In urma cu mai multe luni, avocatii de la UNBR – Bota au organizat un protest de strada in fata sediului CSM din Calea Plevnei, pentru a determina aceasta institutie sa se pronunte cu privire la situatia juridica a barourilor paralele (cele traditionale si cele infiintate ca urmare a unor hotarari judecatoresti irevocabile). Si reprezentantii avocatilor UNBR - Bota si cei ai UNBR – Florea au avut in acele zile intalniri la diverse nivele ale CSM, insa pana acum nu s-a declarat nimic oficial. Si totusi, la 09.08.2011, CSM i-a raspuns lui Pompiliu Bota (foto) la cele doua memorii, prin care creatorul noilor barouri a solicitat efectuarea unui studiu privitor la situatia juridica a UNBR si a barourilor judetene infiintate in temeiul unor hotarari judecatoresti irevocabile, precum si asupra practicii neunitare a magistratilor in privinta avocatilor acestuia. Raspunsul CSM este unul de eschivare, prin care s-a urmarit evitarea exprimarii unui punct transant de vedere. Cu toate acestea, din raspunsul CSM se desprind trei idei majore: 1 – in practica recenta a instantelor judecatoresti si parchetelor nu s-a identificat o practica neunitara, dimpotriva, niciun magistrat nu mai trimite in judecata sau condamna avocati ai noilor structuri; 2 – nu ar mai exista presiuni asupra magistratilor, astfel incat acestia sa sicaneze avocatii din UNBR – Bota; 3 – nu se impune modificarea legii avocaturii.

Publicam in continuare solicitarile avocatului Pompiliu Bota, presedinte al UNBR, precum si raspunsul CSM.

Solicitarile avocatului Pompiliu Bota catre CSM

„Subscrisa, UNIUNEA NATIONALA A BAROURILOR DIN ROMANIA, cu sediul in bucuresti, Str. Academiei nr. 4-6 (...) prin presedinte, av. drd. Pompiliu Bota, in numele a 5.000 de avocati, va rugam sa dispuneti efectuarea unui STUDIU privitor la situatia juridica a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si a barourilor judetene infiintate in temeiul unor hotarari judecatoresti irevocabilesi privitorla practica unitara a magistratilor in acest sens

Scopul acestui studiu:

I) descongestionarea activitatii magistratilor, obligati sa solutioneze sute de cauze inutile si previzibile (ex. - Bota Pompiliu cercetat de 81 de procurori si 120 judecatori, pentru 81 solutii de NUP, confirmate in 61 hotarari judecatoresti)

II) completarea Manualui CSM de Metodologie pentru o abordare unitara in solutionarea cauzelor

III) apararea independentei magistratilor fata de presiunile, dezinformarile si criticile Ministerului Justitiei, Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie Justitie (a se vedea Rezolutia nr. 1099/C din 14 iunie 2010) si vechilor barouri (prin trafic de influenta pasiv - neprimirea sau excluderea magistratilor din profesia de avocat).

IV) obligatia magistratilor de a interveni cand apararea este incorecta (cazul Daud vs. Portugalia)

V) evitarea unor noi condamnari la CEDO a Statului Roman, pentru:

- incalcarea dreptului la aparare in procesele in care aparatorii nostri sunt parti ,,vatamate” si pun concluzii de condamnare(!)

- incalcarea art. 4 din Protocolul 7, (ex. - Bota Pompiliu judecat de doua ori, Cernat Cludia judecata de trei ori pentru aceeasi fapta etc)

- violarea principiului securitatii juridice, art. 6 par. 1 – cauza Beian.

Practica interna si jurisprudenta CEDO - OBLIGATORII

Avocatii nostri au fost cercetati in ultimii 9 ani pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat, fapta prev. de art. 25 din Legea nr. 51/1995, rap. la art. 281 cod penal.

Actualmente, 1149 magistrati (407 procurori si 742 judecatori) au pronuntat:

- 407 solutii de netrimitere in judecata confirmate de 344 instante judecatoresti (742 judecatori)

- 29 hotarari judecatoresti de achitare (a se vedea si www.bota.ro).

81 procurori si 120 judecatori (61 hotarari judecatoresti) au stabilit cu autoritate de lucru judecat nevinovatia si calitatea de avocat ale cetateanului Pompiliu Bota. ,,Exercitarea fara drept a profesiei de avocat este o infractiune de obicei si fiecare fapta luata separat nu are semnificatie penala” (Tribunalul Hunedoara, decizia penala definitiva nr. 504R/2009 din 21 octombrie 2009).

