Un grup de 12 avocati si un notar public ii solicita presedintelui Traian Basescu sa inainteze catre Parlamentul Romaniei o cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionarea a cainilor fara stapan. Mai exact, este vorba despre legea care prevede eutanasierea cainilor fara stapan.

Scrisoarea ajunsa la presedintele Traian Basescu luni, 16 septembrie 2013, este semnata de Dan Caraman, Doriana Cimpan, Ivona Elena Cerneschi, Daniel Catalin Fenechiu, Simona Mihaela Oprea, Alexandru Morarescu (foto), Alice Draghici, Florin Surghie, Violeta Podolianu, Mihnea Stoica, Ingrid Zaarour, avocati in cadrul Baroului Bucuresti, Lovin Serban Niculae, decan al Baroului Ilfov, si Papiniu Andreea Alexandra, notar public. Acestia arata ca legea privind eutanasierea cainilor fara stapan incalca deminitatea umana, in conditiile in care se vizieaza uciderea in masa a cainilor fara stapan. De asemenea, avocatii arata ca termenul corect care trebuia folosit in lege este cel de „ucidere” sau „omorare”, nu de „eutanasiere” care este un procedeu de suprimare a vietii asistat medical si ce are un scop nobil.

Iata pasaje din scrisoarea celor 12 avocati si a notarului public Papiniu Andreea Alexandra:

„Consideram ca legea in forma trimisa spre promulgare incalca demnitatea umana, intrucat vointa legiuitorului vizeaza in fapt uciderea in masa a cainilor fara stapan. Asa se explica de altfel si modificarea termenului in care acestia pot fi cazati in adaposturi, de la 30 de zile la 14 zile (art. 4 din lege) precum si ambiguitatea formalitatilor ce trebuiesc indeplinite, versus posibilitatea reala de a le fi salvata viata. Astfel, termenul de 14 zile lucratoare este insuficient pentru evaluarea medicala, sterilizare, control si eventual tratament medical, vaccinare, deparazitare, imunizare, microcipare, cunoscand ca nu poate fi dat spre adoptie decat cainele care a trecut prin aceste faze. Mai mult decat atat, in acelasi interval, adoptatorul trebuie sa pregateasca documentatia necesara (dovada spatiului din care sa rezulte conditiile corespunzatoare de crestere si adapostire a cainilor, a resurselor materiale pentru cresterea si intretinerea cainilor, a acordului asociatilor de proprietari sau a vecinilor de curte, plata taxei de adoptie al carui cuantum nu este cunoscut pana in acest moment). Totodata, in acelasi interval, adoptatorului trebuie sa i se creeze conditii efective si nu formale prin care sa poata lua cunostinta de existenta cainelui oferit spre adoptie, de caracteristicile acestuia si de timpul ramas pana la uciderea lui.

Constatam ca Parlamentul nu a dorit sa-si asume responsabilitatea folosirii unor termeni adecvati interesului urmarit.

Astfel, desi eutanasia reprezinta un procedeu de suprimare a vietii, asistat medical si care are ca unic scop, nobil, de a-l feri pe subiect in continuare de suferintele cauzate de o boala incurabila, termenul este folosit de legiuitor in mod gresit, fiind incalcate astfel principii obligatorii de definire a conceptelor care obliga ca in cadrul solutiilor legislative preconizate sa se realizeze o configurare explicita a conceptelor si notiunilor folosite in noua reglementare, care au un alt inteles decat cel comun, pentru a se asigura astfel intelegerea lor corecta si a se evita interpretarile gresite (art. 25 din Legea 24/2000 republicata). Actul normativ trebuie redactat intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie. Termenii de specialitate pot fi utilizati numai daca sunt consacrati in domeniu de activitate la care se refera reglementarea”.

„Daca s-a dorit eutanasierea cainilor fara stapan atunci, fara echivoc si in mod corect, procedura de suprimare a vietii poate viza numai cainii bolnavi incurabil. Daca legiuitorul a dorit disparitia tuturor cainilor fara stapan, atunci termenul corect si neechivoc este omorare sau ucidere”.

”Exista multi cetateni romani care nu sunt convinsi ca uciderea tuturor cainilor fara stapan reprezinta o solutie morala si civilizata.

Exista multi cetateni ai acestei tari care considera ca autoritatile locale si publice ar trebui sa respecte obligatia de a asigura informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal (art. 31 alin. (2) din Constitutia Romaniei). Solutia legislativa adoptata, fara aratarea motivelor care au facut imposibila aplicarea metodelor alternative, fara aratarea persoanelor vinovate de acest esec, a divizat societatea si a subminat solidaritatea care trebuie sa existe intre cetatenii tarii. Consideram ca ar fi trebuit sa se faca un mic efort din partea autoritatilor locale si publice pentru a ne convinge ca desi solutiile alternative au fost aplicate corespunzator iar toti cei implicati in proces au actionat cu buna credinta si in mod profesionist pentru respectarea anumitor standarde de viata ale cetateanului, nu exista decat aceasta solutie. Trecand peste faptul ca niciodata nu a fost pusa in discutie de catre clasa politica, intr-un mod temeinic, problema existentei sau inexistentei unei vieti civilizate in Romania, nu putem sa nu observam ca legea trimisa spre promulgare se inscrie in fapt in aceeasi nota de desconsiderare a respectarii vointei, aspiratiilor, trairilor, sentimentelor, nazuintelor cetatenilor acestei tari.

Am observat ca activitatea de „capturare” a cainilor fara stapan aflati pe domeniul public, reinceputa in forta de data recenta, naste pe de o parte satisfactie iar pe de alta parte suferinta. Trecand intr-un alt registru, indraznim ca pe aceasta cale sa intrebam clasa politica, in intregul ei: Ce explicatii ofera un parinte copilului sau care asista la operatiunea de capturare a unui caine comunitar, stiind ca acesta urmeaza sa fie omorat? Probabil ii va raspunde: „Acest caine trebuie omorat pentru ca incerc sa te protejez iar cainele te poate ucide” sau ii poate raspunde: „Traim intr-o tara de barbari iar politicienii au dorit acest lucru”.

Excelenta, va revine inalta misiune sa identificati si sa folositi parghiile necesare pentru a diminua cat mai mult socul resimtit de persoanele care din motive de educatie, cultura, moralitate, statut social, afectivitate, si relationare cu mediul inconjurator nu sunt pregatite sa accepte aplicarea unei astfel de legi, in forma trimisa spre promulgare, sentimentul de frustrare fiind intarit si de neasumarea raspunderii factorilor politici si din Administratia locala pentru situatia in care s-a ajuns.

Excelenta, va rugam sa ne permiteti sa incheiem, reamintind spusele eminentului avocat si profesor Vintila Dongoroz care arata: „O lege care cere omului sa nu fie om, este absurda si nu poate fi pusa in aplicare”.

* Cititi aici, integral, scrisoarea celor 12 avocati si a notarului Papiniu Andreea Alexandra catre Traian Basescu