Proiectul de lege privind taierea pensiilor magistratilor (adoptat de Senat, in calitate de prima camera sesizata, la 29 martie 2023) incalca 11 alineate din Constitutie, avertizeaza peste o mie de judecatori si procurori pensionari, intr-un memoriu adresat Guvernului condus de Nicolae Ciuca (foto) vineri, 7 aprilie 2023, fostii magistrati cerand retragerea acestui proiect din circuitul parlamentar.

Este vorba despre urmatoarele 11 alineate, din cuprinsul a 7 articole constitutionale:

- art. 1 alin. 3 si 5:

„(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. (...)

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 16 alin. 1 si 2:

„(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege”;

- art. 124 alin. 3: „Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”;

- art. 125:

„Statutul judecatorilor

(1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili, in conditiile legii.

(2) Propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii sale organice.

(3) Functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior”;

- art. 126 alin. 1: „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”;

- art. 132 alin. 1: „Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”;

- art. 147 alin. 4: „Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.

Parlamentarii nici macar n-au fost in stare sa respecte procedura

In primul rand, cei 1.117 de judecatori si procurori pensionari care semneaza memoriul de 53 de pagini sustin ca Parlamentul nici macar nu s-a obosit sa respecte procedura constitutionala care impune ca proiectele de legi organice se supun mai intai spre aprobare Camerei Deputatilor, iar abia apoi Senatului.

In al doilea rand, tot pe procedura, semnatarii avertizeaza ca initiativa de act normativ nu a primit toate avizele necesare.

De asemenea, proiectul legislativ nu vine cu explicatii suficiente in expunerea de motive si nici nu contine vreun studiu privind impactul bugetar al taierii pensiilor de judecatori si procurori. Mai mult: nu a existat o consultare reala intre Executiv si asociatiile magistratilor, puncteaza autorii memoriului.

Magistratii, discriminati fata de parlamentari

Acestea sunt argumente de neconstitutionalitate extrinseca. Pe latura intrinseca, magistratii pensionari amintesc bogata jurisprudenta a Curtii Constitutionale a Romaniei si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, precum si recomandarile altor organisme internationale, potrivit carora pensiile de serviciu pentru judecatori si procurori nu sunt pensii speciale, ci „pensii 'pentru serviciul public prestat', serviciu grevat de incompatibilitati si interdictii, riscuri profesionale deosebite, pensii stabilite prin legi separate tocmai din acest motiv”.

In plus, proiectul de act normativ ii discrimineaza pe magistrati in raport cu alte categorii profesionale, de ale caror pensii Guvernul nu se atinge – de exemplu, deputatii si senatorii.

Totodata, initiativa de act normativ incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii civile, prin aceea ca afecteaza drepturi deja castigate.

De asemenea, semnatarii amintesc ca perspectiva unor pensii diminuate a provocat deja un val de pensionari in magistratura, astfel incat tinerii judecatori si procurori sunt lipsiti de sansa de a invata meserie de la colegii lor mai experimentati.

Cum ascultam de UE: cu MCV sau cu PNRR?

Nu in ultimul rand, judecatorii si procurorii pensionari atrag atentia ca majorarea pensiilor de serviciu pentru magistrati a reprezentat unul dintre angajamentele luate de Romania in fata Uniunii Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, asa ca ar fi absurd ca aceeasi UE sa ne ceara acum sa taiem respectivele pensii, in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta. In plus, birocratii de la Bruxelles nu ne solicita sa incalcam decizii ale CCR, asa cum a facut Guvernul cand a elaborat proiectul de lege privind taierea pensiilor de magistrati, adauga semnatarii memoriului.

Redam principalul pasaj din memoriul magistratilor pensionari:

„Magistrati pensionari din toata tara sustin memoriul 'Obiectiuni cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal'

Sinteza

Proiectul L 4/2023 in ansamblul sau incalca dispozitiile constitutionale ale art.1 alin. 3 si 5 ale art.16 alin. 1 si 2 ale art.124 alin. 3 ale art.125 ale art.126 alin. 1 ale art.131 ale art.132 alin. 1 si ale art.147 alin. 4, pentru mai multe considerente, dupa cum urmeaza:

- Pe parcursul unei perioade scurte de timp, Autoritatea Legiuitoare a desfasurat o activitate legislativa dinamica in ceea ce priveste domeniul 'Justitiei'. Nesocotind cerinta de predictibilitate si de securitate juridica, Statul Roman, prin Autoritatea Legiuitoare, intervine, la scurt timp, asupra Statutului magistratului printr-un proiect legislativ modificator a insele conditiilor de eligibilitate a pensionarii, ceea ce conduce la fragilitatea sistemului judiciar, fiind afectata buna functionare a justitiei.

- Nicio justificare obiectiva nu sustine acest nou proiect legislativ, in conditiile in care situatia factual-juridica si economica a tarii a ramas neschimbata de la ultimul act de legiferare asupra acestui domeniu. Contrar unei inlantuiri logice a evenimentelor (ridicarea MCV in luna decembrie, in contextul respectarii obligatiilor asumate de Romania prin PNRR si, concomitent, intrarea in vigoare a unui nou Statut al judecatorilor si procurorilor), se initiaza modificari legislative la Statutul magistratului care tocmai ce a intrat in patromoniul activ al legislatiei si a inceput sa isi produca efectele.

