Maestrul Ilie Iordachescu (foto) este decanul Baroului Bucuresti din anul 2008 si are o vechime in avocatura de 21 de ani. Anterior accederii in avocatura a fost profesor de istorie, fiind absolvent atat de Drept, cat si de Filologie – Istorie. Specializat pe domeniul penal, civil si comercial, Ilie Iordachescu apara la aceasta ora nume grele precum: senatorul Catalin Voicu, victima medicului Tranca, decana Baroului Alba Doina Scutea, pe fostul sef al SSPR Emil Cuteanu, pe Liviu Vaclea fostul sef al BTT, inculpatii din Aurul Dacic, pe cei din dosarul permiselor auto, cazul armelor de la Ciorogarla, cazul sportivilor de la Steaua etc. Durata mandatului de decan a maestrului Ilie Iordachescu va expira in mai 2011, data dupa care este posibil sa mai candideze pentru un nou mandat. Publicam in continuare interviul acordat luni de maestrul Ilie Iordachescu.

Sunteti aproape de sfarsitul primului mandat. Ce schimbari majore benefice ati reusit sa aduceti in viata Baroului Bucuresti?

Am urmarit sa respect intocmai programul pe care l-am prezentat avocatilor in momentul in care am candidat pentru functia de decan al Baroului Bucuresti. Ma declar multumit in vederea eforturilor pe care le-am facut alaturi de colegii mei pentru protejarea profesiei de avocat, in acest sens am reusit excluderea din continutul noului Cod penal a infractiunilor referitoare la atitudinea ireverentioasa din cursul prestatiei avocatiale, am redus cazurile privind abaterile judiciare in cursul proceselor, precum si amenzile judiciare. Un alt succes major a fost neincluderea avocatilor in sistemul unic de pensii, dar si in categoria persoanelor care desfasoara activitati dependente, cum se vroia sa fim cuprinsi in OUG 58/2010. In ce priveste pregatirea si formarea profesionala a avocatilor stagiari am realizat conferinte de stagiu gratuite, sustinute de Consiliul Baroului Bucuresti in interiorul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor. Am reusit de asemenea sa impunem eliminarea dispunerii supravegherii tehnice a raporturilor dintre avocat si suspectul sau inculpatul pe care il apara, acestea fiind probe pe care la aceasta ora procurorul trebuie sa le distruga de indata. Baroul Bucuresti pregateste continuu avocatii definitivi, in mod gratuit, iar organizarea examenelor de primire in profesie este cat se poate de ridicata in standart. Ca informatie de ultima ora, Baroul Bucuresti a colaborat cu Comisia juridica a Senatului pentru aprobarea in regim de urgenta a proiectului de lege prin care Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat a fost modificata.

Ce v-ati dorit si nu ati reusit sa realizati in perioada mandatului de decan?

Nu am reusit inca pe plan legislativ sa largesc continutul activitatii profesionale a avocatului si anume posibilitatea avocatilor de a autentifica inscrisurile pe care le redacteaza. Nu am constituit un compartiment in cadrul Baroului Bucuresti care sa se ocupe cu depistarea cazurilor in care se ingaduie nepermis si contrar legii avocatura clandestina, precum si cu sesizarea organelor abilitate sa sanctioneze o asemenea practica. Nu am creat un organism mixt alcatuit din reprezentanti ai avocatilor si magistratilor care sa se ocupe de solutionarea reclamatiilor referitoare la nerespectarea deontologiei profesionale. Dar sper sa am sansa pe viitor sa pot continua aceste proiecte.

Ce finalitate vedeti in conflictul dintre barourile traditionale si cele mai nou create de Pompiliu Bota? Sa intelegem ca acest conflict a luat sfarsit prin ultimele modificari la legea avocaturii?

