Judecatorul Dumitru Mirancea de la Sectia a II-a penala a Curtii de Apel Bucuresti, cunoscut in sistem pentru convingerea sa ferma ca "DNA conduce Romania" exprimata public in timpul unei sedinte de judecata, a motivat sentinta de achitare a avocatului Remus Borza (foto) in dosarul in care administratorul judiciar al Hidrolelectrica a fost acuzat de conflict de interese pentru contractele incheiate cu Casa de avocatura "Borza si Asociatii" pe care o conduce. Motivul achitarii - solutie dispusa in aceeasi cauza si in privinta asociatei lui Remus Borza, avocata Nicoleta Munteanu, reprezentant legal al Euro Insol - a fost acela ca fapta nu a fost comisa cu vinovatia prevazuta de lege: "Inculpatii si-au indeplinit cu obiectivitate, cu integritate si in mod transparent obligatiile ce le reveneau ca administratori judiciari la SC Hidroelectrica SA, astfel ca nu se poate retine in sarcina lor nicio vinovatie si se impune achitarea pentru infractiunea de conflict de interese prevazuta de art. 253/1 C. pen. in baza art. 396 alin.1 pct. 5 raportat la art. 16 alin.1 lit. b C. pr. pen., respectiv fapta nu a fost comisa cu vinovatia prevazuta de lege".

Remus Borza, care a reusit sa scoata Hidroelectrica din faliment reziliind zecile de contracte pe care compania de stat le-a incheiat cu "baietii destepti" din energie in ministeriatul lui Adriean Videanu, si avocata Nicoleta Munteanu au fost trimisi in judecata, la sfarsitul anului trecut, pentru un asa-zis conflict de interese. Totul a pornit de la doua articole de presa publicate de Hotnews si Evenimentul Zilei, in urma carora seful ANI, Horia Georgescu, a sesizat Parchetul General, cauza fiind declinata in favoarea Parchetului Curtii de Apel Bucuresi. Rechizitoriul a fost intocmit de procurorul Neculai Carlescu, fiind confirmat de procurorul general al PCA Bucuresti, Cristian Mihai Ban, parchetul intemeindu-si acuzatia, in esenta, pe aspectul ca practicianul in insolventa nu poate desfasura activitate de avocatura in cauza in care realizeaza procedura de insolventa.

In apararea sa, Remus Borza a explicat ca nici statutul de avocat, nici calitatea de practician in insolventa, nu pot fi asimilate functionarului public, opinie impartasita de judecatorul Mirancea, dupa cum reiese din motivarea sentintei.

Iata motivele pentru care judecatorul Dumitru Mirancea de la CAB a dispus achitarea avocatului Remus Borza:

"(...) Avand in vedere situatia de fapt asa cum a rezultat din probele administrate, instanta apreciaza ca se impune achitarea inculpatilor Munteanu Nicoleta si Borza Remus Adrian in baza art.396 alin.5 raportat la art.16 lit.b C. pr. pen.

Potrivit art.16 lit.b C. pr. pen. se dispune achitarea atunci cand fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege.

Ordonanta de Urgenta nr.86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa arata la art.26 alin.2 lit.b ca exercitarea profesiei de practician in insolventa este compatibila cu calitatea de avocat.

Este cunoscut ca incompatibilitatile si interdictiile sunt prevazute expres de lege si nu pot fi extinse la alte situatii care nu au fost precizate in lege.

Nu arata textul de lege mentionat ca administratorul judiciar nu poate fi si avocat in cauza in care a fost desemnat sa realizeze procedura de insolventa.

Daca legiuitorul ar fi dorit sa stabileasca vreo exceptie in cazul practicianului in insolventa care este si avocat ar fi avut posibilitatea sa o mentioneze expres in lege, cum a facut la art.28 alin.4 din ordonanta nr.86/2006 cand a aratat ca 'Practicianul in insolventa nu poate fi concomitent administrator judiciar sau lichidator al unui debitor si al creditorului acestuia'.

Ca si normele penale, normele care stabilesc incompatibilitatile si interdictiile sunt de stricta interpretare.