- Reamintim ca printre conditiile impuse Romaniei prin MCV sunt si acelea de a asigura cresterea salariilor si pensiilor magistratilor, si conditii mai bune pentru derularea activitatii magistratilor. Observam insa ca la scurt timp de la ridicarea MCV (pentru care un merit deosebit revine chiar magistratilor – unii dintre ei aflati acum la pensie), acest proiect vine sa afecteze statutul magistratilor.

- Potrivit Jalonului nr. 215 din PNRR, observam ca modificarile legislative ce vor fi operate trebuie sa respecte deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei, implicit respectarea Constitutiei Romaniei: 'Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale si le va alinia la principiul contributivitatii. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi rationalizate. Pensiile speciale se calculeaza in prezent pe baza principiului contributivitatii, a vechimii in profesie si a reajustarii procentului legat de veniturile obtinute. Perioada minima de cotizare este similara cu cea aplicata in fondul public de pensii. Protectia deciziilor Curtii Constitutionale se va referi numai la pensiile magistratilor, nu si la alte categorii, si se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curtii. Nicio pensie speciala nu poate depasi venitul obtinut in cursul perioadei de cotizare'.

- Pensiile de serviciu ale magistratilor nu sunt pensii 'speciale', pentru ca sunt calculate dupa un anumit algoritm si intr-un cuantum care sa fie in acord cu statutul de judecator european; ele sunt pensii 'pentru serviciul public prestat', serviciu grevat de incompatibilitati si interdictii, riscuri profesionale deosebite, pensii stabilite prin legi separate tocmai din acest motiv. Observam ca prin Jalonul 215 nu s-a solicitat nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, implicit a Constitutiei Romaniei sau modificarea statutului profesional al magistratilor.

- Dispozitiile Legii 4/2023 (n.r. de fapt, este vorba despre L4/2023 – indicativul din Senat al proiectului de lege, inca neintrat in vigoare la data aparitiei acestui material) intervin in situatia juridica nascuta deja si ale carei efecte s-au produs sub imperiul legii in vigoare, modifica din temelii modul de calcul al pensiilor de serviciu, cu consecinte care nu au fost verificate anterior pentru a se constata impactul accestor prevederi asupra sistemului de justitie, legea noua dorindu-se a retroactiva.

- Recalcularea subsecventa a pensiei magistratului potrivit unei noi metode retroactive cu efecte permanente, care afecteaza in mod direct dreptul la pensie, incalca principiul securitatii juridice, care se opune unei atingeri aduse drepturilor dobandite, precum si principiul increderii legitime care nu permite diminuarea si/sau transformarea pensiilor.

- Initiativa legislativa nesocoteste grav principiul drepturilor castigate (jura quaesita) si al sperantei legitime in ceea ce priveste compensatia, minima, de 1% in plus pentru fiecare an de activitate petrecut dupa cei 25 ani care confera dreptul la pensia de serviciu. Dispozitiile privind acordarea magistratilor care iti continua activitatea a unei gratificatii constand intr-un procent de cate 1% din baza de calcul / an stimuleaza prezenta in functia publica vizata a persoanelor de varste diferite, imprejurare care permite un transfer al experientei de la cei cu vechime mai mare la cei mai tineri si comunicarea de catre cei din urma a cunostintelor recent dobandite, prezenta acestor categorii contribuind astfel la desfasurarea unui serviciu public de calitate in sfera justitiei. Sustinem ca, in acord cu jurisprudenta CEDO, Statul nu poate interveni asupra unor situatii juridice care au generat crearea de drepturi cu scadenta dupa eliberarea din functie, in sensul confiscarii acestora.

- Recalcularea drepturilor salariale – cu pierderea dreptului aflat in plata – este o dispozitie care, potrivit Legii nr. 4/2023 (n.r. corect: proiectului de lege avand in Senat indicativul L4/2023), priveste doar magistratii, fara ca aceasta prevedere – vadit retroactiva – sa se aplice altor categorii de pensii de serviciu, aspect ce genereaza un tratament discriminatoriu. Pe de alta parte, dispozitiile privind modalitatea de recalculare a pensiei in plata sunt neclare, permit interpretari diverse si pot avea drept consecinte formularea de noi actiuni in instanta.

- Statul nu poate invoca dificultati financiare, nici lipsa unor resurse pentru a justifica nerespectarea dispozitiilor privind executarea drepturilor castigate. Prin proiectul analizat, se incalca grav dispozitiile art. 6 al. 1 Conventiei EDO, atata vreme cat in componenta pensiilor si veniturilor in plata, sunt incluse drepturi banesti irevocabil castigate in baza unor hotarari judecatoresti, care nu pot fi eliminate administrativ sub nicio forma, prin recalcularea propusa. Dimpotriva, din tot cuprinsul L4/2023, se instiga in fapt la incalcarea legii si la nerespectarea hotararilor judecatoresti.

- Dispozitiile L4/2023 creeaza situatii discriminatorii intre magistrati aflati in aceeasi situatie juridica, dar care solicita acordarea dreptului prevazut de art. 211 al. 1 din Legea 303/2022 la interval de cativa ani sau doar cateva luni.