A existat o preocupare majora pentru clarificarea din punct de vedere legislativ in vederea eliminarii unor entitati cu denumirea de barou si UNBR. Chiar Legea 270/2010 referindu-se la acest aspect precizeaza ca functionarea de barouri in afara UNBR este interzisa, iar actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Au ramas in vigoare si prevederile anterioare referitoare la incetarea de drept a activitatii unor asemenea entitati, care au fost autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari judecatoresti. Legislatia actuala considera ca asemenea activitati constituie infractiuni si se pedepsesc conform legii penale. Ramane in sarcina parchetelor si instantelor de judecata sa aplice corespunzator legislatia in vigoare.

In noua lege a avocaturii, parlamentarii, primarii, viceprimarii si sefii consiliilor judetene au privilegiul de a deveni avocati definitivi fara sa mai dea vreun examen. De ce nu au ripostat dur barourile impotriva acestei modificari la legea avocaturii?

Intradevar noua lege a avocaturii contine o prevedere referitoare la avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de primar, viceprimar, presedinte sau vicepresedinte de consiliu judetean si de parlamentar, dobandeste la cerere, calitatea de avocat definitiv. Consider ca este nejustificata introducerea unei asemenea dispozitii legale in conditiile in care se creaza o situatie favorabila pentru aceste categorii de persoane, dar si o discriminare comparativ cu magistratii, notarii publici, consilierii juridici sau juristconsultii. De asemenea, mai exista si alta prevedere inclusa in noua lege referitoare la imprejurarea ca avocatul nu raspunde penal pentru sfaturile profesionale pe care le da clientului sau si nici pentru actele juridice pe care le propune acestuia urmate de savarsirea de catre client a unor fapte pedepsite de legea penala, cu exceptia unor numeroase infractiuni din codul penal. Consider ca mare parte din aceste exceptii trebuiesc eliminate, deoarece se aduce o atingere grava dreptului la aparare garantat de Constitutia Romaniei. In acest sens, am solicitat Avocatului Poporului sa invoce exceptia de neconstitutionalitate cu privire la continutul acestui articol.

Ati declarat recent ca exista din partea unor parchete o adevarata ofensiva impotriva avocatilor. De ce credeti ca se doreste inculparea la norma a unor avocati?

Intradevar in ultima perioada sunt unii avocatii care sunt acuzati de diverse infractiuni de coruptie. Am asigurat in calitate de decan chiar o aparare pro-bono pentru unii avocati, considerand ca este de datoria mea sa le acord asistenta juridica. In unele dosare penale se justifica acuzarea, in altele nu, si aici avem o mare problema. Ca avocat pledant in astfel de cauze, am constatat ca probatoriul se rezuma in general la o supraveghere de natura tehnica.

In ultima perioada au aparut reclamatii din partea unor clienti, care acuza ca anumiti avocati i-au taxat de onorarii si nu s-au mai prezentat la proces ori, spun clientii, au vandut procesul partii adverse. Ce credeti ca se poate face in aceasta privinta? Si de ce pana acum Baroul nu a sanctionat astfel de fapte?

Cele mai mari conflicte dintre avocat si client, in ultima perioada, sunt generate de superficialitatea clientului la incheierea contractului de asistenta juridica, care semneaza respectivul contract fara sa citeasca clauzele acestuia. De multe ori este inclusa ca o clauza speciala onorariul de succes in cazul in care prestatia avocatiala a dus la atingerea de catre avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes este permis de lege. In schimb este interzisa fixarea de onorarii in baza unui pact de quota litis, care reprezinta o conventie intre avocat si clientul sau ce fixeaza toate onorariile avocatului in functie de rezultatul judiciar al cauzei. Onorariile respective reprezentand dobandirea unor aporturi din afacere sunt interzise de lege. In calitate de decan, recomand justitiabililor sa citeasca tot continutul contractului de asistenta judiciara la incheierea sa si sa solicite avocatului un exemplar de pe acesta, in care sa fie stipulat clar atat obiectul contractului, cat si onorariile diferite. Cat priveste sanctiunile, in cadrul Baroului Bucuresti functioneaza un birou de sesizari, care analizeaza reclamatiile diversilor petenti. Rezultatul analizei este inaintat atat decanului, cat si Consiliului Baroului Bucuresti care decid conform competentelor lor. In unele cazuri, eu, in calitate de decan am dispus restituirea partiala sau totala a unor onorarii, dar au fost si situatii unde am respins aceste solicitari fata de prestatia avocatiala a avocatului reclamat. Reamintesc ca activitatea avocatului este una de diligenta si nu de rezultat, ca atare promisiunile facute de unii avocati nu trebuiesc luate in considerare de catre clienti. In cadrul verificarilor sunt audiati atat petentii, cat si avocatii, care depun referate in legatura cu sesizarea depusa. Biroul de sesizari intocmeste un referat bazat pe probatoriul administrat si il inainteaza decanului sau Consiliului. Decizia finala este luata de decan sau Consiliu.