Cum legea speciala care reglementeaza activitatea practicienilor in insolventa nu prevede aceasta interdictie, respectiv posibilitatea ca administratorul judiciar sa cumuleze si activitatea de avocat in aceeasi cauza, nu se poate ca prin aplicarea art.253/1 din vechiul C. pen. (art.301 noul C. pen.) sa se ajunga la stabilirea unei interdictii.

Nici Statutul privind organizarea si exercitarea profesiei de practician in insolventa nu prevede ca administratorul judiciar nu poate cumula si activitatea de avocat in acelasi dosar.

Acesta este si motivul pentru care Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania a comunicat prin adresa nr.810/7.03.2014 ca 'in practica exista in mod frecvent cazuri in care avocatii, care au calitatea de practician in insolventa, reprezinta in instanta societatile de insolventa in cadrul carora detin calitatea de asociat'.

Inculpatul Borza Remus Adrian in declaratia data in fata instantei a aratat ca in momentul in care a facut oferta pentru a fi numit administrator judiciar a mentionat ca are si o firma de avocatura specializata in insolventa, acesta fiind unul dintre motive pentru care a si fost selectionat, altele fiind incoruptibilitatea si onestitatea sa.

Este greu de crezut ca la nivelul UNPIR s-ar fi acceptat ca practicienii in insolventa care sunt si avocati sa reprezinte in instanta societatile de insolventa in cadrul carora sunt si asociati, daca ar fi existat vreo interdictie in normele ce reglementeaza activitatea acestora.

Potrivit art.23 din Legea nr.85/2006 administratorul judiciar poate desemna persoane de specialitate in vederea indeplinirii atributiilor sale, avand obligatia ca numirea si remuneratia acestora sa fie supuse comitetului creditorilor in cazul in care remuneratia se face din averea debitorului.

Inculpatii in calitatea lor de administrator judiciar au procedat intocmai, iar lunar au prezentat rapoarte de activitate, situatia litigiilor aflate pe rol si stadiul acestora, iar Comitetul creditorilor nu a formulat nicio contestatie.

Nici art.23 din Legea nr.85/2006 nu interzice ca administratorul judiciar sa apeleze la propria firma de avocatura.

Si in sentinta civila nr.7222/2012 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a VII-a civila prin care s-a deschis procedura generala a insolventei debitoarei SC Hidroelectrica SA s-a prevazut ca administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate, potrivit art.23 din Legea nr.85/2006, fara sa se puna vreo conditie in sensul ca nu s-ar putea cumula calitatea de avocat cu cea de lichidator, sau alta conditie.

Sub aspectul laturii subiective nu se poate retine vinovatia inculpatilor, nici sub forma intentiei directe si nici sub forma intentiei indirecte, probele administrate dovedind ca inculpatii nu au actionat cu scopul de a comite infractiunea de conflict de interese.

In lipsa unei interpretari jurisprudentiale accesibile (dupa stiinta noastra nu a mai existat nici un caz de acest gen in practica) nu li se poate imputa inculpatilor faptul ca au interpretat normele juridice care reglementeaza activitatea practicienilor in insolventa in sensul ca pot cumula calitatea de avocat cu cea de administrator judiciar in aceeasi cauza.

Buna-credinta a inculpatilor este total credibila in conditiile in care au facut dovada ca la nivelul UNPIR este o practica in acest sens, respectiv cumularea calitatii de avocat cu cea de administrator judiciar in aceeasi cauza.

Inculpatii au depus inscrisuri din care rezulta aceasta practica si au indicat un numar de dosare unde societatile de avocatura care detin si firme de insolventa asigura asistenta juridica pentru propriile firme de insolventa, cumuland, deci, calitatea de avocat cu cea de administrator judiciar in aceeasi cauza.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat in mai multe cauze aratand ca legea trebuie sa fie accesibila, clara si previzibila, astfel ca destinatarii acesteia sa poata sa isi adapteze comportamentul fara riscul de a fi trasi la raspundere (cauza Dragotoniu si Militaru), legea penala nu poate fi aplicata in mod extensiv in dezavantajul inculpatilor.