- Amintim ca legiuitorul a dorit sa asigure magistratului, dupa o vechime de minimum 25 de ani in magistratura, o pensie de serviciu egala cu 80% din ultimul venit al acestuia din timpul activitatii, ratiunile fiind legate in special de asigurarea unei independente activitatii de magistrat care sa se manifeste inclusiv pe plan financiar.

- Modificarile ce se doresc a fi aduse dispozitiior Codului fiscal sunt la randul lor nelegale, netinand cont de principiile constitutionale sau de cele ale legilor fiscale. Pensia de serviciu are caracter unitar, fiind stabilita la 80% din venitul din ultima luna. Defalcarea acesteia in doua componente – chiar daca ele exista in mod obiectiv – fara a se tine seama de dispozitiile legale incalca principiile legii fiscalitatii: 1. neutralitatea masurilor fiscale in raport cu forma de proprietate si 2. certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

- Stabilirea unei cote noi de impozitare cu privire la drepturile banesti care urmeaza a fi castigate prin hotarari judecatoresti, dar care privesc drepturi salariale restante din anii in care nu exista o cota dubla de impozitare (caci nu se poate vorbi de o impozitare progresiva aici) este discriminatorie si, prin recunoasterea implicita a acestor situatii prin Lege, apare ca fiind extrem de periculoasa prin caracterul ei retroactiv.

- Proiectul de lege L 4/2023 nu face o analiza corespunzatoare a motivelor obiective care ar impune intervenirea in statutul magistratilor si, mai mult, in 'expunerea de motive' nu se fac referiri cu privire la suma totala a taxelor judiciare de timbru care se fac venit la bugetul statului prin activitatea judiciara, inclusiv cu privire la procentajul din aceasta suma care participa la formarea bugetului sistemului de justitie.

- Modificarile ce se doresc a fi aduse Codului fiscal nu apar ca avand avizele ministerelor de resort, in conditiile in care L4/2023 nu viza la momentul depunerii sale la Parlament modificarea si a Codului fiscal.

- Observam ca, in integralitate, dispozitiile L4/2023 afecteaza drepturile magistratilor pensionari, dar si pe cele ale celor din activitate – care, in situatia in care dreptul la pensie este pendinte sau pe cale sa se nasca, nu mai pot beneficia de securitatea juridica oferita de Legea nr. 303/2022 – adoptata in urma cu doar cateva luni.

Obiectiuni cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

Pensiile de serviciu ale magistratilor au fost introduse prin Legea nr. 142/1997, conditiile privind instituirea dreptului fiind modificate in timp, fara a afecta principiile care au stat la baza acordarii acestuia. Pensia de serviciu este o componenta a principiului independentei magistratului, principiu relevat in documente nationale si internationale. Modificarile ce s-au adus sau s-a dorit a fi aduse statutului magistratului, in componenta pensiei de serviciu, au facut obiectul verificarilor instantei romane de contencios constitutional in numeroase situatii, astfel incat, inainte de a supune atentiei dumneavostra criticile pe care le aducem propunerilor de modificare ale dispozitiilor privind pensia de serviciu, va invederam:

- Autoritatea judecatoreasca se manifesta prin reprezentantii ei – magistrati numiti in functie de Presedintele Romaniei. Magistratii, in oricare sistem democratic, au un statut pe masura puterii pe care o reprezinta. Rolul puterii judecatoresti este acela de a garanta insasi existenta Statului de drept si de a asigura aplicarea adecvata a dreptului intr-o maniera impartiala, dreapta, echitabila si eficienta. Pentru realizarea acestor deziderate, celelalte puteri / autoritati ale statului sunt chemate sa asigure respectarea principiului independentei magistratului, sa conlucreze cu autoritatea judecatoreasca in acest sens si sa nu permita atitudini / manifestari care pot afecta increderea publica in actul de justitie.

- Independenta judecatorului trebuie sa fie statutara, functionala si financiara, iar Statul trebuie sa asigure resursele umane, materiale si financiare necesare pentru buna functionare a justitiei. Pentru a fi departe de orice influente nepotrivite, judecatorul trebuie sa beneficieze de o remuneratie si de un sistem de pensionare adecvate, care sa fie stabilite prin lege (Magna Charta Judecatorilor, Strasbourg / 2010),

-Independenta judecatorului este indispensabila pentru o justitie impartiala si conforma legii. Ea este indivizibila, nu este o prerogativa sau un privilegiu acordat in interesul personal al judecatorilor, ci in interesul Statului de drept si al oricarei persoane care solicita si asteapta o justitie impartiala. Independenta judiciara trebuie consacrata in Constitutie sau la nivelul legal cel mai inalt posibil. Statutul judecatorului trebuie asigurat printr-o lege speciala care sa-i asigure o independenta reala si efectiva fata de celelalte puteri ale Statului. Judecatorul, in calitate de detinator al autoritatii judiciare, trebuie sa poata exercita atributiile sale fara niciun fel de presiune sociala, economica si politica, si in mod independent fata de ceilalti judecatori si de administratia sistemului de justitie. Judecatorul trebuie sa beneficieze de o protectie legala impotriva amenintarilor si atacurilor de orice fel indreptate impotriva sa in timpul exercitarii atributiilor sale sau in legatura cu atributiile sale. Securitatea fizica a judecatorului si a familiei sale trebuie oferita de catre Stat. Trebuie evitata orice critica cu privire la hotararile judecatoresti, care ar putea compromite independenta sistemului de justitie sau ar pune in pericol increderea publicului in institutia judiciara. (CARTA UNIVERSALA A JUDECATORULUI – adoptata de Consiliul Central al AIJ, Taiwan la 17 noiembrie 1999, Actualizata la Santiago de Chile in 14 noiembrie 2017)

