imprejurarea ca acest mod de lucru a avut caracter singular, demonstreaza, in opinia Inaltei Curti ca, in spatele actiunilor inculpatului Chiuariu Tudor Alexandru nu a stat „o opinie juridica diferita”, ci un interes in obtinerea rapida a unui aviz favorabil din partea Ministerului Justitiei.

Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine ca, din probele administrate in cauza, astfel cum au fost evidentiate in cele ce preced, rezulta ca inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru, in virtutea functiei detinuta, cunostea necesitatea existentei acestor avize in vederea adoptarii sigure și facile a hotararii de guvern și a actionat in consecinta.

Ca atare, in raport de toate considerentele anterioare, instanta de recurs constata ca, in cauza, atat din perspectiva laturii obiective, cat si a laturii subiective, sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248-2481 Cod penal, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru exercitandu-si atributiile specifice functiei de ministru detinute cu incalcarea conditiilor de fond și forma ale activitatii de avizare a actelor normative, impunandu-și propria vointa unei intregi directii de specialitate ce iși asumase motivat un punct de vedere contrar celui urmarit de inculpat, iar prin ignorarea avizului negativ al acestei directii, inculpatul a dispus efectuarea unui aviz favorabil, pe care l-a semnat alaturi de consilierul sau, aviz ce confirma legalitatea modului de rezolvare a situatiei juridice a imobilului, desi acesta era in mod vadit nelegal, incalcand principiul neretroactivitatii prevazut de art. 15 alin. 2 din Constitutie.

In cadrul criticilor vizand temeiul solutiei de achitare, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru a sustinut ca avizul dat de Ministerul Justitiei este doar consultativ si nu produce prin el insuși consecinte juridice de sine statatoare, astfel ca s-ar fi impus achitarea sa in temeiul dispozitiilor art. 10 lit. a Cod procedura penala.

(…) Inalta Curte, Completul de 5 judecatori apreciaza ca fapta inculpatului a contribuit la producerea urmarii imediate, constand in trecerea definitiva, cu caracter retroactiv, a bunului in domeniul privat al statului, prin aceasta obtinandu-se un avantaj patrimonial, in favoarea S.C. Imopost Developments S.A., constand in consolidarea dreptul de proprietate asupra terenului din Calea Victoriei, nr.133 -135.

(…) modul in care inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru a actionat, descris in cele de preced, demonstreaza faptul ca acesta cunoștea interesul in adoptarea hotararii de guvern.

In raport de toate considerentele anterioare, avand in vedere concluzia la care a ajuns instanta de recurs, urmare analizarii coroborate a intregului material probator administrat si a criticilor formulate de recurenti - respectiv ca activitatea inculpatilor Chiuariu Tudor Alexandru și Nagy Zsolt, membrii ai guvernului, care au actionat pentru a confirma retroactiv și cu putere de lege operatiunea de translatare a dreptului de proprietate a imobilului din Calea Victoriei nr.133 -135, in patrimoniul S.C. Impost Developments S.A., folosind in acest scop functiile detinute și implicand Guvernul Romaniei, apartine ilicitului penal - Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori urmeaza a admite, sub acest aspect, recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie privind pe intimatii inculpati Chiuariu Tudor Alexandru si Nagy Zsolt, apreciind ca solutia dispusa de prima instanta este nelegala sub aspectul incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului Nagy Zsolt, precum si sub aspectul solutiei de achitare a inculpatului Chiuariu Tudor Alexandru in raport de infractiunea retinuta in sarcina sa”.

Motivele pentru care Tudor Chiuariu a primit inchisoare cu suspendare, dupa ce initial a fost achitat

“Cu privire la individualizarea judiciara a pedepselor aplicate inculpatilor Nagy Zsolt, Chiuariu Tudor Alexandru, Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori are in vedere criteriile enumerate de art. 72 Cod penal, care prevad ca la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale ale codului, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptelor savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

In aceeasi ordine de idei, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine ca numai o pedeapsa justa si proportionala este de natura sa asigure atat exemplaritatea, cat si finalitatea acesteia, preventia speciala si general inscrise si in Codul penal roman, in art. 52 alin.1, potrivit caruia „scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni.” (…)

Cu referire la speta, in raport de toate aceste consideratii și, mai ales, de materialul probator administrat in cauza, instanta de control judiciar retine ca inculpatii, prin conjugarea eforturilor proprii, au creat cadrul optim pentru atingerea scopului și obtinerea beneficiului infractional, contributia efectiva a fiecarui inculpat si nivelul inalt de instruire al acestora fiind, de asemenea, criterii utile aspectului analizat, inculpatii dovedind un real dispret pentru valorile aparate de legea penala.