In conditiile in care la nivelul UNPIR s-a acceptat ideea ca interpretarea corecta este in sensul celor aratate, ca exista o practica a administratorilor judiciari tot in acest sens, era dificil pentru inculpati sa considere ca aceasta interpretare nu ar fi corecta.

Asa cum s-a mai aratat, Comitetul Creditorilor prin sedinta din 25.10.2012 a hotarat ca reprezentarea juridica in cele 74 de contestatii la tabelul preliminar de creante sa se faca prin selectarea avocatilor in baza unei procedura transparente, cu respectarea unui buget de 3000 euro pe dosar, sa existe trei cereri de oferte si sa se evite conflictul de interese.

Inculpatii au precizat ca aceasta procedura a fost respectata, iar referirea la conflictul de interese din procesul-verbal avea in vedere evitarea de a fi angajate acele firme de avocatura care asigurau asistenta contestatorilor la tabelul de creante, deoarece nu se putea accepta ca aceleasi firme sa asigure asistenta atat pentru contestatori cat si pentru parata (intimata) fiind clar un conflict intre parti.

Au aratat inculpatii ca sumele contestate erau foarte mari, de ordinul miliardelor de lei, de asemenea erau mari interese si in aceasta situatie trebuiau sa apeleze la societati de avocatura care erau specializate in aceasta procedura si in care sa aiba mare incredere.

Inculpatii au mentionat ca o dovada a faptului ca au procedat corect este aceea ca masurile luate nu au fost contestate de Comitetul Creditorilor si au fost avizate de judecatorul sindic.

Inculpatii au aratat ca in mod permanent, prin rapoarte lunare, Comitetul Creditorilor si judecatorul sindic au fost informati cu privire la stadiul proceselor, cu privire la firmele care asigura asistenta si la conditiile in care se realizeaza acest lucru.

Au fost depuse la dosar rapoarte de activitate lunara prin care inculpatii au facut dovada ca au informat Comitetul Creditorilor cu privire la indeplinirea obligatiilor ce le reveneau in calitate de administrator judiciar. Ca exemplu pot fi mentionate Raportul de activitate pe luna noiembrie 2012, Raportul de activitate de activitate pe luna decembrie 2012, Raportul de activitate pe luna ianuarie 2013, din aceste inscrisuri rezultand ca inculpatii au informat in timp real Comitetul Creditorilor cu privire la angajarea Caselor de avocatura.

Din declaratia martorei I.G., fost director economic la SC Hidroelectrica SA rezulta ca sumele achitate in dosarele unde s-au formulat contestatii la tabelul preliminar de creante nu au depasit plafonul de 3000 euro, martora aratand ca sumele achitate in aceste dosare au fost mult mai mici decat in alte cauze si nu a fost prevazut nici onorariu de succes, cum se practica de obicei.

In conditiile in care Comitetul Creditorilor cunostea situatia contestatiilor formulate la tabelul preliminar, a firmelor care asigura asistenta, apare ca fiind credibila sustinerea inculpatilor ca referirea din procesul-verbal din data de 25.10.2012, privind evitarea conflictului de interese, avea in vedere evitarea angajarii de firme de avocatura care asigurau asistenta pentru contestatori.

Daca Comitetul Creditorilor nu ar fi fost de acord cu firmele selectionate de catre inculpati sa asigure asistenta juridica ar fi avut posibilitatea sa conteste aceasta selectie.

Nu se poate invoca o fapta ilicita, in speta infractiunea de conflict de interese, prevazuta de art.253/1 din vechiul C. pen. (actualmente art.301 din noul C. pen.) ori reaua-credinta a inculpatilor in conditiile in care procedura de insolventa s-a desfasurat sub supravegherea judecatorului sindic, masurile fiind luate de comitetul creditorilor si validate de judecatorul sindic.

Este adevarat ca acuzatiile aduse inculpatilor trebuie raportate la dispozitiile art.253/1 C. pen. pentru a se stabili daca sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni si daca faptele au fost comise cu forma de vinovatie prevazuta de textul incriminator.

Art. 253/1 C. pen. stabileste ca reprezinta infractiunea de conflict de interese fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima (acest text de lege a fost preluat aproape identic de art.301 din noul C. pen.).

