Inspectia Judiciara n-are nicio tragere de inima sa-i cerceteze disciplinar pe procurorii care au intocmit rechizitoriul din dosarul Revolutiei, in urma sesizarii trimise de catre Asociatia „21 Decembrie 1989”. Lumea Justitiei va prezinta in exclusivitate rezolutia nr. 3756/A din 5 noiembrie 2019, prin care inspectoarea judiciara Carmina-Nelica Pascal (foto 1) a clasat sesizarea in care ONG-ul condus de Teodor Maries (foto 2) ii acuza pe procurorii PICCJ Gheorghe Cosneanu, Catalin Ranco Pitu (foto 3), Virgiliu Marian Istrate si Dan Mihail Mitranescu de exercitarea functiei cu rea-credinta (abatere disciplinara prevazuta de art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor).

Asociatia „21 Decembrie 1989” a facut plangere la inspectorul-sef Lucian Netejoru, insa nu a avut succes, judecatorul respingand plangerea in data de 13 decembrie 2019. Intre timp, Doru Maries a declarat pentru Luju.ro ca organizatia non-guvemamentala pe care o prezideaza a atacat in instanta documentul emis de Netejoru, dar deocamdata dosarul nu i-a fost repartizat vreunui complet de judecata.

Subiectul este cu atat mai actual, cu cat unul dintre procurorii dati pe mana IJ, Catalin Ranco Pitu, candideaza acum pentru functia de sef al Sectiei Parchetelor Militare, ocupata pana nu demult de catre procurorul Gheorghe Cosneanu. Sectia pentru procurori l-a programat pe Pitui la interviu pentru data de marti, 3 martie 2020.

Fara a relua amanuntele sesizarii disciplinare (pe care o gasiti aici integral), asociatia lui Maries sustine ca:

- generalul-maior Gheorghe Cosneanu a confirmat rechizitoriul dupa ce tot el efectuase acte de urmarire penala (pe scurt: s-a verificat pe sine insusi pentru legalitate si temeinicie);

- numai colonelul Ranco Pitu a semnat rechizitoriul in calitate de procuror de executie, chiar daca atat el, cat si Istrate si Mitranescu lucrasera la dosar;

- echipa de anchetatori a trimis in instanta inclusiv dosare deja solutionate (fie prin clasari, fie prin autoritate de lucru judecat) sau nefinalizate.

Haosul prin care s-a strecurat Cosneanu

Asa cum puteti citi in rezolutia atasata la finalul articolului, inspectoarea judiciara Carmina Pascal reia argumentul expus de procurorul Ranco Pitu in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ca raspuns la exceptiile invocate de Ion Iliescu si Iosif Rus – click aici pentru a citi), argument potrivit caruia Gheorghe Cosneanu nu efectuase acte de urmarire penala, ci doar acte premergatoare urmaririi penale.

Dar partea halucinanta abia acum vine: timp de 6 luni (iunie-decembrie 2006), Cosneanu a audiat martori, parti civile si parti vatamate, fara sa stie ca urmarirea penala incepuse in dosar inca din decembrie 2004. Motivul? Pana atunci, dosarul trecuse printr-un lung si incalcit sir de disjungeri si conexari, confuzia mergand pana intr-acolo, incat persoane care pe hartie aveau calitatea de invinuiti au fost, in realitate, audiate ca martori (inspectoarea judiciara nu precizeaza numele procurorilor care au comis asemenea ispravi).

Cooperativa Avantul-Prabusirea

Alt procuror militar, Mihail Mitranescu, s-a aparat in fata inspectoarei Carmina Pascal, motivand ca nu i-a cerut nimeni sa semneze documentul de 2.222 de pagini rezultat in urma muncii sale. In plus, Mitranescu sustine ca la inceputul muncii in echipa de anchetatori, a fost nevoit sa semneze o serie de acte procesuale la care nu avusese nicio contributie. Chiar daca nu spune cine l-a pus sa faca acest lucru, putem banui ca este vorba despre Gheorghe Cosneanu, intrucat in continuare acelasi Mihail Mitranescu sustine ca n-a mai vrut sa-si puna semnatura pe munca altora, motiv pentru care s-a trezit marginalizat in colectiv.

Tot Mihail Mitranescu indica vinovatii pentru faptul ca inca au existat acte de urmarire penala (respectiv audieri de persoane vatamate), chiar si dupa trimiterea dosarului Revolutiei in instanta: faptul ca politistii judiciari nu s-au miscat in timp util, motiv pentru care seful SPM Gheorghe Cosneanu a luat in calcul sa-i reclame pe acestia la Directia de Control a IGPR.