Ca atare, vazand si hotararea CEDO Serguei Zolotoukhine c. Rusia, este evident ca faptele de exercitare a profesiei de avocat sunt ,,fapte care sunt in substanta aceleasi” si reprezinta ,,diferite manifestari ale aceluiasi comportament intr-un numar de imprejurari distincte.”

Activitatea de exercitare a profesiei de avocat consta in ,,acelasi comportament ilegal” (in cazul nostru, legal) referitor la ,,aceeasi incadrare juridica.

In substanta, noi am manifestat acelasi comportament, in sensul ca am pledat ca avocati in repetate randuri, in diverse dosare si instante, iar intre faptele noastre cercetate ,,nu exista unitate, nici de timp, nici de loc”, conform cazului Serguei Zolotoukhine, precitat.

Pentru avocatii cercetati a doua oara, daca magistratii nu vor constata nevinovatia conform art. 10 j) c.p.p. (Res judicata) fata de solutiile anterioare, prin care au fost gasiti definitiv nevinovati pentru ,,fapte care sunt in substanta aceleasi”, ei nu vor pierde calitatea de victima a violarii art. 4 din Proctocolul 7 al Conventiei, iar Statul Roman va suferi noi condamnari la CEDO.

Citam din nou hotararea CEDO Serguei Zolotoukhine c. Rusia:

,,113. in cauza Zigarella, autoritatile interne au declansat doua proceduri simultane impotriva reclamantului.

Dupa pronuntarea hotararii definitive a primei cercetari, judecatorii au inchis a doua procedura cu motivarea incalcarii principiului non bis in idem.

Curtea constata ca instantele interne au recunoscut in mod expres violarea art. 4 din Proctocolul 7 si au inchis a doua procedura cu motivarea autoritatii de lucru judecat.

Ca atare, reclamantul nu se mai poate pretinde victima a violarii art. 4 din Prot. 7.

115. CEDO admite ca daca autoritatile nationale declanseaza doua proceduri, dar recunosc violarea art. 4 din Proctocolul 7 si finalizeaza a doua procedura cu motivarea autoritatii de lucru judecat fata de prima procedura, se poate considera ca reclamantul a pierdut calitatea de victima.

116. In speta de fata, autoritatile ruse nu au recunoscut in nicio procedura infrangerea principiului non bis in idem.

117. Faptul ca instantele interne nu au recunoscut violarea principiului non bis in idem deosebeste speta in cauza si fata de cazul Ščiukina, in care Curtea Suprema lituaniana a admis in mod expres existenta autoritatii lucrului judecat.

119. In consecinta, Curtea considera ca achitarea nu a retras reclamantului calitatea de victima.”

Mutatis mutandis, Corneliu Barsan, ,,Conventia Europeana a Drepturilor Omului”, editia 2, filele 1964-1866:

,,CEDO a decis cu valoare de principiu ca art. 4 din Protocolul nr. 7 trebuie inteles in sensul ca el interzice urmarirea ori judecarea unei persoane pentru o a doua „infractiune”, in masura in care aceasta are la origine fapte identice sau fapte care sunt, in substanta, aceleasi.”

,,Interpretarea principiului in discutie trebuie sa fie favorabila autorului actelor comise ceea ce semnifica imprejurarea ca odata ce el a fost scos de sub urmarire penala, sa nu mai aiba temerea ca va fi din nou pus sub urmarire penala pentru aceleasi fapte.”

A se vedea si art. 278¹(11) c.p.p.:

,,In situatia prevazuta in alin. 8 lit. a), persoana in privinta careia judecatorul, prin hotarare definitiva, a decis ca nu este cazul sa se inceapa ori sa se redeschida urmarirea penala nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta.”

Practica interna conform art. 10 lit. j) c.p.p. (obligatorie conform cauzei Beian):

- Curtea de Apel Iasi - Sentinta penala nr. 30/2008 din 21 februarie 2008

- Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia penala definitiva nr. 2094 din 10.06.2008

- Tribunalul Bucuresti – Decizia penala definitiva nr. 138 din 28 ianuarie 2011

- Judecatoria Timisoara - Sentinta penala definitiva nr. 108 din 17 ianuarie 2011.