Obiectul juridic special este reprezentat de acele relatii sociale a caror nastere, normala desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibile fara indeplinirea cu corectitudine a indatoririlor de serviciu de catre functionarii publici.

Asa cum rezulta din procesul-verbal incheiat la 25.10.2013 Comitetul Creditorilor, pornind de la dezideratul comun asumat de actionari, creditori si administratorul judiciar de a finaliza cu succes intr-un termen cat mai scurt procedura insolventei SC Hidroelectrica SA, avand in vedere urgenta adoptarii hotararii de angajare a apararii in cele 74 de contestatii la tabelul preliminar al creantelor care a avut prim termen data de 14.11.2012, a aprobat cu majoritate de voturi si a mandatat administratorul judiciar ca in limita unui buget mediu de 3000 euro plus TVA pe dosar sa angajeze in baza unei proceduri competitive si transparente avocati care sa reprezinte debitoarea in cele 74 de contestatii.

S-a aratat in considerentele de mai sus ca inculpatii au actionat si selectat societatile de avocatura cu respectarea acestei hotarari.

Principalul argument in acest sens este faptul ca niciun creditor nu a contestat masurile luate de administratorii judiciari, creditorii fiind informati prin rapoarte lunare despre angajarea firmelor de avocatura si despre mersul proceselor.

Este de subliniat, asa cum rezulta si din procesul-verbal mentionat, ca angajarea societatilor de avocatura trebuia realizata de urgenta, iar in acest context, tinand cont si de sumele mari de bani si de interesele din dosarele unde s-au formulat contestatii, administratorii judiciari trebuiau sa apeleze la avocatii in care aveau incredere, cu respectarea conditiilor impuse de creditori.

Nu s-a stabilit prin hotararea Comitetului creditorilor si nici legea nu impune ca administratorii judiciari sa organizeze o licitatie atunci cand, potrivit art.23 din Legea nr.85/2006 apeleaza la persoane de specialitate in vederea indeplinirii atributiilor lor.

Este credibila, in raport de urgenta impusa de solutionarea contestatiilor, si sustinerea inculpatilor ca marile case de avocatura specializate pe insolventa erau angajate de catre contestatorii la tabelul preliminar de creante, astfel ca nu mai puteau fi angajate si de Euro Insol SPRL, pentru a apara interesele creditorilor si ale debitoarei SC Hidroelectrica SA.

Mai mult, au aratat inculpatii ca sumele solicitate de aceste case de avocatura ar fi fost mai mari decat onorariul stabilit de Comitetul creditorilor, sustinere care apare ca fiind la randul ei plauzibila, tinand cont de declaratiile martorei I.G., fosta directoare economica la SC Hidroelectrica SA, care a aratat ca de obicei se solicita si onorariu de succes, iar valoarea sumelor in joc era foarte mare.

S-a mai aratat in considerente ca exercitarea profesiei de practician in insolventa este compatibila cu calitatea de avocat, administratorul judiciar putand cumula aceasta activitate cu cea de avocat in cauza in care a fost desemnat sa realizeze procedura de insolventa.

Acuzatia Parchetului, in esenta, se intemeiaza tocmai pe aspectul ca practicianul in insolventa nu poate desfasura activitate de avocatura in cauza in care realizeaza procedura de insolventa.

Din dispozitiile mentionate in considerente, respectiv art.26 alin.2 lit.b si art.23 din Legea nr.85/2006 dar si din adresa transmisa de UNPIR rezulta ca practicianul in insolventa, care detine si Casa de avocatura poate reprezenta in instanta societatea de insolventa in cadrul careia detine calitatea de asociat.

Din actele depuse la dosar mai rezulta ca inculpatii si-au desfasurat activitatea de administratori judiciari cu buna-credinta, fiind apreciata de catre institutiile statului, un argument in plus in acest sens fiind si faptul ca Parchetul a solicitat retinerea de circumstante atenuante si aplicarea unei amenzi penale.