La randul lui, procurorul Marian Istrate a relatat cum, dupa 2-3 luni de munca in dosarul Revolutiei, a descoperit nereguli procedurale intr-unele acte intocmite pana atunci si i le-a adus la cunostinta verbal procurorului-sef (recte Cosneanu). Vazand ca acesta nu-l baga in seama, i le-a prezentat si in scris, dar tot nu a obtinut vreo reactie din partea lui. La a doua incercare de sesizare scrisa, Istrate s-a trezit luat la rost atat de Catalin Pitu, cat si de Vladimir Diaconeasa (alt procuror din echipa, pensionat intre timp). Rezultatul a fost si aici o marginalizare, Marian Istrate vazand in final ca numai Ranco Pitu si-a pus semnatura pe rechizitoriu.

In ceea ce-l priveste pe Catalin Ranco Pitu, inspectoarea Nelica Pascal nu gaseste nimic in neregula cu faptul ca doar el a semnat rechizitoriul, chiar daca la dosar lucrasera si Mihail Mitranescu, si Marian Istrate. Mai exact, Pascal sustine ca o atare situatie nu este reglementata de legislatia in vigoare.

Mai mult: procuroarea Carmina Pascal nu vede nicio problema in faptul ca instantei i-au fost trimise, atasate la dosarul mare, cauze deja solutionate sau cu urmarirea penala nefinalizata, inspectoarea judiciara pretextand ca asemenea inscrisuri pot fi apreciate ca utile. In rest, Pascal sustine ca stabilirea viciilor de procedura nu cade in sarcina Inspectiei Judiciare, ci a judecatorului de camera preliminara (faza in care se afla dosarul Revolutiei).

Favoritei lui Kovesi i-a vajait glontul disciplinar pe la ureche

Incheiem, amintind ca procuroarea Carmina Pascal a fost laudata de Laura Kovesi in 2011, pe vremea cand actuala inculpata conducea Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In 2016, tot Pascal a avut dosar la Inspectia Judiciara (pe vremea cand conducea Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi), alaturi de faimosul procuror Emilian Eva (tot de la PT Iasi), pentru presupusa comitere a urmatoarelor abateri disciplinare sanctionate de art. 99 din Legea 303/2004:

- j) „nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de aceeasi natura de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii, daca fapta nu constituie infractiune”;

- t) „exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni. Sanctiunea disciplinara nu inlatura raspunderea penala”.

In plus, Emilian Eva a fost reclamat pentru abaterea de la litera m): „nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente”.

Pe scurt, Pascal si Eva erau acuzati ca le-ar fi dat autoritatilor din Republica Moldova acte de urmarire penala confidentiale in cadrul unei investigatii vizandu-l pe un basarabean (gasiti toata istoria in Jurnalul National).

In 22 iunie 2016, Sectia pentru procurori in materie disciplinara a absolvit-o de orice vina pe Carmina Pascal, sanctionandu-l in schimb pe Emilian Eva doar cu avertisment pentru abaterea disciplinara de la litera j (nerespectarea confidentialitatii lucrarilor).

La 27 martie 2017, hotararea nr. 7P/2016 a procurorilor CSM a ramas definitiva la ICCJ.

Iata minuta Inaltei Curti (decizia civila nr. 96/2017, dosar nr. 3020/1/2016):

„Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Eva Emilian, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi, impotriva Incheierii din data de 10 mai 2016, pronuntata de Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori in materie disciplinara in dosarul nr. 2/P/2016.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Pascal Carmina Nelica, prim-procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi, Eva Emilian, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi si Inspectia Judiciara impotriva Hotararii nr.7P din 22 iunie 2016, pronuntata de Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru procurori in materie disciplinara in dosarul nr.2/P/2016.

Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 27 martie 2017”.

Redam cele mai importante fragmente din rezolutia de clasare dispusa de inspectoarea judiciara Carmina Pascal:

„In perioada 15.06.2006-12.12.2006, interval de timp in care, asa cum am aratat anterior, a fost delegat de la Parchetul Militar Timisoara la Sectia Parchetelor Militare din cadrul PICCJ, magistratul procuror militar Cosneanu Gheorghe a efectuat activitati de audiere a unor persoane in calitate de parti vatamate / parti civile si in calitate de martori, in dosarul nr. 97/P/1990.