- Reprezentantii sistemului de justitie trebuie consultati inainte de a se lua orice decizie care poate afecta performanta indeplinirii atributiilor judiciare. Judecatorul are dreptul sa ceara pensionarea si sa primeasca o pensie corespunzatoare nivelului sau de responsabilitate. Dupa pensionare, judecatorul poate exercita o alta activitate profesionala juridica daca aceasta din urma nu este incompatibila din punct de vedere etic cu fosta sa activitate juridica. Judecatorul nu poate fi privat de pensia sa pentru singurul motiv ca exercita o alta activitate profesionala. (CARTA UNIVERSALA A JUDECATORULUI – adoptata de Consiliul Central al AIJ, Taiwan la 17 noiembrie 1999, Actualizata la Santiago de Chile in 14 noiembrie 2017)

- Carta Europeana din 10 iulie 1998 cu privire la Statutul judecatorului precizeaza ca judecatorul care a atins varsta legala de incetare a functiilor sale, dupa ce le-a exercitat pe parcursul unei anumite perioade de timp, trebuie sa beneficieze de o pensie a carei nivel trebuie sa fie cat mai aproape posibil de nivelul ultimei remunerari din activitatea jurisdictionala. Consultarea judecatorilor prin intermediul reprezentantilor sau organizatiilor lor profesionale referitor la proiectele de modificare a statutului lor sau la definirea conditiilor remunerarii lor si a protectiei lor sociale (inclusiv a pensiei) trebuie sa permita judecatorilor

sa nu fie tinuti deoparte de la pregatirea deciziilor in aceste domenii fara sa existe totusi un amestec in puterea de a decide.

Am amintit anterior unele dintre documentele internationale care au stat la baza ridicarii principiului independentei magistratului la rang constitutional, principiu care explica motivele pentru care pensia magistratului este o pensie pentru serviciul public deosebit desfasurat, pensie de serviciu ale carei conditii de acordare – potrivit normelor internationale mentionate – au fost instituite in cuprinsul unui act distinct care privesc statutul magistratului roman.

Fiind convinsi de faptul ca se va respecta in continuare obligatia statului de a fi asigurata independenta judecatorului si normele de drept in vigoare, precizam:

- Legiuitorul roman a optat pentru un sistem de magistrati de cariera, iar nu pentru unul bazat pe vechimea in munca; in acest sens, sistemul de accedere si promovare in functie a magistratului este unul particular, bazat pe calitatile si meritele constatate in timpul exercitarii functiilor incredintate si prin evaluari obiective; regimul de interdictii si incompatibilitati este dublat de obligatia de rezerva si, in acelasi timp, judecatorul trebuie sa beneficieze de o protectie legala impotriva amenintarilor si atacurilor de orice fel, indreptate impotriva sa, in timpul exercitarii atributiilor sale sau in legatura cu atributiile avute.

- Conform Cartei Europene cu privire la Statutul judecatorului, adoptate de Consiliul Europei in 1998, 'statul asigura judecatorilor care au atins varsta legala de incetare a functiei lor, dupa exercitarea acestor functii cu statut de profesionist pe parcursul unei anumite perioade de timp, plata unei pensii al carei nivel sa fie cat de apropiat posibil de nivelul ultimei sale remunerari din activitatea jurisdictionala'.

- Carta de la Roma a Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE) stabileste ca 'Statele ar trebui sa ia masuri pentru a se asigura ca procurorii au conditii de munca rezonabile, de exemplu remuneratia, mandatul si pensia sa fie in concordanta cu importanta sarcinilor efectuate, iar varsta de pensionare sa fie una adecvata'.

- In Carta se arata ca asigurarea pentru magistrati a unei remuneratii adecvate constituie unul dintre pilonii independentei si eficientei justitiei ca serviciu public, iar in dreptul la remuneratie al magistratului trebuie inclus si dreptul la o pensie de serviciu aflata, in ceea ce priveste cuantumul, in legatura directa cu indemnizatia primita pentru activitatea desfasurata. Aceste aspecte sunt recunoscute nu doar pe plan national, dar si la nivel european: formele de pensie profesionala reprezinta un element de remunerare (Hotararea CJUE

in Cauza C-262/88, Barber v. Guardian Royal Exchange Assurance Group si preambulul Directivei 2006/54/CE), iar perceperea de catre judecatori a unei remuneratii cu un nivel adecvat in raport cu importanta functiilor pe care le exercita constituie o garantie a independentei acestora, la fel ca inamovibilitatea (Hotararea CJUE, Marea Camera, in Cauza C-64/16, Associacao Sindical dos Juizes Portugueses impotriva Tribunal de Contas, par. 45).

- In acelasi sens, Curtea Constitutionala a retinut in jurisprudenta sa ca pensia de serviciu reprezinta o garantie a independentei justitiei, iar eliminarea acestui beneficiu pentru magistrati ar constitui o incalcare a prevederilor art. 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei:

'Aceste dispozitii constitutionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constitutionale obligatorii pentru Parlament, care are indatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reala a independentei judecatorilor, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept, prevazuta prin art. 1 alin. (3) din Constitutie'.