Si in concluziile sustinute de reprezentantul Parchetului s-a aratat ca suma incasata de catre inculpati este mult mai mica decat suma pe care SC Hidroelectrica SA ar fi trebuit sa o plateasca altor case de avocatura.

In raport de toate considerentele expuse, se constata ca inculpatii Munteanu Nicoleta si Borza Remus Adrian si-au indeplinit cu obiectivitate, cu integritate si in mod transparent obligatiile ce le reveneau ca administratori judiciari la SC Hidroelectrica SA, astfel ca nu se poate retine in sarcina lor nicio vinovatie si se impune achitarea pentru infractiunea de conflict de interese prevazuta de art.253/1 C. pen. in baza art.396 alin.1 pct.5 raportat la art.16 alin.1 lit.b C. pr. pen., respectiv fapta nu a fost comisa cu vinovatia prevazuta de lege.

Solicitarea avocatilor inculpatilor de a se dispune achitarea in baza art.16 lit.a C. pr. pen., respectiv fapta nu exista, nu poate fi primita deoarece achitarea in baza acestui text de lege se dispune atunci cand fapta nu exista in materialitatea sa, ori, in cauza, s-a facut dovada certa ca inculpatii au incheiat contractele de asistenta juridica, aspect recunoscut si prin declaratiile acestora".

Prezentam acuzatiile procurorului Neculai Carlescu, de la PCAB, asa cum au fost ele retinute in sentinta de achitare:

"Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti din 24.09.2013 au fost trimisi in judecata in stare de libertate inculpatii BORZA REMUS ADRIAN si MUNTEANU NICOLETA pentru comiterea infractiunii de conflict de interese, prev. de art.253/1 din vechiul C. pen. cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen. (34 de acte materiale).

In fapt, prin actul de sesizare s-a retinut, in esenta, ca inculpatii Borza Remus Adrian si Munteanu Nicoleta in calitate de asociati la SC Euro Insol SPRL, societate ce a fost desemnata ca administrator judiciar provizoriu privind debitoarea SC Hidroelectrica, au incheiat un numar de 34 de contracte de asistenta judiciara cu Societatea Civila Profesionala de Avocati Borza si asociatii. Toate cele 34 de contracte de asistenta au fost semnate din partea administratorului judiciar SC Euro Insol SPRL de catre inculpata Munteanu Nicoleta, iar din partea Societatii Civile Profesionale de Avocati Borza si asociatii de numita G.L., avocat colaborator al acestei societati de avocatura.

In baza celor 34 de contracte societatea de avocatura a incasat 559.843,11 lei, bani care au fost achitati de SC Euro Insol SPRL prin ordin de plata emis de Borza Remus.

Actul de inculpare se intemeiaza pe urmatoarele probe:

-sentinta civila nr.7222 din 20.06.2012, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VII-a civila, in dosarul nr.22456/3/2012; tabelul preliminar de creante intocmit de administratorul judiciar Euro Insol SPRL;

-incheierea nr.22546/3/2012 din 03.10.2012 a Tribunalului Bucuresti;

-procesul-verbal al sedintei Comitetului Creditorilor din 25.10.2012;

-situatia contestatiilor formulate impotriva tabelului preliminar de creante;

-contractul de societate al Euro Insol SPRL;

-actul aditional al statutului Societatii civile profesionale de avocati Borza si Asociatii;

-originalul celor 34 contracte de asistenta juridica incheiate intre Euro Insol SPRL si Societatea civila profesionala de avocati Borza si Asociatii;

-facturile emise de SCA Borza si Asociatii catre Euro Insol SPRL, impreuna cu ordinele de plata;

-facturile emise de Euro Insol SPRL catre SC Hidroelectrica SA, impreuna cu ordinele de plata;

-registrul de incasari si plati;

-dosarul de deschidere a contului bancar al SC Euro Insol SPRL si extrasele de cont ridicate de la BANK LEUMI ROMANA SA – Sucursala Bucuresti;

-dosarul de deschidere a contului bancar al SCA Borza si Asociatii si extrasele de cont ridicate de la Banca Italo Romena;

-declaratiile martorilor I.G. si G.L. si fisa de cazier judiciar.