Conform datelor comunicate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul prezentelor verificari prealabile, nu a fost identificata dlspozitia rezolutiva de desemnare a procurorului in vederea efectuarii urmaririi penale, insa o astfel de desemnare nu a fost contestata de magistratul procuror Cosneanu Gheorghe. In intervalul mentionat mai sus, acesta a efectuat activitati de audiere, sustinand ca nu a cunoscut despre dispozitia de incepere a urmaririi penale din data de 07.12.2004. In dovada acestei sustineri, a facut trimitere la constatarile cuprinse in ordonanta de infirmare a rezolutiei nr. 406 / C / 1147 / II / 2 / 09.04.2009, potrivit carora in cauza penala au fost efectuate acte privind persoane care scriptic aveau calitatea de invinuiti dar care nu au beneficiat de drepturile prevazute de lege corespunzator calitatii lor procesuale, acestea fiind ascultate in calitate de martori. De altfel, din toate ordonantele prin care s-a dispus infirmarea acestei rezolutii de incepere a urmaririi penale rezulta caracterul inform al dispozitiei.

Din adresa nr. 5740 / II / 6 / 01.10.2019, emisa de procurorul militar sef sectie adjunct Alexandru Ion, rezulta ca ulterior infirmarii ultimei solutii de netrimitere in judecata, urmarirea penala a fost reluata intr-un nou cadru procesual, de catre colectivul de procurori desemnati, din care nu a facut parte si seful Sectiei Parchetelor Militare. Refacerea urmaririi penale a impus, intre altele, reaudierea tuturor persoanelor vatamate, la nivelul intregii tari.

Cu privire la activitatile desfasurate de magistratii procurori Mitranescu Mihail si Istrate Marian Virgiliu, la motivele pentru care acestia nu au participat la redactarea, conceperea rechizitoriului si nu au semnat actul de sesizare al instantei alaturi de procurorul militar Pitu Catalin Ranco, din verificarile prealabile, a rezultat ca:

Domnul procuror militar Mitranescu Mihail a fost desemnat a efectua o activitati indicate punctual in continutul procesului verbal din data de 05.12.2017, constand in: preluarea intregii baze de date cu privire la decedati, raniti, succesorii celor decedati la Revolutia din decembrie 1989; intocmirea unui calendar pentru audierea victimelor si succesorilor celor decedati la Revolutia din 1989, cu prezentarea la interval de 2-3 saptamani a audierilor in cauza.

Prin activitati ample desfasurate in perioada decembrie 2017 – 12.06.2018, descrise in nota de relatii data de magistratul procuror Mitranescu Mihail la data de 29.10.2019 si rezultand si din inscrisurile pe care acesta a inteles sa le ataseze, au fost identificate un numar de 7.834 de persoane vatamate ori succesori ai acestora. Prin ordonanta emisa la data de 12.06.2018, procurorul a dispus delegarea procurorilor militari din cadrul parchetelor militare din teritoriu, precum si delegarea organelor de politie din cadrul structurilor MAI centrale si teritoriale, in vederea audierii acestora. Termenul initial stabilit pentru aducerea la indeplinire a celor dispuse a fost 15.09.2018. Pe parcursul derularii activitatilor, au mai fost identificate si alte persoane vatamate ori succesori, astfel ca domnul procuror Mitranescu Mihail a transmis solicitarl in completarea ordonantelor inltiale, stabilind termene de executare la datele de 18.09.2018, 15.11.2018, 15.12.2018, 15.02.2019, 15.03.2019 si 27.03.2019.

Rezultatul activltatilor dispuse prin ordonantele de delegare a fest materializat intr-un material format din 2.222 pagini, continand, in sinteza, situatia de fapt privind fiecare persoana vatamata. Magistratul procuror militar Mitranescu Mihail a predat acest material, la finalul lunii martie 2019, domnului procuror Pltu Catalin. In nota de relatii, domnul procuror militar Mitranescu Mihail a aratat ca materialul a fest atasat rechizitoriului, sub forma unei anexe, pe care nu a semnat-o, intrucat nu i s-a cerut acest lucru.

Magistratul procuror militar Mitranescu Mihail a mai aratat ca in perioada de inceput a desemnarii sale in colectivul de procurori care efectua urmarirea penala, a semnat o serie de acte procesuale la conceperea carora nu sl-a adus contributia. Ulterior si-a manifestat dorinta de a nu mai semna astfel de acte, in conditiile in care nu cunostea intreg probatoriul administrat in cauza. Lipsa consultarii sale in privinta redactarii si semnarii rechizitoriului a pus-o pe seama exprimarii acestei pozltii. Magistratul procuror a mai sustinut faptul ca in luna martie 2019, in contextul unei sedinte de lucru cu Procurorul General al PJCCJ, acesta ar fi fost informat de catre seful Sectiei Parchetelor Militare ca solutia in dosarul nr. 11/P/2014 urma a fi semnata doar de catre domnul procuror Pitu Catalin, imprejurare in care a oferit aceleasi explicatii.