- Prin urmare, modificarea conditiilor de stabilire a pensiei de serviciu si implicit a cuantumului acesteia, de o maniera substantiala si prin efectul retroactivitatii legii noi, contravine principiilor constitutionale anterior amintite. Curtea a mai retinut ca acordarea pensiei de serviciu se impune ca o componenta a independentei justitiei, garantie a statului de drept, prevazut de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala, iar nivelul adecvat al remunerarii si al cuantumului pensiilor magistratilor reprezinta o compensatie partiala a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi alesi in Camera Deputatilor, Senat, in functia de Presedinte al Romaniei ori in organele administratiei locale, precum si dreptul de a fi alesi in Parlamentul European) si a drepturilor social-economice (dreptul la negocieri colective in materie de munca, dreptul la greva, libertatea economica), precum si a incompatibilitatilor stabilite la nivel constitutional pe parcursul intregii cariere profesionale.

- Alaturi de incompatibillitatile stabilite prin norme constitutionale, Legea nr 303/2004 si Legea nr. 303/2022 adauga o serie de interdictii magistratului, interdictii care se aplica o perioada de cel putin 25 ani – durata minima ceruta de lege pentru a fi acordata pensia de serviciu, considerata ca fiind pensie pentru limita de varsta.

- Prin Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, Curtea a retinut ca 'reglementarea regimului juridic al pensiilor de serviciu intr-un mod diferit decat cel propriu sistemului general al asigurarilor sociale nu constituie o discriminare in sensul art.16 alin. 1 din Constitutie sau al art.14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. (...) In considerarea situatiei specifice deosebite a unor categorii socio-profesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferentiate atat prin conditii si criterii de acordare derogatorii, cat si printr-un mod de calcul si cuantum diferite ale pensiilor. (...) La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut in vedere importanta pentru societate a activitatii desfasurate de aceasta categorie socioprofesionala, activitate caracterizata printr-un inalt grad de complexitate si raspundere, precum si de incompatibilitati si interdictii specifice'.

- Curtea Constitutionala a mai subliniat ca legiferarea cu incalcarea deciziilor Curtii Constitutionale este incompatibila cu statul de drept, consacrat de prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie, constatand ca 'dispozitiile art.134/1 alin.(3) lit. b) si c) introduse in Codul fiscal prin Legea pentru modificarea si completarea Legii nr.227/2015 sunt neconstitutionale, incalcand prevederile constitutionale ale art.1 alin.(3) care consacra principiul statului de drept, ale art.124 alin.(3) privind independenta justitiei, ale art.142-145 privind statutul judecatorilor Curtii Constitutionale, precum si cele ale art.147 alin.(4) privind efectul general obligatoriu al deciziilor instantei constitutionale. Or dispozitiile modificatoare ale statutului magistratilor incalca art.147 alin.(4) din Constitutie care stabileste caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, fiind nesocotita jurisprudenta Curtii Constitutionale'.

- De curand, prin decizia nr. 650/2022, Curtea Constitutionala a mai retinut ca reglementarea contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari in privinta pensiilor lor este o masura care conduce in mod implicit la diminuarea pensiilor respective. Or, diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributiva sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afecteaza dreptul la pensie privit lato sensu.

- Curtea a statuat, prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, ca 'pensia de serviciu pentru magistrati a fost instituita in vederea stimularii stabilitatii in serviciu si formarii unei cariere in magistratura. Conform reglementarilor mentionate, pensia de serviciu se acorda la implinirea varstei de pensionare numai magistratilor care, in privinta totalului vechimii lor in munca, indeplinesc conditia de a fi lucrat un anumit numar de ani numai in magistratura. Instituirea pensiei de serviciu pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutului special caruia trebuie sa i se supuna magistratii' (par.16).

Din studiul proiectului de modificare a dispozitiilor Legii nr 303/2022, mai observam:

- In conditiile in care obligatiile asumate de Romania prin PNRR erau deja cunoscute la momentul adoptarii Legii nr 303/2022, nu s-a precizat in expunerea de motive a Legii 4/2023 necesitatea modificarilor preconizate, modificari care se doresc a fi facute la scurt timp dupa ce legea tocmai fusese schimbata. Aceasta situatie, a modificarilor legislative intervenite la scurt timp una dupa alta, nu doar ca incalca principiul predictibilitatii legii, dar incalca si principiul independentei magistratului, care este pus in situatia a nu mai cunoaste care este statutul sau juridic.

- Daca in ceea ce priveste procedura de adoptare a Legii nr. 303/2022 au fost respectate, cel putin de forma, principiile europene mai sus indicate privind consultarea beneficiarului destinatarului legii referitor la situatia sa juridica, in cazul prezentului proiect de lege reprezentantii magistratilor in activitate si a celor pensionari – acestia din urma fiind principalii vizati de modificarile preconizate – nu au fost chestionati pentru a-si expune punctele de vedere. Cu toate acestea, celelalte categorii profesionale la care proiectul de lege se refera au putut sa-si expuna punctele de vedere cu privire la drepturile lor.