Exista multi avocati care vorbesc despre faptul ca banii pentru sanatate si pensii ar fi fost tocati de Casa de Asigurari a Avocatilor. Si ca din acest motiv mamele avocat au idemnizatiile taiate si ar exista un risc de prabusire a viitoarelor pensii. Cat adevar este in aceste informatii?

Intradevar, avocatii inscrisi in barou sunt obligati sa contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. A existat o problema privind idemnizatiile de crestere a copiilor. Printr-o hotarare a Consiliului UNBR din septembrie 2010 se acorda idemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap pana la implinirea varstei de 3 ani, doar asiguratilor care nu aveau dreptul la idemnizatia pentru cresterea copilului din sistemul public. In luna decembrie 2010, in urma diligentelor pe care le-am depus, aceasta hotarare a fost anulata. Fondul Casei de Asigurari a Avocatiilor asigura pentru o perioada destul de indelungata fondurile necesare platii pensiilor. Acest aspect este constatat printr-o expertiza actuariala recenta, care a stabilit ca aceasta institutie are resursele necesare pentru zeci de ani de acum inainte sa asigure plata pensiilor. Asemenea temeri lansate in spatiul public sunt nejustificate. Cheltuielile de protocol angajate de catre conducerea Casei de Asigurari a Avocatilor sunt minime. Asemenea zvonuri care vizeaza o eventuala risipa sunt neintemeiate.

De ce s-au amanat rezultatele la examenul de admitere in profesia de avocat de anul trecut, tocmai pentru data de 1 februarie 2011?

Afisarea rezultatelor conform hotararii Consiliului Baroului Bucuresti va fi facuta pe data de 1 februarie 2001. Aceasta intarziere se datoreaza noului sistem de corectura abordat. Fiecare lucrare este corectata conform baremului afisat de catre doi membri ai subcomisiei de corectare a lucrarilor, pentru fiecare dintre materiile de examinare. Notarea fiecarei lucrari pe un borderou se face de fiecare corector, borderoul fiind semnat de ambii corectori pe fiecare pagina, iar nota finala la fiecare materie se stabileste prin media celor doua note acordate, fiind evidentiata corespunzator pe borderou. In ipoteza in care intre notele acordate si mentionate pe borderou pentru aceeasi lucrare diferenta este mai mare de un punct, nota finala este stabilita de o comisie formata din cei doi corectori si un arbitru desemnat dintre ceilalti corectori de presedintele subcomisiei de examen prin tragere la sorti. Nota data la reevaluare se consemneaza intr-un borderou de notare distincta cu semnatura celor trei membri ai comisiei. Mentionez ca pe timpul corectarii, coltul lucrarii nu se desigileaza, fiind exclusa orice fraudare a examenului. Accesul in profesia de avocat se face in momentul de fata numai pe baza de examen corect si exigent. Nu ascund ca au existat perioade in trecut in care accesul in profesie nu a fost limitat printr-un examen corespunzator, iar datorita acestei imprejurari s-a ajuns la o supraaglomerare a Baroului Bucuresti care a ajuns in prezent la 9.149 de avocati activi si 2.762 suspendati.