Cu privire la magistratul procuror Istrate Marian Virgiliu, din nota de relatii datata 31.10.2019, rezulta ca prin dispozltia verbala a sefului Sectiei Parchetelor Militare a fost desemnat ca impreuna cu procurorul militar Toma Ovidiu, sa efectueze activitati de urmarire penala relativ la aspectele vizand distrugerile cauzate Bibliotecii Centrale Universitare si Muzeului de Arta, in timpul evenimentelor din decembrie 1989.

Dupa aproximativ 2-3 luni, luand cunostinta si de alte acte ale dosarului nr. 11/P/2014, magistratul procuror a apreciat ca acestea au fost intocmite cu incalcarea unor norme de procedura, imprejurare in care a tinut sa le prezinte (verbal) procurorului sef. Cum opiniile sale nu au fost luate in considerare, la data de 17 mai 2018, a intocmit un referat in care a prezentat punctul sau de vedere cu privire la normele de procedura care ar fi trebuit avute in vedere (conditiile speciale pentru punerea sub acuzare a unor persoane in raport de calitatea acestora, competenta in raport de calitatea altor persoane, nerespectarea unor norme de procedura care au generat incalcarea dreptului la aparare a persoanelor invinuite de savarsirea unor infractiuni), precum si cu privire la modul in care ar fi trebuit sa se efectueze urmarirea penala, opinia procurorului fiind aceea a inexistentei unei legaturi intre evenimentele din perioada 17.12.1989- 22.12.1989 si cele care au avut loc ulterior datei de 22.12.1989, dupa preluarea puterii politice de catre lliescu Ion. Nu a existat o reactie a sefului Sectiei Parchetelor Militare in sensul dispunerii vreunei masuri.

In continuare, la data de 12.06.2018, magistratul procuror Istrate Marian Virgiliu a intocmit un alt referat cu privire la necesitatea administrarii unei probe cu expertiza, considerata necesara in vederea lamuririi sub toate aspectele a sltuatiei de fapt pentru care a fost desemnat sa efectueze urmarire penala. Propunerea a fost dezaprobata atat de procurorul sef, cat si de procurorii desemnati la acel moment: Pitu Catalin Ranco si Diaconeasa Vladimir. La data de 18.03.2019, (n.r. a depus) tot materialul de urmarire penala pe care l-a intocmit in baza desemnarii sale in echipa de ancheta, precum si situatia de fapt rezultata din probele administrate. A depus, in dovada, copii ale condicii de lucrari. Magistratul procuror militar Istrate Marian a aratat ca nu a cunoscut despre emiterea rechizitoriului, redactarea fiind reallzata exclusiv de procurorul Pitu Catalin, fara consultarea sa. Dupa publicarea actului de sesizare pe site-ul PICCJ, domnul procuror Istrate Marian a constatat ca pentru aspectele vizand distrugerile comise la BCU si Muzeul de Arta, s-a dispus disjungerea.

Cu privire la actele de urmarire penala despre care petenta a aratat ca au fost efectuate dupa data emiterii rechizitoriului, din nota de relatii data de magistratul procuror militar Mitranescu Mihail a rezultat ca ar fi vorba despre declaratiile persoanelor vatamate a caror audiere a fost dispusa prin ordonanta de delegare din data de 15.03.2019 – cu termen 27.03.2019. Din diferite motive, organele de politie judiciara au intarziat efectuarea in termenul stabilit a audierilor, astfel ca declaratiile au fost trimise Sectiei Parchetelor Militare dupa data de 05.04.2019. De asemenea, au existat situatii in care declaratii luate unor persoane in intervalul iulie-septembrie 2018 au fost trimise Sectiei dupa intocmirea rechizitoriului, unele chiar in luna iulie 2019, astfel incat nu au mai putut fi atasate la dosarul transmis instantei.

Din nota de relatii data de magistratul procuror Mltranescu Mihail, rezulta ca la nivelul conducerii Sectiei Parchetelor Militare s-a discutat situatia acestor declaratii, luandu-se in calcul sesizarea Directiel de Control a IGPR. De asemenea, domnul procuror a aratat ca la data la care a predat materialul privind persoanele vatamate, a comunicat verbal atat procurorului militar Pitu Catalin, cat si procurorului sef militar Cosneanu Gheorghe faptul ca situatia unora dintre persoanele vatamate nu era lamurita din lipsa declaratiilor si in unele cazuri, a actelor medico-legale.