Astfel, instanta de control judiciar are in vedere eforturile proprii ale inculpatului Chiuariu Tudor Alexandru, care, in contextul unor opozitii exprese ale salariatilor din subordine, a dat dispozitii in vederea efectuarii avizului favorabil Hotararii de Guvern, dar și contributia efectiva a fiecaruia dintre inculpati, precum si imprejurarea ca toti inculpatii au profitat de functiile detinute, in exercitarea carora au savarșit faptele și care, de fapt, ii obligau la diligente sporite.

Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine, totodata, faptul ca actiunile infractionale au fost desfașurate de inculpatii autori, Nagy Zsolt si Chiuariu Tudor Alexandru in functia de ministru, iar de inculpatii autori Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei, in functiile de conducere pe care aceștia le detineau in cadrul Companiei Nationale Posta Romana, de director general, presedinte al Consiliului de Administratie si respectiv, de director executiv al Directiei de Dezvoltare strategica a Companiei Nationale Posta Romana.

In acest context, se constata ca, prin atitudinea de folosire abuziva, in dispretul normelor de drept si a moralei, a autoritatii cu care au fost investiti, inculpatii Nagy Zsolt, Chiuariu Tudor Alexandru, Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei au creat nu doar prejudicii de imagine autoritatii din care au facut parte, dar si o stare de neincredere a societatii in autoritatile statului, cu privire la care inculpatii au lasat sa se creada ca sunt aservite intereselor lor personale.

Conduita inculpatilor Nagy Zsolt, Chiuariu Tudor Alexandru, Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei in cursul procesului penal s-a inscris in aceiasi parametri de negare a actiunilor ilicit penale sau de incercare de diminuare a contributiei infractionale ori a elementelor esentiale angajarii raspunderii penale.

Din alta perspectiva, Inalta Curte, Completul de 5 judecatori consider ca durata procedurii, calculata de la data epuizarii activitatii infractionale (2005 si respectiv 2007) sau a actului de incepere a urmaririi penale (2008), trebuie sa se reflecte in modul de individualizare a pedepselor si genereaza reducerea cuantumului acestora, precum si orientarea spre o modalitate de executare a pedepsei mai putin severa.

Astfel, se apreciaza ca modalitatea in care inculpatii au desfașurat activitatea infractionala, gravitatea concreta a faptelor, pozitia procesuala a inculpatilor, care nu au recunoscut savarșirea faptelor, refuzand practic sa iși asume raspunderea pentru propriile fapte, perseverand in a considera ca modalitatea in care au actionat ar fi fost una legala, justifica aplicarea pedepsei inchisorii in cuantum de cate 4 ani pentru inculpatii Nagy Zsolt si Toader Dan Mihai si de cate 3 ani si 6 luni pentru inculpatii Chiuariu Tudor Alexandru si Marinescu Andrei, precum și a pedepsei complementare constand in interzicerea exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II – a, lit. b) si c) Cod penal de cate 3 ani pentru inculpatii Chiuariu Tudor Alexandru, Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei și de 4 ani pentru inculpatul Nagy Zsolt, pedepse apte a asigura indeplinirea scopului de exemplaritate și educativ al pedepsei.

La stabilirea acestui cuantum, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori va tine seama, asadar, si de durata procesului, imprejurarea ca, in cauza, prejudiciul este acoperit prin restabilirea situatiei anterioare prin aducerea imobilului situat in Municipiului Bucuresti, Calea Victoriei nr.133-135, sect.1, in proprietatea publica a statului, cu drept de administrare asupra acestuia in favoarea Companiei Nationale Posta Romana S.A., circumstante care se incadreaza in dispozitiile art. 74 alin. 2 din Codul penal.

Totodata, pornind de la aceleasi dispozitii legale mai sus mentionate – art. 72 din Codul penal - care obliga instanta ca, la stabilirea si aplicarea pedepsei, sa aiba in vedere toate criteriile generale de individualizare, in raport de rezonanta sociala negativa redusa a manifestarii infractionale, fata de timpul scurs de la data savarsirii infractiunii si fata de circumstantele personale ale inculpatilor (faptul ca nu sunt cunoscuti cu antecedente penale, nivelul lor inalt de instructie), instanta apreciaza ca se justifica aplicarea prevederilor art.861 din Codul penal care reglementeaza suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de incercare stabilit in conformitate cu dispozitiile art.862 Cod penal, apreciind ca pedepsele astfel individualizate sub aspectul cuantumului si al modalitatii de executare sunt indestulatoare pentru a-i determina pe inculpatii din prezenta cauza sa constientizeze consecintele conduitei lor ilicite si sa adopte, pe viitor, o atitudine de respect fata de valorile sociale ocrotite de lege, realizandu-se, astfel, scopul pedepsei, asa cum este reglementat de art. 52 Cod penal”.

