Curtea Constitutionala a facut public un scurt rezumat al considerentelor care au determinat-o sa admita, cu unanimitate de voturi, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor din vechiul si noul Cod penal privind infractiunea de abuz in serviciu. Este vorba despre decizia prin care CCR a stabilit ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din vechiul Cod penal si ale art. 297 alin. (1) din noul Cod penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul acestora se intelege „indeplineste prin incalcarea legii”.

Intr-un comunicat de presa dat publicitatii joi, 16 iunie 2016, la 24 de ore de la pronuntarea deciziei, judecatorii instantei de contencios constitutional au explicat de ce se impune a fi redefinita infractiunea de abuz in serviciu, fapta despre care propaganda DNA, alimentata de iesirile repetate ale Codrutei Kovesi (foto, alaturi de fostul sef al DNA, judecatorul CCR Daniel Morar), a urlat in ultimele saptamani ca vezi Doamne urmeaza a fi dezincriminata, acreditand in mod fals ideea ca mii de „corupti” vor scapa de dosare.

Astfel, Curtea Constitutionala arata in comunicat ca sintagma „indeplineste in mod defectuos” din cuprinsul definitiei abuzului in serviciu nu intruneste conditiile calitative impuse de Constitutie si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, nefiind enuntata cu suficienta precizie pentru a permite cetateanului sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta si sa isi corecteze conduita. Altfel spus, nu indeplineste una dintre trasaturile esentiale ale legii penale: previzibilitatea. Judecatorii au conchis ca „defectuozitatea indeplinirii unui act trebuie stabilita numai prin raportare la legea in domeniu”.

Iata comunicatul CCR cu privire la infractiunea de abuz in serviciu:

„Cauzele avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 246 din Codul penal din 1968, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal si ale art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

In urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'.

Curtea a retinut ca sintagma 'indeplineste in mod defectuos' nu intruneste conditiile calitative impuse atat de Constitutie, cat si de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, nefiind enuntata cu suficienta precizie pentru a permite cetateanului sa isi adapteze conduita in functie de aceasta, astfel incat acesta sa fie capabil sa prevada, intr-o masura rezonabila, fata de circumstantele spetei, consecintele care ar putea rezulta dintr-o anumita fapta si sa isi corecteze conduita. Astfel, Curtea a retinut ca defectuozitatea indeplinirii unui act trebuie stabilita numai prin raportare la legea in domeniu.

Cat priveste dispozitiile art. 13/2 din Legea nr. 78/2000, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a respins exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, si a constatat ca acestea sunt constitutionale in raport de criticile formulate.

Decizia este definitiva și general obligatorie și se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantelor care au sesizat Curtea Constitutionala”.