In faza cercetarii judecatoresti au fost audiati inculpatii Borza Remus, Munteanu Nicoleta si martorii I.G. si G.L. M. si au fost depuse inscrisuri, respectiv adresa nr.810 din 07.03.2014 de la Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania, adresa nr.838/07.03.2014 tot de la Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania, inscrisuri privind un numar de dosare unde s-a cumulat activitatea de lichidator cu cea de avocat, articole de presa si un studiu intocmit de Comisia Europeana despre conflictul de interese.

Din analiza probelor administrate in cauza, instanta constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Bucuresti, debitoarea SC Hidroelectrica in temeiul art.27 din Legea nr.85/2006 a solicitat deschiderea procedurii generale a insolventei in vederea reorganizarii activitatii in baza unui plan de reorganizare.

Tribunalul Bucuresti prin sentinta civila nr.7222 din 20.06.2012 pronuntata in dosarul nr.22456/3/2012 a admis cererea formulata de debitoarea SC Hidroelectrica SA si a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei, fiind desemnata administrator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL, asociati la aceasta societate fiind inculpatii Borza Remus Adrian si Munteanu Nicoleta, fiecare detinand cate 50% din participatie.

Prin sedinta Adunarii Creditorilor din 14.09.2012, Euro Insol SPRL a fost confirmata ca administrator judiciar al SC Hidroelectrica SA, confirmare data si prin incheierea judecatorului sindic din 3.10.2012.

In calitate de administrator judiciar, Euro Insol SPRL a intocmit si afisat tabelul preliminar de creante impotriva debitoarei SC Hidroelectrica SA.

In cadrul procedurii de insolventa, impotriva tabelului preliminar de creante au fost formulate de catre creditori un numar de 74 de contestatii.

Pentru activitatea de reprezentare juridica in cele 74 de contestatii, Comitetul Creditorilor din 25.10.2012 a hotarat ca angajarea avocatilor sa se faca in baza unei proceduri competitive si transparente (3 cereri de oferte, cu evitarea conflictelor de interese si cu respectarea principiului maximizarii averii debitoarei) in limita unui buget mediu de 3000 euro, plus TVA/dosar.

In aceasta situatie, administratorul judiciar a solicitat si a primit 4 oferte, dupa cum urmeaza:

-oferta depusa de Societatea Civila Profesionala de Avocati Borza si Asociatii cu un onorariu fix de 1500 euro, plus TVA/dosar pentru toate cele 74 de contestatii, fara a se preciza daca onorariul solicitat este doar pentru fond ori pentru fond si recurs;

-oferta depusa de Societatea Civila Profesionala de Avocati V., Da. si Asociatii cu un onorariu de 35.000 euro/dosar, fara a se preciza daca onorariul solicitat este doar pentru fond ori pentru fond si recurs;

-oferta depusa de Societatea Civila Profesionala de Avocati Piperea si Asociatii cu un onorariu de 1500 euro, plus TVA/dosar pentru anumite contestatii si de 2500 euro, plus TVA/dosar pentru alte contestatii, cu precizarea ca onorariul solicitat este doar pentru faza procesuala a fondului;

-oferta depusa de Cabinetul Individual de avocatura D.I. cu un onorariu de 3000 euro, plus TVA/dosar, cu precizarea ca onorariul solicitat este atat pentru fond, cat si pentru recurs.

Prin procesul-verbal din data de 5.11.2012 semnat de inculpatul Borza Remus Adrian, in urma analizei ofertelor, s-a hotarat incheierea contractelor de asistenta juridica cu Societatea Civila Profesionala de Avocati Borza si Asociatii, Societatea Civila Profesionala de Avocati P. si Asociatii si Cabinetul Individual de avocatura D.I. pentru un onorariu de 3000 euro plus TVA pentru fiecare dosar, cu mentiunea ca onorariul stabilit acopera atat faza procesuala a fondului cat si pe cea a recursului.

Asa fiind, intre societatea Euro Insol SPRL, in calitate de administrator judiciar al SC Hidroelectrica si Societatea Civila Profesionala de Avocati Borza si Asociatii s-a incheiat un numar de 34 de contracte de asistenta juridica, avand ca obiect asistenta si reprezentare juridica intr-un numar de 34 de contestatii aflate pe rolul Tribunalului Bucuresti.