- Pe de alta parte, amintim ca una dintre conditiile impuse Romaniei prin MCV a fost aceea de a sigura cresterea salariilor si pensiilor magistratilor, conditii mai bune pentru derularea activitatii magistratilor. Observam insa ca la scurt timp de la ridicarea MCV (pentru care un merit deosebit revine chiar magistratilor – unii dintre ei aflati acum la pensie), acest proiect vine sa afecteze statutul magistratilor.

- Nu exista argumente rezonabile si proportionale care sa justifice motivatia sumara care a stat la baza afectarii indemnizatiilor / pensiilor de serviciu pentru anumite categorii profesionale in considerarea statutului constitutional al acestora, cu consecinta incalcarii jurisprudentei Curtii Constitutionale, respectiv a Deciziei nr.1094 din 15 octombrie 2008, Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010, Deciziei nr.1283 din 29 septembrie 2011, Deciziei nr. 297 din 27 martie 2012, Deciziei nr. 22 din 20 ianuarie 2016 si Deciziei nr. 262 din 5 mai 2016.

- In capitolul 'schimbari preconizate' din expunerea de motive a L4/2023, se precizeaza ca 'pensiile de serviciu urmeaza a fi calculate (…) prin reducerea procentului de calcul raportat la venitul obtinut', intrucat 'procentul de calcul este redus pentru toate pensiile de serviciu stabilite in baza actelor normative, altele decat magistratii'. Apreciem ca aceasta comparatie care se face intre diferitele categorii de pensionari de serviciu nu tine seama de principiile europene privind statutul magistratului, principii ridicate la rang constitutional de Romania.

- In acelasi capitol 'schimbari preconizate' din expunerea de motive a L4/2023, se invedereaza ca 'intrucat pensiile de serviciu reglementate prin statute profesionale sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare, prin noua reglementare se propun criterii si conditii concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, care au ca efect o redimensionare a cuantumului acestora'. Nu este explicat insa care dintre pensiile de serviciu sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare si prin raportare la care dintre statutele profesionale se face comparatia. Mentionam ca in prezent statutul magistratului prevede criterii si conditii concrete privind pensia de serviciu, proiectul L4/2023 constituind un atentat la siguranta juridica, prin introducerea unor dispozitii neconstitutionale si cu efect vadit retroactiv.

- 'Schimbarile preconizate' sunt explicate in expunerea de motive in sensul ca 'redimensionarea cuantumului pensiilor de serviciu nu este echivalenta cu exproprierea beneficiarilor de pensii de serviciu, dar se urmareste faptul ca, in cuantumul obligatiei publice la care este angajat bugetul de stat, drepturile de pensii sa scada fata de acest moment'. Fara a aminti antagonismul unor astfel de aprecieri, precizam ca dispozitiile L 4/2023 prevad ca in urma recalcularilor sa fie redusa doar pensia de serviciu in plata a magistratilor, nu si a celorlalte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, cu toate ca si in cazul acestora sunt prevazute modalitati de calcul care reduc cuantumul pensiei in plata si sunt unele situatii in care pensia in plata este mai mare decat salariul avut in activitate. Aceasta situatie nu este doar retroactiva si discriminatorie, dar incalca si dreptul de proprietate al beneficiarului dreptului.

- Amintim ca, in sistemul nostru juridic, 'dimensionarea' cuantumului pensiei de serviciu a magistratului nu este corelata cu calitatea de asigurat al sistemului public de pensii, ci cu statutul sau profesional, cu regimul de interdictii si incompatibilitati, cu riscurile activitatii desfasurate, cu principiile ce guverneaza un stat democratic, magistratii – spre deosebire de restul beneficiarilor de pensii de serviciu – fiind 'pe front' zilnic, iar nu temporar.

- Desi in expunerea de motive a legii se prevede ca 'a fost mentinuta institutia actualizarii pensiilor de serviciu pentru magistrati tocmai pentru ca aceasta categorie de beneficiari se bucura de protectia deciziilor Curtii Constitutionale', dispozitiile supuse aprobarii legislativului nu respecta acest deziderat, deziderat care este in acord cu principiile europene prinvind statutul magistratului. Magistratii nu se bucura de protectia deciziilor Curtii Constitutionale, ci sunt protejati de Constitutia Romaniei, de statutul lor constitutional. In schimb, modificarile ce se doresc a fi adoptate nu respecta Constitutia si nu tin seama de deciziile Curtii Constitutionale.

- Propunerea legiuitorului de mentinere a cuantumului pensiilor de serviciu ale parlamentarilor si de modificare a conditiilor de stabilire si de acordare a pensiilor de serviciu ale magistratilor sau ale altor categorii profesionale (e.g. pensiilor de serviciu militare) incalca dispozitiile art. 16 al 1 din Constitutie si este contrara jurisprudentei Curtii Constitutionale (Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000). Respectarea jurisprudentei respective este obligatorie pentru legiuitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constitutie, dar si in virtutea argumentelor de final din motivarea Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010 publicate in Monitorul Oficial al omaniei Partea I nr.433 din 28 iunie 2010, prin care Curtea Constitutionala a retinut ca 'atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art. 147 alin. 4 din Constitutie si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept'.