Inexistenta de jure a barourilor ,,traditionale”

La 17 ianuarie 1948, prin Legea nr. 3 (in vigoare si in prezent), au fost desfiintate toate barourile din Romania. Ulterior ele nu au mai fost constituite niciodata, prin niciun act jurisdictional sau normativ.

Toate vechile barouri din Romania functioneaza acum in baza Legii nr. 51/1995, lege care doar organizeaza profesia de avocat si nu infiinteaza barourile (situatie recunoscuta de majoritatea magistratilor din Romania).

Pentru a completa lacunele legii avocaturii, cetateanul Bota Pompiliu a cerut si i s-a admis prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila inscrierea unei persoane juridice (Filiala Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia) la grefa Judecatoriei Tirgu Jiu, sub nr. 15/21.08.2003.

In dosarul nr. 79/PJ/2003 al Judecatoriei Tg. Jiu s-a prezentat statutul autentificat de notarul public, in care acest O.N.G. (organizatie non guvernamentala) a fost autorizat sa infiinteze barouri.

Dupa pronuntarea hotararii CEDO din cazul BOTA vs. Romania - Referinta: 24057/03 si dupa modificarea Legii nr. 51/1995, Adunarea generala a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia a infiintat barouri in toate judetele tarii, in baza statutului autentificat de notar, avizat de Ministerul Public si incuviintat IREVOCABIL de judecator.

In lumina dispozitiilor art. 28 din Decretul nr. 31/1954, aceste barouri au dobandit personalitate juridica; ele s-au organizat si functioneaza in temeiul Legii nr. 51/1995, modificata.

La 20 iunie 2004, prin 42 Hotarari, Adunarea generala a Filialei Balesti Gorj a Asociatiei „Figaro Potra” – Alba Iulia a infiintat 42 barouri.

Niciun barou si niciun cabinet de avocat nu au fost desfiintate.

Astfel, avocatii nostri au dobandit calitatea de avocat conform prevederilor legii nr. 51/1995, modificata:

- sunt cetateni romani

- sunt absolventi ai facultatilor de drept

- s-au inscris intr-un barou legal infiintat

- au sustinut un examen de primire in profesie

-au depus juramantul

-exercita profesia in cadrul unui cabinet de avocat.

A se vedea si deciziile penale definitive:

- Tribunalul Arad - nr. 573/R din 13 decembrie 2010

- Curtea de Apel Suceava - nr. 324 din 8 septembrie 2008

- Curtea de Apel Brasov - nr. 234 din 7 aprilie 2010:

,,Legea nr. 51/1995 nu infiinteaza barourile si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, desfiintate prin Legea nr. 3/1948.”

- Tribunalul Bucuresti, prin deciziile penale definitive nr. 1109 din 25 august 2009 si nr. 707 din 12 mai 2010 a confirmat inexistenta actelor de infiintare ale Baroului ,,traditional” Bucuresti.

In aceste jurisdictionale s-a stabilit ca avocatii nostri:

- ,,nu pot fi asimilati persoanelor care exercita fara drept profesia de avocat”
- ,,detin documente care ii autorizeaza la exercitarea profesiei de avocat”
- ,,Spre deosebire de Baroul Bucuresti ,,traditional” care nu are o lege de infiintare ori o hotarare judecatoreasca de infiintare ori un act constitutiv, noul Barou Bucuresti (Bota) exista si functioneaza in baza acestor acte.”

- Parchetul de pe langa Judecatoria Zarnesti, Rezolutia nr. 761/P/2007 din 11 martie 2011:

,,Din studiul jurisprudentei existente relativ la speta de fata, din verificarile facute anterior de organele abilitate, s-a stabilit ca exista barouri traditionale care nu au putut prezenta documentele de infiintare, respectiv act constitutiv, statut, hotarare judecatoreasca si, pe cale de consecinta, acestea nu au personalitate juridica.”

La 23 martie 2011, Curtea de apel Bucuresti (Dos. nr. 1686/2/2011) a admis cererea in aparare a inculpatilor si a trimis o adresa la baroul ,,vatamat” Cluj in care a solicitat documentele de infiintare (lege de infiintare, hotarare judecatoreasca de infiintare), statutul sau eventualul act constitutiv ale acestui barou si ale uniunii (U.N.B.R.) din care acesta ar face parte.