Aspectele legate de efectuarea unor acte de urmarlre penala dupa data emiterii rechizitoriului au fost confirmate si de magistratul procuror militar Istrate Marian Virgiliu care, in nota de relatii, a aratat ca dupa sesizarea instantei, s-au realizat audieri ale unor persoane vatamate de catre lucratori de politie judiciara care, dupa stiinta procurorului, nu ar fi respectat termenul stabilit prin ordonanta de delegare. (...)

Asa cum am aratat in continutul rezolutiei, dosarul nr. 11/P/2014 se afla in procedura de camera preliminara – procedura in care judecatorul este chemat sa verifice daca procurorul a sesizat instanta competenta sa judece cauza, potrivit legii, dupa cum judecatorul de camera preliminara verifica regularitatea actului de sesizare intocmit de procuror si legalitatea administrarii probelor si legalitatea actelor efectuate. In aceasta ultima privinta, judecatorul de camera preliminara are sarcina analizarii probelor, a mijlocului prin care acestea au fost administrate, a fiecarui act procedural sau procesual dispus sau efectuat in cursul urmaririi penale, prin prisma respectarii dispozltillor legale, iar acolo unde constata nelegalitati, le va sanctiona in masura si cu sanctiunea permisa de lege.

Am facut aceste precizari pentru a sublinia faptul ca lnspectia Judiciara nu are ca atributii constatarea eventualelor vicii de procedure in efectuarea urmarirll penale, nefiindu-i permis a se substitui judecatorulul de camera preliminara. lnspectia Judiciara nu veriflca, nu constata si nu sanctioneaza viciile de procedura, ci analizeaza conduita magistratului care a incalcat norme procesuale, dupa ce organul judiciar competent a constatat in mod legal / procedural aceste nereguli. (...)

Cu privire la faptul ca doar unul dintre procurorii desemnati (dintre cei aflati in continuare in activitate) a redactat si semnat rechizitoriul, mentionam ca nici o dlspozitie legala nu reglementeaza sltuatia in care urmanrea penala este efectuata de mai multi procurori, iar actul final este emis de toti sau doar de unul dintre acestia. Prin folosirea sintagmei 'procuror' din cuprinsul art. 327, art. 328 CPP, s-a avut in vedere determinarea organului judiciar cu o anume competenta functionala in privinta intocmirii rechizitoriului, ca act de sesizare al instantei, si nu numarul emitentilor acestuia.

Referitor la critica vizand trimiterea la instanta sesizata prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 si a altor dosare indicate de petenta ca fiind solutionate (facand parte din arhiva sectiei), precum si dosarul format urmare a disjungerii dispuse in cauza nr. 11/P/2014, precizam ca aceste aspecte nu constituie incalcari ale normelor drept material sau procesual.

Referitor la critica vizand trimiterea la instanta de judecata a unui dosar solutionat, cu consecinta imposibilitatii solutionarii plangerii impotriva solutiei de neurmarire, in urma veriftcarilor prealabile, s-a constatat ca prin atasarea dosarului la care a facut referire petenta, procurorul ierarhic superior celui care a emis solutia atacata nu a fost in imposibilitate de a solutiona plangerea. Motivele transmiterii si a dosarului nr.200/P/2007 au fost explicate de conducerea Sectiei Parchetelor Militare atat in cuprinsul ordonantei nr. 20/11/2/2019, cat si in cuprinsul adresei emise la data de 15.04.2019, paragraful 2. Masura dispusa de procurorul miliar sef Cosneanu Gheorghe nu reprezinta o incalcare a vreunei norme de drept procesual, sintagma 'dosarul cauzei' din cuprinsul alin.2 al art. 329 CPP neputand fi inteleasa ca limitand transmiterea doar a actelor de urmarire penala care se refera la faptele deduse judecatii, in conditiile in care pot exista inscrisuri intocmite in alte cauze ce pot fi apreciate ca utile si cu privire la care se fac trimiteri in actul de inculpare ori se afla in legatura cu aspecte de fapt prezentate in actul de inculpare”.

* Cititi aici rezolutia de clasare a inspectoarei judiciare Carmina Pascal

* Cititi aici confirmarea sefului IJ Lucian Netejoru

* Cititi aici hotararea prin care CSM a solutionat dosarul disciplinar al procurorilor Carmina Pascal si Emilian Eva