Prezentam alte fragmente din Decizia ICCJ:

"In ceea ce priveste solicitarea parchetului de anulare a H.G. nr. 377/2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 5 judecatori, desi a constatat ca aceasta a fost adoptata urmare a vicierii votului celorlalti membri ai Guvernului, datorita conduitei infractionale a inculpatilor Nagy Zsolt si Chiuariu Tudor Alexandru, apreciaza ca o atare solutie nu este posibila, intrucat ar conduce la incalcarea principiului separatiei puterilor in stat.

Urmeaza ca, luand act de prezenta hotarare de condamnare a inculpatilor Nagy Zsolt si Chiuariu Tudor Alexandru si de faptele retinute in sarcina acestora, institutia emitenta, Guvernul Romaniei, sa ia masuri in vederea revocarii actului administrativ individual prin care a fost schimbat regimul juridic al terenului din Calea Victoriei nr. 133-135.

IV.6. Cu privire la individualizarea judiciara a pedepselor aplicate inculpatilor Nagy Zsolt, Chiuariu Tudor Alexandru, Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei, inalta Curte, Completul de 5 Judecatori are in vedere criteriile enumerate de art. 72 Cod penal, care prevad ca la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale ale codului, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptelor savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

In aceeasi ordine de idei, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine ca numai o pedeapsa justa si proportionala este de natura sa asigure atat exemplaritatea, cat si finalitatea acesteia, preventia speciala si generala inscrise si in Codul penal roman, in art. 52 alin.1, potrivit caruia 'scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni'.

In contextul cauzei, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine, de asemenea, faptul ca aplicarea si executarea pedepselor pot conduce la atingerea scopurilor urmarite, daca efectuarea lor are loc in timp util. In general, sanctionarea infractorilor prin aplicarea pedepsei devine cu atat mai eficace si contribuie cu atat mai intens la realizarea scopurilor de mai sus, cu cat ea intervine intr-un interval de timp cat mai scurt si cat mai apropiat de momentul infractiunii.

Exemplaritatea, care decurge din supunerea celui condamnat la executarea pedepsei, devine cu atat mai puternica cu cat punerea in executare se produce imediat dupa condamnare. in aceste conditii, constiinta sociala are inca vie si exacta imaginea pericolului pe care il prezinta fapta si faptuitorul, a urmarilor daunatoare sau primejdioase ale faptei savarsite si va reactiona mai adecvat.

Cu referire la speta, in raport de toate aceste consideratii si, mai ales, de materialul probator administrat in cauza, instanta de control judiciar retine ca inculpatii, prin conjugarea eforturilor proprii, au creat cadrul optim pentru atingerea scopului si obtinerea beneficiului infractional, contributia efectiva a fiecarui inculpat si nivelul inalt de instruire al acestora fiind, de asemenea, criterii utile aspectului analizat, inculpatii dovedind un real dispret pentru valorile aparate de legea penala.

Astfel, instanta de control judiciar are in vedere eforturile proprii ale inculpatului Chiuariu Tudor Alexandru, care, in contextul unor opozitii exprese ale salariatilor din subordine, a dat dispozitii in vederea efectuarii avizului favorabil Hotararii de Guvern, dar si contributia efectiva a fiecaruia dintre inculpati, precum si imprejurarea ca toti inculpatii au profitat de functiile detinute, in exercitarea carora au savarsit faptele si care, de fapt, ii obligau la diligente sporite.

Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine, totodata, faptul ca actiunile infractionale au fost desfasurate de inculpatii autori, Nagy Zsolt si Chiuariu Tudor Alexandru in functia de ministru, iar de inculpatii autori Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei, in functiile de conducere pe care acestia le detineau in cadrul Companiei Nationale Posta Romana, de director general, presedinte al Consiliului de Administratie si respectiv, de director executiv al Directiei de Dezvoltare strategica a Companiei Nationale Posta Romana.

In acest context, se constata ca, prin atitudinea de folosire abuziva, in dispretul normelor de drept si a moralei, a autoritatii cu care au fost investiti, inculpatii Nagy Zsolt, Chiuariu Tudor Alexandru, Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei au creat nu doar prejudicii de imagine autoritatii din care au facut parte, dar si o stare de neincredere a societatii in autoritatile statului, cu privire la care inculpatii au lasat sa se creada ca sunt aservite intereselor lor personale.

Conduita inculpatilor Nagy Zsolt, Chiuariu Tudor Alexandru, Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei in cursul procesului penal s-a inscris in aceiasi parametri de negare a actiunilor ilicit penale sau de incercare de diminuare a contributiei infractionale ori a elementelor esentiale angajarii raspunderii penale.

Din alta perspectiva, Inalta Curte, Completul de 5 judecatori considera ca durata procedurii, calculata de la data epuizarii activitatii infractionale (2005 si respectiv 2007) sau a actului de incepere a urmaririi penale (2008), trebuie sa se reflecte in modul de individualizare a pedepselor si genereaza reducerea cuantumului acestora, precum si orientarea spre o modalitate de executare a pedepsei mai putin severa.

