Condamnarea latifundiarului George Becali, la 3 ani de inchisoare, cu executare, de catre Completul de 5 al ICCJ condus de judecatoarea Livia Stanciu, ridica o grava problema de drept, care denota ca legislatia Romaniei - dar mai ales aplicarea ei in concordanta cu tratatele internationale la care Romania este parte si care ar trebui sa aiba prioritate in fata reglementariilor contrarii din dreptul intern – este nerespectata la nivelul celei mai inalte instante in grad: Inalta curte de Casatie si Justitie. In concret, este vorba de incalcarea sistematica de catre judecatori ai ICCJ a art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care prevede: „Dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala. 1. Orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege. 2. Acest drept poate face obiectul unor exceptii in cazul infractiunilor minore, asa cum acestea sunt definitie de lege, sau cand cel interesat a fost judecat in prima instanta de catre cea mai inalta jurisdictie ori a fost declarat vinovat si condamnat ca urmare a unui recurs impotriva achitarii sale”.

Legislatia Romaniei este o aberatie in cazurile penale cu demnitari si magistrati

Aberatia din legislatia Romana, nu doar ca impiedica existenta a doua grade de jurisdictie in materie penala, in cazul celor mai importante infractiuni vizand demnitari si magistrati, dar face ca in cazul recursurilor declarate impotriva hotararilor date in prima instanta de judecatori ai ICCJ, dosarele sa fie supuse unui control judecatoresc exercitat de judecatori egali in grad profesional si de jurisdictie, numiti in exact aceleasi conditii in functiile de judecatori la ICCJ, chiar daca unii fac parte din completele ordinare de 3 judecatori, ori in cele speciale de 5 judecatori. Asa se face ca se ajunge adeseori la situatii ilogice, aberante – cum este si cel al condamnarii lui George Becali – ca 5 judecatori din cei 8 de la fond si recurs (egali in grad) sa decida achitarea, insa inculpatul sa fie condamnat definitiv prin vointa a doar 3 judecatori.

Cu ce sunt mai inteligenti si ce garantii ofera in plus judecatorii din Completul de 5 fata de ceilalti judecatori ai Sectiei penale care alcatuiesc completele de 3? Evident niciuna! Dimpotriva componenta Completelor de 5 este suspectata de favoritismul si discretionarismul sefelor ICCJ Livia Stanciu si Aida Popa care, gratie legii micii reforme (Legea 202/2010) initiata de ex-ministrul Catalin Predoiu, decid la inceputul fiecarui an, dupa cum vor, cine va face parte din completele de 5, desi in toate celelalte dosare din instantele romanesti se aplica obligatoriu principiu repartizarii aleatorii a cauzelor.

La termenul din 13 mai 2013, avocatul Bogdan Vlad (foto) al inculpatului George Becali a ridicat o exceptie privind inadmisibilitatea recursului DNA impotriva sentintei de achitare data in fond de ICCJ, dar si exceptia neconventionalitatii dispozitiilor ar. 24 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara (adaugate prin Legea micii reforme nr. 202/2010) potrivit caruia: „Completele de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si judeca si alte cauze date in competenta lor prin lege, precum si ca instanta disciplinara”.

Aceasta exceptie a fost respinsa de Completul de 5 al ICCJ condus de Livia Stanciu, iar in final s-a ajuns la condamnare cu scorul de 3 la 2, scor care nu ar trebui sa existe intr-o justitie in care se presupune nu doar ca Dreptul este o stiinta exacta, dar si ca judecatorii aplica legea unitar, fara sa o interpreteze dupa cum vrea unul sau altul. In plus, faptul ca de la o achitare data in fond (in care s-a motivat ca DNA nu a produs niciun fel de probe pertinente in acuzare) s-a ajuns direct la condamnare, releva faptul ca Justitia romana, in special cea practicata la varful ICCJ, nu convinge opinia publica, ea aparand, din pacate, mai degraba ca o loterie nationala.

