Procurorul sef al DNA, Daniel Morar (foto) a fost obligat, impreuna cu institutia pe care o conduce, sa ii plateasca daune de 25.000 de lei fostului procuror general adjunct al Romaniei, Gabriela Ghita, dupa ce au remis presei un comunicat in care au facut afirmatii denigratoare la adresa fostului procuror general adjunct, si au sustinut vinovatia acesteia intr-un dosar pe care il instrumentau. Judecatoarea Mariela Cornelia Antonovici, de la Judecatoria Sectorului 5, a mentionat, in motivarea sentintei civile numarul 7560, din 30 septembrie 2011, pronuntata in dosarul 22102/302/2010, ca, prin comunicatul de presa remis de DNA in 5 decembrie 2007, procurorii, prin activitatea lor nediligenta, culpabila, au “infrant prezumtia de nevinovatie a reclamantei”.

In motivarea sentintei, judecatoarea a aratat ca: “obligatia de respectare a prezumtiei de nevinovatie este o obligatie de diligenta, ale carei exigente, creionate prin hotararile pronuntate de Curte in cauze asemanatoare nu pot fi disociate nici de contextul mediatic in care are loc difuzarea informatiilor, nici de contextul socio-politic in care se circumscrie aceasta activitate. Astfel, este de notorietate ca in Romania fenomenul de coruptie este considerat a fi o prezenta constanta si generalizata in cadrul institutiilor statului, una dintre categoriile profesionale asociate cel mai frecvent cu acest fenomen fiind magistratii. In conditiile in care opinia publica asista la declaratii publice repetate referitoare la gradul mare de coruptie existent in justitie, in constiinta acesteia s-a cristalizat o certitudine cu privire la lipsa de corectitudine si de probitate profesionala a magistratilor. In aceasta situatie, in mod evident, orice informatie legata de fapte de coruptie ce fac obiectul unei cercetari penale este susceptibila a conduce publicul la concluzia vinovatiei persoanelor cercetate, putandu-se vorbi in mod rezonabil despre o veritabila prezumtie in acest sens. Rezulta, deci, ca misiunea organului judiciar care decide sa dea publicitatii anumite informatii in legatura cu o astfel de ancheta este una extrem de delicata, fiind necesara luarea unor masuri eficiente pentru protectia drepturilor persoanelor cercetate. Analizand modalitatea de redactare a comunicatului de presa ce face obiectul cauzei, instanta nu observa niciun efort din partea paratilor in sensul aratat mai sus, ci, dimpotriva, constata acceptarea de catre acestia, cu multa usurinta, a unei iminente aparente de culpabilitate in privinta reclamantei. Astfel, in primul rand se constata ca persoana reclamantei este identificata in cuprinsul comunicatului prin redarea atat a numelui, cat si a functiei de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a calitatii de presedinte al Comisiei de examinare a participantilor la concursul pentru numirea in functii de conducere a procurorilor. Prin urmare, impactul informatiei asupra publicului este amplificat, pe de o parte, de calitatea de magistrat a persoanei cercetate, iar pe de alta parte, de functia importanta detinuta de aceasta in ierarhia sistemului judiciar. Totodata, publicarea datelor de identificare ale partii este de natura a inlatura orice dubiu in legatura cu persoana acesteia, asocierea ei cu presupusa infractiune fiind astfel pe deplin asigurata.

Procurorilor li s-a reprosat ca au folosit cuvinte care arata certitudinea, nu suspiciunea! Fraza pusa de DNA la final, cu privire la respectarea prezumtiei de nevinovatie, nu este suficienta!

In plus, cu privire la cuvintele utilizate in comunicatul de presa al DNA, instanta a mentionat ca: “modalitatea de exprimare folosita in cuprinsul comunicatului nu sugereaza ideea de suspiciune cu privire la existenta faptelor si a vinovatiei autorilor, ci pe aceea de certitudine. Astfel, folosirea perfectului compus 'a rezultat' alaturi de sintagma 'din probele administrate pana in prezent' exclude orice dubiu cu privire la aspectele relatate. De asemenea, descrierea presupuselor fapte are loc intr-un climat de certitudine, prin utilizarea aceluiasi perfect compus ( 'a obtinut' de la presedinta Comisiei de Examinare Ghita Gabriela Georgeta, o parte din subiecte, inainte de examen). Desi paratii au sustinut ca documentul redactat respecta prezumtia de nevinovatie, intrucat in cuprinsul acesteia se arata faptul ca este vorba doar despre inceperea urmaririi penale fata de persoanele aratate, iar situatia de fapt descrisa reprezinta doar rezultatul anchetei desfasurate pana in momentul emiterii comunicatului, instanta apreciaza ca argumentele invocate sunt total insuficiente pentru asigurarea prezumtiei de nevinovatie a reclamantei in contextul mai sus aratat. Pe de o parte, referirea la inceperea urmaririi penale este facuta o singura data, la inceputul documentului si este susceptibila a fi cu usurinta uitata pana la sfarsitul intregii compuneri (…) Evitarea folosirii in sintaxa frazelor a unor moduri precum conditionalul-optativ si a unor verbe ca 'a banui', 'a suspecta', 'a presupune' creeaza in mintea cititorului o imagine distorsionata, care se suprapune perfect peste prejudecatile acestuia legate de coruptia din randul magistratilor, conducand la inexistenta prezumtiei de nevinovatie. Gravitatea efectului obtinut este cu atat mai mare cu cat informatiile reprezinta punctul de vedere oficial si public al institutiei implicate in activitatea ce face obiectul informarii, prezentand astfel gradul cel mai inalt de credibilitate in fata opiniei publice. ”

* Cititi aici sentinta Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti

* Cititi aici comunicatul de presa al DNA cu privire la dosarul in care a fost implicat fostul procuror general adjunct al Romaniei