Cele 34 de contracte au fost semnate din partea administratorului judiciar Euro Insol SPRL de catre inculpata Munteanu Nicoleta, iar din partea Societatii Civile Profesionale de Avocati Borza si Asociatii, de martora G.L., avocat colaborator al societatii de avocatura.

(...)

In baza celor 34 de contracte, Societatea Civila Profesionala de Avocati Borza si Asociatii a emis catre Euro Insol SPRL un numar de 34 de facturi fiscale, aceste facturi fiind achitate in totalitate de SC Euro Insol SPRL prin ordine de plata emise de inculpatul Borza Remus Adrian.

(...)

Aceste sume au fost achitate din contul bancar … deschis la Bank Leumi Romania SA – Sucursala Bucuresti, pe numele Euro Insol SPRL, unde imputernicit sa dispuna efectuarea de plati este doar inculpatul Borza Remus Adrian.

Dupa ce Euro Insol SPRL a achitat catre SCA Borza si Asociatii contravaloarea serviciilor de asistenta si reprezentare juridica, SC Euro Insol SPRL a facturat mai departe catre SC Hidroelectrica SA contravaloarea acestor servicii.

(...)

Inculpata Munteanu Nicoleta a semnat facturile nr.327 din 13.11.2012, nr.328 din 13.11.2012, nr.329 din 13.11.2012 si nr.330 din 13.11.2012, iar celelalte facturi au fost semnate de catre inculpatul Borza Remus Adrian.

Ordinele de plata prin care au fost achitate facturile emise de Euro Insol SPRL catre SC Hidroelectrica SA au fost emise in format electronic.

Martora I.G., angajata la SC Hidroelectrica SA in functia de manager al departamentului financiar, a declarat ca toate platile efectuate de catre SC Hidroelectrica SA catre SC Euro Insol SPRL au fost autorizate de inculpatul Borza Remus Adrian in calitate de administrator judiciar, acesta fiind singura persoana care avea dreptul sa dispuna efectuarea de plati din conturile bancare ale SC Hidroelectrica SA".

Remus Borza, despre procurorul de caz Neculai Carlescu, de la PCAB: "Cu o determinare bolsevica m-a executat rapid si sumar"

Remus Borza a povestit intr-un interviu acordat Lumeajustitiei.ro, in octombrie 2013, cum a inceput acest dosar, precizand ca la baza a stat o sesizare a sefului ANI Horia Georgescu, in urma aparitiei a doua articole, sesizare care a ajuns la Parchetul General, condus la acea vreme de Daniel Morar. De acolo, dosarul a fost trimis la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, unde procurorul Neculai Carlescu, l-a "executat" cu o "determinare bolsevica":