Iata exceptia avocatului lui George Becali respinsa in acest dosar care are toate sansele sa se finalizeze la CEDO de la Strasbourg cu o noua condamnare a Romaniei pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil si a dreptului la doua grade de jurisdictie in materie penala:

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

SECTIA PENALA

COMPLETUL 5 JUDECATORI

DOSAR NR. 7613/1/2012

DOAMNA PRESEDINTE,

„Subsemnatul, BECALI GEORGE, in calitate de intimat-inculpat, in temeiul dispozitiilor art. 301 alin 1 Cod procedura penala, art. 20 alin 1 si 2 din Constitutia Romaniei, art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Protocolul nr. 7 art. 2 paragrafele 1 si 2 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului (Conventia), ridic exceptia inadmisibilitatii recursului parchetului declarat in defavoarea inculpatului (in pejus) si exceptia neconventionalitatii dispozitiilor art. 24 din legea 304/2004 (in limitele ce vor fi deduse din argumentele expuse in continuare) avand in vedere urmatoarele motive:

Constatand ca:

-dispozitiile art. 20 din Constitutia Romaniei instituie principiul preeminentei dreptului international respectiv, exceptia de la acesta in sensul aplicarii cu prioritate a dreptului intern, doar in ipoteza in care acesta contine dispozitii mai favorabile;

-principiul dublului grad de jurisdictie in materie penala consacrat de Protocolul nr. 7 in art. 2 este reglementat ca o garantie instituita in favoarea acuzatului (“orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratie de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara”);

-paragrafului 2 al art. 2 al Protocolului nr. 7 la Conventie suprima ideea de dublu grad de jurisdictie in materie penala in situatia in care “cel interesat a fost judecat in prima instanta de catre cea mai inalta jurisdictie”;

-pe buna dreptate nu poate fi conceput un dublu grad de jurisdictie in situatia in care “primul grad de jurisdictie” este asigurat de cea mai inalta jurisdictie in stat (nu este de conceput ideea de “jurisdictie superioara” in raport de “cea mai inalta jurisdictie”);

-prin regementarea oferita de dreptul intern care presupune dreptul parchetului de a declara cale de atac in defavoarea inculpatului achitat se asigura premisele crearii unor situatii lipsite de orice legitimitate – exempli gratia: inculpatul a fost achitat cu unanimitate de catre instanta suprema ca inalta curte de justitie si se deschide calea unei solutii cel putin teoretice de condamnare ca efect al admiterii recursului parchetului fara a exista majoritate. Se constata ca intr-o asemenea ipoteza vinovatia persoanei este stabilita fie de trei judecatori din opt, fie de patru judecatori din opt, in conditiile in care judecatorii sunt de rang egal, judecatori ai aceleiasi instante supreme – ideea de jurisdictie superioara nu poate fi argumentata niciodata pe criterii aritmetice;

-nu este de admis pentru insasi ideea de dreptate ridicata potrivit art. 1 alin 3 din Constitutia Romaniei la nivel de valoare suprema in stat, ca norma de drept sa fie susceptibila de o interpretare care sa permita o solutie de condamnare asa cum am evocat mai sus.

Va rugam sa concluzionati in sensul celor ce urmeaza:

1. Solutia legislativa obiectivata in adoptarea art. 24 din legea 304/2004 in sensul acordarii competentei de a judeca in dublu grad de jurisdictie in raport de solutiile Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este vadit contrara Conventiei Europeana a Drepturilor Omului in masura in care nu respecta ratiunea pentru care s-a instituit exceptia de la principiul preeminentei dreptului international respectiv aplicarea cu prioritate a dreptului intern pe ideea de regementare mai favorabila inculpatului.

2. In aceeasi linie de gandire este evident ca numai un recurs al acuzarii declarat in melius poate fi considerat admisibil.

3. Oricand, in orice situatie o persoana acuzata poate, pe ideea de dublu grad de jurisdictie in materie penala, sa declare recurs impotriva solutiei completului de 3 judecatori pronuntata in defavoarea sa.

Pentru motivele expuse va rugam sa respingeti recursul parchetului ca inadmisibil” – 13.05.2013 - Becali George, prin av. Bogdan Vlad

* Cititi aici exceptia avocatului lui George Becali