Adresa de raspuns a baroului ,,vatamat” Cluj confirma inexistenta documentelor de infiintare si constituire ale barourilor ,,traditionale” si ale UNBR din care acestea ar face parte.

Potrivit art. 9 din Constitutie ,,asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor”, ori s-a dovedit ca aceste entitati nu detin nici macar un statut sau un act constitutiv, au fost desfiintate prin Legea nr. 3/1948 (in vigoare) si nu detin niciun document normativ sau jurisdictional de infiintare.

Practica unitara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - 9 decizii definitive:

- nr. 4751 din 15 octombrie 2007

- nr. 5321 din 7 noiembrie 2007

- nr. 5374 din 9 noiembrie 2007

- nr. 5797 din 4 decembrie 2007

- nr. 2094 din 10 iunie 2008

- nr. 1561 din 7 mai 2008

- nr. 3271 din 22 septembrie 2010

- nr. 3507 din 7 octombrie 2010

- nr. 3516 din 8 octombrie 2010.

In Cauza Beian (M.Of. nr. 616 din 21.08.2008), C.E.D.O. critica:

31. ,,…solutia la care au ajuns instantele interne … in contradictie cu cele ale altor instante si, in special, ale Inaltei Curti de Casatie, in baza carora reclamantul se putea astepta in mod rezonabil sa aiba castig de cauza.”

In decizia penala definitiva de achitare nr. 3516 din 8 octombrie 2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, se statueaza:

,,inculpata serban Cernat Claudia indeplineste toate conditiile de ordin subiectiv pentru a exercita profesia de avocat”

,,nu se poate reprosa inculpatei ca ar fi exercitat fara drept profesia de avocat”

,,nu este indeplinita nici conditia impusa de latura obiectiva a infractiunii, dar nici a laturii subiective a acesteia.”

- in decizia penala definitiva de achitare nr. 1561 din 7 mai 2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat:

,,Inculpatul a acordat asistenta juridica solicitata in conditiile prevazute de lege”.

Tot Inalta Curte de Casatie si Justitie, in deciziile penale definitive nr. 3271 din 22 septembrie 2010 si nr. 3507 din 7 octombrie 2010, a constatat:

,,petentul Axinte Cezar, alaturi de alte persoane, a fost inscris in tabelul avocatilor UNBR – Structura Bota, infiintata in baza prevederilor Legii nr. 51/1995, modificata prin Legea nr. 255/2004 si a prevederilor Constitutiei Romaniei.”

,,UNBR – Structura Bota si barourile judetene au fost infiintate si functioneaza in baza unui act constitutiv si a unui statut care au ca temei legal Constitutia Romanieisi dispozitiile Legii nr. 51/1995, modificata prin Legea nr. 255/2004, temei legal care sta la baza exercitarii atributiilor specifice profesiei de avocat de catre persoanele inscrisa in aceasta structura, persoane care au intrat in barou in urma sustinerii unui examen, fiind inscrisi in Tabloul Avocatilor conform Legii nr. 51/1995.”

Barourile trebuiau infiintate

- Curtea de Apel Iasi - Decizia penala definitiva nr. 443 din 21 aprilie 2011

- Tribunalul Bihor - Decizia penala definitiva nr. 360/R din 21 mai 2010:

,,Legea nr. 51/1995, modificata, doar defineste barourile si uniunea avocatilor, insa ea nu si infiinteaza aceste doua structuri obligatorii in desfasurarea profesiei de avocat”

,,Legea 51/1995 nu interzice infiintarea de barouri”:

- Tribunalul Bucuresti - decizia penala definitiva nr. 127 din 27 ianuarie 2011. Documentatia noastra ne autorizeaza si ne confera dreptul de a exercita profesia de avocat:

- Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia penala definitiva nr. 5797 din 04.12.2007

- Curtea de Apel Brasov - Decizia penala definitiva nr. 234 din 7 aprilie 2010

- Tribunalul Bihor - Decizia penala definitiva nr. 360/R din 21 mai 2010

- Tribunalul Iasi - Decizia penala definitiva nr. 296 din 24aprilie 2009

- Tribunalul Neamt - Decizia penala definitiva nr. 313 din 5 iunie 2009

- Tribunalul Bucuresti - Decizia penala definitiva nr. 46 din 12 ianuarie 2010

- Tribunalul Maramures – Decizia penala definitiva nr. 410 din 16 decembrie 2010

- Tribunalul Salaj - Decizia penala definitiva nr. 137 din 27 octombrie 2010

- Judecatoria Focsani – sentinta penala definitiva nr. 154 din 21 ianuarie 2011

- Tribunalul Galati – Decizia penala definitiva nr. 149 din 22 februarie 2011:

,,…invinuitii … au exercitat profesia in baza unei legitimitati dobandite pe calea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, nedesfiintata pana in prezent pe calea recursului in interesul legii, in conditiile detinerii unei documentatii care ii autorizeaza si care le confera dreptul de a exercita profesia de avocat.”

- Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti – Sentinta penala definitiva nr. 556 din 6 aprilie 2011:

,,invinuita nu poate fi asimilata unei persoane care desfasoara activitati specifice unei profesii sau unei activitati fara drept deoarece detine documentatia specifica ce ii confera dreptul de a exercita profesia de avocat.” (incadrare art. 10 lit.a) c.p.p. – fapta nu exista).

Am dobandit calitatea de avocat in conditiile Legii nr. 51/1995, modificata

- Curtea de Apel Brasov - Decizia penala definitiva nr. 234 din 7 aprilie 2010:

,,Din actele administrate in cauza, rezulta ca faptuitorii au indeplinit conditiile de inscriere in avocatura prev. de art. 11 din Legea nr. 51/1995, modif. si au fost admisi in U.N.B.R., pe baza examenelor promovate in conditiile art. 16 din aceeasi lege.”

- Tribunalul Bucuresti - Decizia penala definitiva nr. 409 din 18 martie 2010:

,,acestia au fost autorizati sa exercite profesia de avocat potrivit Legii nr. 51/1995.”

,,UNBR din care fac parte persoanele sus mentionate este o institutie care respecta dispozitiile Legii nr. 51/1995.”

- Tribunalul Calarasi - Decizia penala definitiva nr. 134 din 29 octombrie 2009:

,,Din actele administrate in cauza, rezulta ca faptuitorii au indeplinit conditiile de inscriere in avocatura prev. de art. 11 din Legea nr. 51/1995, modif. si au fost admisi in U.N.B.R., pe baza examenelor promovate in conditiile art. 16 din aceeasi lege.”

- Tribunalul Bucuresti - Decizia penala definitiva nr. 46 din 12 ianuarie 2010:

,,…acestia au fost admisi in barou pe baza de examen si au fost inscrisi in Tabloul Avocatilor, conform Legii nr. 51/1995.

”Toate actele emise de UNBR au avut ca fundamentare legala Legea nr. 51/1995.”

- Tribunalul Olt - Decizia penala definitiva nr. 270 din 05.09.08:

,,Asadar membrii U.N.B.R. Olt au fost admisi si inscrisi cu respectarea criteriilor legale de admitere(acte de studii, examen, juramant), iar decizia de inscriere ca avocat s-a emis in baza Legii nr. 51/1995 cu modificarile ulterioare.”

- Tribunalul Arges - Decizia penala definitiva nr. 15 din 10 ianuarie 2011:

,,intimatul este membru al Baroului Bucuresti-aripa Bota, fiind inscris pe tabloul avocatilor, acest barou functionand in baza unei hotarari judecatoresti in paralel cu baroul traditional si nu rezulta ca el ar fi fost desfiintat printr-o hotarare judecatoreasca…”

,,Uniunea Nationala a Barourilor din Romania – Structura Bota si Barourile judetene au fost infiintate si functioneaza in baza unui act constitutiv si al unui statut care au ca temei (...)”

                   * * *

Revenire la 20.07.2011, in completare la adresa initiala

„Aceste hotarari judecatoresti si toate celelalte (384), pronuntate de 760 judecatori

ORI REPREZINTA ERORI JUDICIARE,

ORI TREBUIE RESPECTATE PENTRU CA AU VALOARE DE LEGE !

Magistratii corecti si vertebrali nu mai pot fi dusi de nas de mafia avocaturii protejata de Ministerul Justitiei si Parchetul I.C.C.J.

Totusi presiunea exercitata de puterea executiva poate afecta independenta magistratilor in astfel de situatii.