"Pe 9 ianuarie, seful ANI Horia Georgescu se sesizeaza din oficiu in baza celor doua articole din Hotnews si Evenimentul zilei, care ambele sunt din aceeasi familie politica, fara sa faca cum il obliga legea o cercetare administrativa prealabila. Inainteaza in aceeasi zi dosarul Parchetului General sustinand ca ma aflu in conflict de interese, in mod absolut gratuit, pentru ca eu nu intru in sfera de competenta a ANI. Eu nu sunt demnitar, functionar public ori salariat. Calitatile de practician in insolventa si de avocat sunt incompatibile cu functia de salariat, demnitar sau functionar public. Sunt profesii liberale. Nu avea nicio treaba ANI cu Borza. Si, cu o viteza surprinzatoare, demna de o cauza mai buna, in aceeasi zi de 9 ianuarie, Procurorul General, Daniel Morar la acea vreme, primeste sesizarea de la presedintele ANI. Dupa o inventariere rapida a fisetelor procurorilor, constata ca sunt goale. Niciun dosar de coruptie, de evaziune, de trafic, de violenta. Doar dosarul lui Borza. La ceas de seara, Daniel Morar mi-a facut si incadrarea faptei si a repartizat dosarul unei procuroare de la Parchetul General. Pe 23 februarie, doamna procuror are si ea o revelatie. Ce cauta Borza la Parchetul General? E prea mare onoarea care i se face. Motiv pentru care isi declina competenta in favoarea Parchetului Curtii de Apel Bucuresti unde dosarul este repartizat procurorului Florentin Ene, care absolut intamplator pana in 2010 a functionat la DNA in subordinea lui Daniel Morar. Domnul procuror m-a chemat pe 8 martie de Ziua Femeilor, desi nu ma simt, pentru a-mi comunica ca sunt cercetat. 'Domnule avocat, se pare ca sunteti in conflict de interese' - 'Vi se pare sau sunteti sigur? Daca sunteti sigur, eu nu vreau sa o comit. Imi depun mandatul ca avocat in cele 40 de contestatii'. Pentru ca la acel moment se solutionasera mai putin de jumatate din contestatii si oricum niciuna din cele importante care insumau peste 1,3 miliarde lei. Atunci si-au dat seama ca pot aparea derapaje in instante si m-au lasat in pace. Si au stat linistiti. Pe 26 iunie 2013, Hidroelectrica a iesit din insolventa. Pe 8 iulie, la mai putin de doua saptamani, se incepe urmarirea penala impotriva mea. Dar nu de catre procurorul Florentin Ene, care intre timp a fost promovat la Parchetul General. Au adus un alt procuror destoinic, Neculai Carlescu, promovat la exceptional de la Parchetul Judecatoriei Buftea. Un baiat de 27 de ani, care a sarit in promovare pentru nu stiu ce fapte de vitejie, peste Parchetul Tribunalului Ilfov si a fost adus la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, unde i s-a pus in brate un singur dosar, dosarul vietii lui, cel al lui Borza. Cu o determinare bolsevica m-a executat rapid si sumar. Intr-o luna de zile deja mi-a adus la cunostiinta tot materialul de urmarire penal. Tot dosarul nu contine nimic, a copiat ca sa impresioneze instanta toate contestatiile de la Tribunalul Bucuresti, care contin mii de pagini, iar in ceea ce priveste fapta, incadrarea si persoana mea, am sesizarea lui Horia Georgescu, ordonanta de declinare de la Parchetul General, la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti si o declaratie olografa pe care am dat-o eu in martie procurorului Florentin Ene. Asta e rasplata statului, care e ingrat intotdeauna. Pe mine ma afecteaza mai putin sau deloc. Vorbeam de acea nebunie a mea. Nu are cine sa ma planga si de murit mor o singura data, nu de doua ori. D-aia mi-am asumat mandatul de administrator judiciar si avocat la Hidroelectrica".

In acelasi interviu, Remus Borza a sustinut ca este victima unei razbunari din partea "baietilor desptepti" din energie, ale caror zeci de contracte incheiate cu Hidroelectrica le-a reziliat:

"Dar vedeti, baietii destepti, fara parghiile care sunt in mainile autoritatilor statului nu ar fi putut sa faca nimic. Trebuie vazut ce urmaresc ei. E o chestie foarte subtila.Nu vor neaparat sa-l trimita pe Borza la taiat de stuf sau la ocnele de sare. Fapta in sine, chiar daca ar fi dovedita, chiar daca eu as fi savarsit infractiunea de conflict de interese, are o pedeapsa foarte mica, de la 6 luni, la 5 ani de zile. Deci pot sa risc in cel mai nefericit caz un 3, un 6 luni cu suspendare. Ei vor sa-i dea lui Borza si o zi de condamnare cu supendare, si o amenda penala. E suficient. De ce? Pentru ca este caz de reviziuire. O cale extraordinara de atac prin care pot repune in vigoare contractele denuntate de Borza. Pentru ca au fost denuntate de o persoana care a savarsit o infractiune in legatura cu serviciul, in exercitarea prerogativelor calitatii de administrator judiciar. Acelasi administrator judiciar care le-a denuntat baietilor destepti contracte prin care mai castigau un miliard de euro pana in 2018".

*Cititi aici integral Sentinta penala nr. 200 F din 24 aprilie 2014 a Curtii de Apel Bucuresti