Astfel, se apreciaza ca modalitatea in care inculpatii au desfasurat activitatea infractionala, gravitatea concreta a faptelor, pozitia procesuala a inculpatilor, care nu au recunoscut savarsirea faptelor, refuzand practic sa isi asume raspunderea pentru propriile fapte, perseverand in a considera ca modalitatea in care au actionat ar fi fost una legala, justifica aplicarea pedepsei inchisorii in cuantum de cate 4 ani pentru inculpatii Nagy Zsolt si Toader Dan Mihai si de cate 3 ani si 6 luni pentru inculpatii Chiuariu Tudor Alexandru si Marinescu Andrei, precum si a pedepsei complementare constand in interzicerea exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II a, lit. b) si c) Cod penal de cate 3 ani pentru inculpatii ChiuariuTudor Alexandru, Toader Dan Mihai si Marinescu Andrei si de 4 ani pentru inculpatul Nagy Zsolt, pedepse apte a asigura indeplinirea scopului de exemplaritate si educativ al pedepsei.

La stabilirea acestui cuantum, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori va tine seama, asadar, si de durata procesului, imprejurarea ca, in cauza, prejudiciul este acoperit prin restabilirea situatiei anterioare prin aducerea imobilului situat in Municipiului Bucuresti, Calea Victoriei nr.133-135, sect.1, in proprietatea publica a statului, cu drept de administrare asupra acestuia in favoarea Companiei Nationale Posta Romana S.A., circumstante care se incadreaza in dispozitiile art. 74 alin. 2 din Codul penal.

Totodata, pornind de la aceleasi dispozitii legale mai sus mentionate art. 72 din Codul penal - care obliga instanta ca, la stabilirea si aplicarea pedepsei, sa aiba in vedere toate criteriile generale de individualizare, in raport de rezonanta sociala negativa redusa a manifestarii infractionale, fata de timpul scurs de la data savarsirii infractiunii si fata de circumstantele personale ale inculpatilor (faptul ca nu sunt cunoscuti cu antecedente penale, nivelul lor inalt de instructie), instanta apreciaza ca se justifica aplicarea prevederilor art.861 din Codul penal care reglementeaza suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de incercare stabilit in conformitate cu dispozitiile art.862 Cod penal, apreciind ca pedepsele astfel individualizate sub aspectul cuantumului si al modalitatii de executare sunt indestulatoare pentru a-i determina pe inculpatii din prezenta cauza sa constientizeze consecintele conduitei lor ilicite si sa adopte, pe viitor, o atitudine de respect fata de valorile sociale ocrotite de lege, realizandu-se, astfel, scopul pedepsei, asa cum este reglementat de art. 52 Cod penal.

In aceeasi ordine de idei, cu referire la pedeapsa complementara aplicata inculpatilor, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine, totodata, ca, nesocotirea de catre inculpati a atributiilor de serviciu ce le reveneau in virtutea functiilor detinute, atrage o nedemnitate nu numai in ce priveste dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate, de natura aceleia de care s-au folosit pentru savarsirea infractiunilor, dar si a dreptului de sufragiu pasiv, lipsa reperelor morale legate de interesul general, public, justificand aceasta concluzie".

Basescu l-a catalogat pe Chiuariu “tanar mafiot obraznic”, ICCJ a dat drumul la “Dosarul Posta”

Initial, asa cum precizam ceva mai sus, Tudor Chiuariu a fost achitat in ”Dosarul Posta”. Sentinta a fost data la 27 noiembrie 2012, de Completul de 3 judecatori al ICCJ, format din Francisca Vasile, Iulian Dragomir si Rodica Cosma. A existat insa o opinie separata, cea a judecatoarei Francisca Vasile, care s-a pronuntat in sensul condamnarii la inchisoare a fostului ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu.

De-a lungul timpului, Chiuariu a acuzat ca intregul dosar i-a fost fabricat de DNA dupa ce a incercat sa il revoce din functie pe fostul sef al Sectiei a II-a, Doru Tulus. De altfel, Tudor Chiuariu a fost debarcat din fruntea Ministerului Justitiei tocmai din cauza "Dosarului Posta”. Practic, dupa ce a incercat sa il schimbe pe Tulus, dar si pe fostul sef al serviciului tehnic al DNA, Aristotel Popa, Chiuariu a devenit tinta acuzatiilor lui Traian Basescu, care l-a numit “un tanar mafiot obraznic”. Ca un facut, DNA a reactionat si a declansat dosarul “Posta”, finalizat, asa cum s-a putut vedea, cu o condamnare a fostului ministru al Justitiei la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare.

*Cititi aici integral Decizia ICCJ de condamnare a lui Tudor Chiuariu in "Dosarul Posta"