- In ceea ce priveste Jalonul nr. 215 din PNRR, observam ca acesta este trunchiat prezentat publicului. Potrivit Jalonului mentionat, observam ca modificarile legislative ce vor fi operate trebuie sa respecte deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei, implicit respectarea Constitutiei Romaniei: 'Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale si le va alinia la principiul contributivitatii. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi rationalizate. Pensiile speciale se calculeaza in prezent pe baza principiului contributivitatii, a vechimii in profesie si a reajustarii procentului legat de veniturile obtinute. Perioada minima de cotizare este similara cu cea aplicata in fondul public de pensii. Protectia deciziilor Curtii Constitutionale se va referi numai la pensiile magistratilor nu si la alte categorii si se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curtii. Nicio pensie speciala nu poate depasi venitul obtinut in cursul perioadei de cotizare'.

- Pensiile de serviciu ale magistratilor nu sunt pensii 'speciale', pentru ca sunt calculate dupa un anumit algoritm si intr-un cuantum care sa fie in acord cu statutul de judecator european; ele sunt pensii 'pentru serviciul public prestat', serviciu grevat de incompatibilitati si interdictii, riscuri profesionale deosebite, pensii stabilite prin legi separate tocmai din acest motiv. Observam ca prin Jalonul 215 nu s-a solicitat nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale, implicit a Constitutiei Romaniei sau modificarea statutului profesional al magistratilor.

- Este la latitudinea legiuitorului sa stabileasca politicile sale sociale, inclusiv in ceea ce priveste domeniul justitiei, fapt care se realizeaza cu respectarea principiilor constitutionale ale neretroactivitatii legii civile noi, ale egalitatii de tratament juridic, al nediscriminarii si al asigurarii securitatii juridice.

- Dispozitiile L4/2023 intervin insa in situatia juridica nascuta deja si ale carei efecte s-au produs sub imperiul legii in vigoare, modifica din temelii modul de calcul al pensiilor de serviciu cu consecinte care nu au fost verificate anterior pentru a se constata impactul accestor prevederi asupra sistemului de justitie.

- De asemenea, proiectul L 4/2023 nu are in vedere situatia reala din sistemul de justitie, inclusiv cu privire la functiile asimilate magistratiilor, fiind propusa o majorare implicita a varstei de pensionare care nu tine seama de faptul ca vechimea 'asimilata' prin efectul legii nu mai poate fi valorificata niciodata.

- De asemenea, este preconizata confiscarea unor drepturi deja castigate. Nu s-a precizat motivatia pentru care este inlaturata compensatia, minima, de 1% in plus pentru fiecare an de activitate derulat dupa cei 25 de ani care confera dreptul la pensia de serviciu. Acest aspect este de natura a descuraja magistratii sa ramana in sistemul de justitie dupa implinirea acestei perioade, aceasta egalizare fiind de natura a produce discriminari intre beneficiarii pensiei de serviciu.

-Recalcularea drepturilor salariale – cu pierderea dreptului aflat in plata – este o dispozitie care, potrivit L 4/2023, priveste doar magistratii, fara ca aceasta prevedere – vadit retroactiva – sa se aplice altor categorii de pensii de serviciu.

- Statul nu poate invoca dificultati financiare, nici lipsa unor resurse pentru a justifica nerespectarea dispozitiilor privind executarea drepturilor castigate (Cauza Bourdov impotriva Rusiei, pct.35; SARL Amat-G si Mebaghichvili impotriva Georgiei, pct.47, Scordino impotriva Italiei, pct.199). Protectia efectiva a justitiabilului si restabilirea legalitatii implica asadar obligatia administratiei de a executa hotararea (Hornsby impotriva Greciei, pct. 41; Kyrtatos impotriva Greciei, pct. 31-32). Astfel inteleasa, executarea hotararii trebuie sa fie completa, perfecta, si nu partiala (Matheus impotriva Frantei, pct. 58; Sabin Popescu impotriva Romaniei, pct. 68-76) si nu poate fi impiedicata, anulata sau intarziata in mod excesiv [Immobiliare Saffi impotriva Italiei (MC), pct. 74].

- Prin proiectul analizat, se incalca grav dispozitiile art. 6 al 1 Conventiei EDO, atata vreme cat in componenta pensiilor si veniturilor in plata sunt incluse drepturi banesti irevocabil castigate in baza unor hotarari judecatoresti, care nu pot fi eliminate administrativ sub nicio forma prin recalcularea propusa. Dimpotriva, din tot cuprinsul L4/2023 se instiga in fapt la incalcarea legii si la nerespectarea hotararilor judecatoresti.

- Dispozitiile L4/2023 creeaza situatii discriminatorii intre magistrati aflati in aceeasi situatie juridica, dar care solicita acordarea dreptului prevazut de art. 211 al. 1 din Legea 303/2022 la interval de cativa ani sau doar cateva luni.

- Amintim ca legiuitorul a dorit sa asigure magistratului, dupa o vechime de minimum 25 de ani in magistratura, o pensie de serviciu egala cu 80% din ultimul venit al acestuia din timpul activitatii, ratiunile fiind legate in special de asigurarea unei independente activitatii de magistrat care sa se manifeste inclusiv pe plan financiar.