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa garanteze independenta magistratilor printr-o analiza corecta a acestor hotarari judecatoresti intrate in puterea lucrului judecat” - Presedinte av. drd. Pompiliu Bota

RASPUNSUL OFICIAL AL CSM

Prin adresa nr. 2930/1154 din 09.08.2011, CSM a raspuns solicitarilor presedintelui UNBR, Pompiliu Bota, prin secretarul general, judecator Roza Marcu. Iata raspunsul:

„Referitor la adresa dvs. din data de 21 iulie 2011, prin care ati revenit asupra solicitarilor privind intocmirea de catre CSM a unui studiu asupra situatiei juridice a UNBR si a barourilor judetene infiintate in temeiul unor hotarari judecatoresti si privitor la practica judiciara in acest sens, facem urmatoarele precizari:

Fara a relua argumentele privind atributiile Consiliului, care se regasesc in raspunsul trimis anterior, vom prezenta, in ceea ce priveste elaborarea unor studii, limitele impuse de textul articolului 67, alin. 1, pct. 1, lit. c) din Regulamentul de organizare si functionare al CSM, aprobat prin Hotararea Plenului CSM nr. 326/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.

Textul mentionat prevede ca atributie pentru Directia legislatie, documentare si contencios intocmirea unor studii referitoare la necesitatea elaborarii sau modificarii unor acte normative in domeniul justitiei, precum si pe probleme de drept ivite in aplicarea legislatiei.

In ceea ce priveste prima ipoteza, consideram ca din argumentele prezentate si din continutul hotararilor judecatoresti atasate, nu rezulta necesitatea modificarii legislatiei existente privind exercitarea profesiei de avocat si organizarea barourilor corespunzatoare. De altfel, Legea nr. 51/1955, pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat a fost republicata datorita modificarilor aduse dupa aparitia ei si apoi a suferit alte modificari, inclusiv cele recente, aduse de OUG nr. 10/09.02.2011.

Apreciem ca modificarile succesive ale acestei legi au fost determinate tocmai de nevoia adaptarii, reglementarii, pe de o parte, la realitatile societatii romanesti, iar pe de alta parte, la documentele europene incidente in materie. Orice proiect de modificare a acestei legi a parcurs si o etapa a dezbaterii publice in care ati avut posibilitatea sa formulati amendamente si sa le fundamnetati pentru a fi acceptate ulterior de legiuitor.

Analizand continutul legii mentionate, nu se poate sustine ca ar exista un vid de reglementare a infiintarii si functionarii barourilor de avocati, astfel incat sa se impuna elaborarea unui proiect legislativ nou, distinct de legea existenta, care sa se refere la aspectele reclamate de dvs.

In ceea ce priveste cea de-a doua ipoteza, in care s-ar putea declansa un studiu, respectiv pe probleme de drept ivite in aplicarea legislatiei, constatam ca in practica recenta a instantelor judecatoresti si a parchetelor nu au mai fost situatii in care avocati inscrisi pe tabloul avocatilor UNBR – structura Bota sa fie trimis in judecata sau condamnati pentru exercitarea fara drept a unei profesii, astfel incat nu se impune efectuarea unui studiu asupra situatiei juridice a UNBR si a barourilor judetene infiintate in temeiul unor hotarari judecatoresti si privitor la practica judiciara circumscrisa acestei forme de exercitare a profesiei.

De altfel, chiar si in cazul in care ar exista o practica neunitara, mecanismul prevazut de lege pentru unificarea acesteia este recursul in interesul legii. Sfera titularilor care pot promova acest recurs s-a largit destul de mult prin modificarile recente aduse celor doua coduri de procedura, penala si civila. CSM nu are insa aceasta atributie. In ambele tipuri de proceduri, printre titularii promovarii unui recurs de unificare a practicii este si Avocatul Poporului, caruia aveti posibilitatea de a va adresa pentru sustinerea cauzei. In vederea promovarii unui astfel de recurs, titularul efectueaza un studiu de doctrina si jurisprudenta, care presupune analizarea unei probleme punctuale, acest tip de studiu fiind, eventual, in masura sa raspunda nevoilor dvs.

Consideram, de asemenea, ca afirmatiile in sensul unei presiuni exercitate de catre puterea executiva asupra magistratilor in ceea ce priveste atitudinea pentru avocatii din barourile mentionate, nu sunt fundamentate si nu se poate retine nici necesitatea initierii unui demers de aparare a independentei magistratilor. ”

* Cititi aici memoriul av. Pompiliu Bota din 18.05.2011

* Cititi aici revenirea av. Pompiliu Bota din 20.07.2011

* Cititi aici raspunsul CSM din 09.08.2011