- Corectarea dispozitiilor OUG 79/2017, prin care legiuitorul a condus la situatia actuala, in care pensia de serviciu in plata depaseste salariul unui magistrat in activitate, nu se poate face cu incalarea principiului neretroactivitatii legii civile noi. S-a produs falsa impresie ca magistratii nu ar contribui la plata taxelor si impozitelor datorate statului, insa amintim – si vom expune pe larg mai jos – ca magistratii, inclusiv cei pensionari, respecta obligatiile legale, astfel cum sunt ele calculate – pentru toti cetatenii Romaniei – si potrivit OUG 79/2017.

- Modificarile ce se doresc a fi aduse dispozitiilor Codului fiscal sunt la randul lor nelegale, netinand cont de principiile constitutionale sau de cele ale legilor fiscale. Pensia de serviciu are caracter unitar, fiind stabilita la 80% din venitul din ultima luna. Defalcarea acesteia in doua componente – chiar daca ele exista in mod obiectiv – fara a se tine seama de dispozitiile legale incalca principiile legii fiscalitatii: 1. neutralitatea masurilor fiscale in raport cu forma de proprietate si 2. certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.

- Stabilirea unei cote noi de impozitare cu privire la drepturile banesti care urmeaza a fi castigate prin hotarari judecatoresti, dar care privesc drepturi salariale restante din anii in care nu exista o cota dubla de impozitare (caci nu se poate vorbi de o impozitare progresiva aici) este discriminatorie si, prin recunoasterea implicita a acestor situatii prin Lege, apare ca fiind extrem de periculoasa, prin caracterul ei retroactiv.

- Observam ca, in ansamblu, dispozitiile L4/2023 pot afecta drepturile magistratilor pensionari, dar si pe cele ale celor din activitate – care, in situatia in care dreptul la pensie este pendinte sau pe cale sa se nasca, nu mai pot beneficia de securitatea juridica oferita de Legea nr. 303/2022 – adoptata in urma cu doar cateva luni.

Mai mult,

- In procedura de adoptare a actului normativ ce face obiectul analizei prezente, nu a existat niciun studiu de impact pentru a se constata cat reprezinta cuantumul pensiilor de serviciu ale magistratilor din PIB pentru a se vedea daca acesta se situeaza sau nu in pragul de 9,4 asumat prin PNRR – prag care trebuie realizat intr-o perioada indelungata. In acest felm nu se pot verifica sustinerile autoritatilor in sensul ca acest procentaj s-ar situa de fapt la nivelul de 7,8 % din PIB – ceea ce nu justifica sub nicio forma urgenta adoptarii acestei modificari, care, asa cum s-a negociat si potrivit PNRR, este o masura pe termen extrem de lung, ce se face etapizat, conform celor convenite).

- Art.6 din Legea nr. 24/2000 (n.r. privind privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative) stabileste in alin. (1) ca 'Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului', iar, in alin. (2), ca 'Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare'.

- Nu au fost consultate toate entitatile interesate in materia discutata de Legea nr 4/2023, cu exceptia, probabil, a Ministerului Muncii si a Ministerului Justitiei, care nu au nicio atributie in acest domeniu de activitate, iar obtinerea avizului CSM-ului s-a facut pe un alt proiect de lege decat cel adoptat de Senat, si cu nerespectarea termenului de 30 de zile prevazut mai sus si fara a fi indeplinite formalitatile de publicitate pretinse de lege. Niciunul dintre cei la care legea face referire, respectiv instantele judecatoresti, parchetele de pe langa acestea, magistratii pensionari – si mai ales acestia – nu au fost solicitati a comunica punctele de vedere si astfel nu au putut formula un punct de vedere / pozitie cu referire la proiectul de lege supus dezbaterii.

- L4/2023 nu face o analiza, in 'expunerea de motive', cu privire la suma totala a taxelor judiciare de timbru care se fac venit la bugetul statului prin activitatea judiciara, inclusiv cu privire la procentul din aceasta suma care participa la formarea bugetului sistemului de justitie.

- Modificarile ce se doresc a fi aduse Codului fiscal, prin amendamente, nu apar ca avand avizele Ministerelor de resort, in conditiile in care L4/2023 nu viza, la momentul depunerii sale la Parlament, modificarea Codului fiscal.

- Apreciem ca in procedura parlamentara au fost incalcate dispozitiile art. 75 alin. (1), cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constitutie, in ceea ce priveste dispozitiile vizand statutul judecatorilor si procurorilor. Potrivit art. 75 alin. (1): 'Se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum si proiectele legilor organice prevazute la articolul 31 alineatul (5), articolul 40 alineatul (3), articolul 55 alineatul (2), articolul 58 alineatul (3), art. 65 alin. (2) lit. j), articolul 73 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 102 alineatul (3), articolul 105 alineatul (2), articolul 117 alineatul (3), articolul 118 alineatele (2) si (3), articolul 120 alineatul (2), articolul 126 alineatele (4) si (5) si articolul 142 alineatul (5). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii si adoptarii, ca prima Camera sesizata, Senatului'.

- L4/2023 a fost supus dezbaterii si adoptarii Senatului, ca prima Camera sesizata, iar Camera Deputatilor a fost Camera decizionala, contrar normelor constitutionale invocate, care stabilesc o alta procedura in privinta reglementarilor referitoare la statutul judecatorilor si al procurorilor, in acest sens fiind relevante considerentele Deciziei nr. 153/2020 a Curtii Constitutionale”.

* Cititi aici intregul memoriu, insotit de lista celor 1.117 de semnaturi